Familia adoptiva

Familia adoptiva

Părinții adoptatori și copii adoptați își propun să răspundă la patru întrebări de
cercetare:
1.Care este profilul copiilor adoptați și al părinților adoptatori în România?
2.Care sunt principalele categorii de adoptatori și ce motivații invocă pentru adopție?, Ce copii preferă pentru adopție și ce copii adoptă cuplurile infertile?
3.Cine adoptă copiii greu adoptabili în România?.

Formularea acestor întrebări a avut la bază observațiile din literatura de specialitate care arată că, în funcție de particularitățile socio-demografice și psiho-medicale, copiii adoptați se pot grupa în două mari categorii:
copii preferați pentru adopție: copii de vârstă mică, fără probleme de natură psiho-socio-medicală, care aparțin majorității etnice/rasiale, respectiv copii greu adoptabili, copii de vârstă mare, cu probleme de natură psiho-medicală, copii care aparțin unor grupuri minoritare (etnice/rasiale), copii care au mai mulți frați și trebuie adoptați împreună, copii cu un istoric de abuz / neglijare sever.

Pentru cele două categorii de copii, se conturează două portrete diferite ale părinților adoptatori: copiii din prima categorie sunt adoptați preponderent de către cuplurile infertile, care din punct de vedere educațional și economic, aparțin clasei de mijloc sau superioare; copiii din a doua categorie sunt adoptați preponderent de cupluri fertile sau persoane singure, care caută să-și exprime prin adopție ideologii sociale, politice și/sau religioase, respectiv cupluri cu vârstă mai înaintată (Groza și Rosenberg, 1998; Barth și Berry, 1988; Glidden, 2000; Mullin și Johnson, 1999; Rosenthal și Groze, 1994; Tessier, 2005; Westhues și Cohen,
1990).

Studiul se bazează pe datele culese prin analiza documentelor sociale scrise, necifrice, identificate în dosarele părinților adoptatori și ale copiilor adoptați, aflate în arhivele a 6 DGASPC-uri din țară: Sibiu, Brașov, Argeș, Bihor, Covasna și Harghita. Au fost analizate documentele din dosarele a 121 de cazuri de
adopție declarate definitive și irevocabile, în perioada ianuarie 2005 – iunie 2008, încheiate în baza Legii 273/2004. În analiza datelor am îmbinat tehnici de analiză cantitativă cu tehnici de analiză calitativă.
Din punct de vedere cantitativ am utilizat tehnici descriptive și de asociere. Analiza calitativă a fost utilizată cu precădere pentru identificarea motivației invocate pentru adopție. În acest caz, declarațiile privind motivul de adopție au constituit obiectul principal de analiză.

Care este profilul copiilor adoptați?

Vârsta medie a copilului în momentul adopției pentru copiii adoptați din cele 6 județe este de 41,7 luni. Majoritatea sunt clinic sănătoși (91%), majoritatea au maternitate recunoscută (86%), dar foarte puțini au paternitate recunoscută (16%). Mai mult de jumătate dintre copii (53%) au frați, fie după ambii părinți, fie după un singur părinte, dar foarte puțini au fost adoptați împreună cu aceștia (5,1%). Majoritatea copiilor au beneficiat de protecție specială (94%), măsurile cele mai frecvente de protecție au fost, în ordine, următoarele: plasament la o familie / persoană (46%), plasament la asistent maternal profesionist (37%), plasament în centru de plasament sau centru
de tip familial (25%).

Care este profilul părinților adoptatori?

Vârsta medie a mamelor adoptive este de 37,8 ani, în timp ce vârsta medie a taților adoptivi este de 40,5 ani. Atât pentru mame, cât și pentru tații adoptivi se poate constata o vârstă medie cu mult peste vârsta părinților biologici la nașterea primului lor copil. Majoritatea adoptatorilor sunt căsătoriți (94,3%) și au o experiență maritală îndelungată (in medie 13,5 ani).

Constatăm de asemenea că, din punct de vedere educațional și economic se situează peste nivelul mediu al populației României. 74% dintre mamele adoptatoare, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Nivelul economic a fost măsurat prin media veniturilor totale ale gospodăriilor familiilor adoptive comparativ cu media veniturilor anuale ale populației României, respectiv prin numărul mediu de camere pentru gospodăriile familiilor adoptive comparativ cu numărul mediu de camere al familiilor în general. Ambii indicatori ne indică un nivel economic al adoptatorilor peste medie.

Care sunt principalele categorii de adoptatori și care este motivația de adopție.

Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența
copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existenta unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, copilul adoptat a beneficiat de o măsură de protecție specială în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori:

1. adoptatori care suferă de infertilitate primară,
   2. adoptatori care suferă de infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea,
   3. adoptatori celibatari,
   4. adoptatori – părinți vitregi ai copilului adoptat,
   5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat,
   6. adoptatori care anterior adopției au fost
   asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate,
   7.adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior menționate.

   În interiorul fiecăreia dintre aceste șapte categorii, se pot identifica motive de adopție specifice. Pentru cuplurile infertile, care reprezintă 69,7%, nevoia de a avea un copil este resimțită și definită diferit în funcție de modul în care este trăită infertilitatea. Cel mai frecvent, infertilitatea este conceptualizată în termeni care indică sentimentele de pierdere și, asociat lor, de durere. În aceste cazuri, pierderea capacității de procreare, pierderea unei ființe proiectată/imaginată sau chiar pierderea unei ființe reale (în cazul celor care pierd una sau mai multe sarcini sau pierd un copil după naștere) este resimțită ca un factor de stres cronic.

În aceste cazuri copilul adoptat trebuie să îndeplinească în primul rând o funcție de factor curativ. Alte persoane conceptualizează infertilitatea prin raportare la imaginea de sine. Infertilitatea este văzută ca un ”defect” care contravine imaginii ideale și care conduce la autostigmatizare exprimată în sentimente de lipsă a propriei valori, de inutilitate, de vinovăție. În alte declarații infertilitatea este conceptualizată în termenii unei piedici în dezvoltarea familială. Prezența copilului este o condiție absolut necesară pentru definirea familiei. Copilul are rolul de a asigura transformarea ”cuplului” într-o ”familie”.
O altă categorie este a acelora care au dat naștere unui copil biologic cu probleme de sănătate fizică și/sau mintală și-și doresc în mod special un copil sănătos.

Am identificat de asemenea familii care, deși au un copil biologic sănătos, adoptă din dorința de a oferi un frate/o soră acestuia.
Având în vedere incidența într-o continuă creștere a ratei recăsătoriilor1, precum și nașterea unui număr tot mai mare de copii în afara căsniciei2, adopția a devenit un proces benefic și din ce în ce mai solicitat pentru construcția sau re-construcția unității familiale. În acest sens identificăm un procent de 3,3% de adoptatori care adoptă copilul/copiii partenerului marital.

Un alt fenomen care capătă amploare este cel al adolescentelor care aduc pe lume copii în afara căsătoriei. În multe dintre aceste cazuri, cei care-și asumă responsabilitatea creșterii copiilor sunt bunicii,
care uneori aleg să-i adopte. În ansamblul eșantionului nostru aceștia au reprezentat 2,5%.

Un alt motiv care conduce adeseori la adopția unul copil de către cei care ar trebui să-i fie bunici este instabilitatea maritală a părinților biologici sau nașterea copiilor din legături extraconjugale.
Persoanele singure reprezintă aproximativ 5,7% dintre adoptatori. Interesant de constatat este faptul că, în declarațiile lor, motivele de natura altruistă orientate spre nevoile copiilor sunt mult mai des întâlnite și mult mai evidente, coroborate cu motive care exprimă nevoi personale, majoritatea exprimând dorința de a avea pe cineva alături și de a înlătura singurătatea.

Asistenții maternali care adoptă copiii pe care-i au în plasament reprezintă aproximativ 3,3% din totalul adoptatorilor. Aceștia invocă de cele mai multe ori formarea unei legături de atașament în relație cu copilul și dorința de a nu pierde această relație.
O ultimă categorie de adoptatori este a acelora care, prin profil și motivație nu se înscriu în niciuna dintre celelalte șase categorii. Această categorie cuprinde un procent de 6,5% dintre adoptatori.
Declarațiile lor se plasează în sfera responsabilității sociale și a altruismului.

Datele INS arată o creștere ușoară, dar continuă a ratei recăsătoririlor persoanelor divorțate sau văduve în totalul căsătoriilor înregistrate: de la 11,4% în rândul bărbaților și 10,69 în rândul femeilor, în 1990, la 15,7% în rândul bărbaților și 14,97% în rândul femeilor, în 2006.

Datele disponibile în baza Eurostat arată o creștere continuă a ratei copiilor născuți în afara căsătoriei, de la 18,3% în 1994, la 29,3% în 2004, când a intrat într-o ușoară scădere, în 2008 înregistrându-se 27,4%.
Ce copii preferă pentru adopție și ce copii adoptă cuplurile infertile? Asocierile variabilelor ne indică faptul că, este mult mai probabil ca, cuplurile infertile să-și exprime preferința de a adopta mai degrabă
copii din categoria de vârstă sub 1 an decât din orice altă categorie, clinic sănătoși și de etnie română. În ceea ce privește genul copilului, mai degrabă tind să nu-și exprime preferințe.

Analizând portretul copiilor pe care reușesc să-i adopte am putea afirma că, pe criteriul vârstă și etnie, în general nu-și satisfac așteptările. Adoptă mai degrabă copii din categoria 1-3 ani, fără să se evidențieze vreo asociere în funcție de etnie. Din punct de vedere al stării de sănătate adoptă într-adevâr mai degrabă copii sănătoși. Am mai putea adăuga în plus, la profilul copiilor adoptați că, este mult mai probabil să adopte copii din plasament familial și este foarte puțin probabil să adopte copii din centrele de plasament.

Cine adoptă copiii greu adoptabili în România?

Se poate constata că, în concordanță cu literatura de specialitate este mult mai probabil ca, în general, copiii greu adoptabili să fie adoptați de persoane cu un nivel educațional scăzut (scoala profesională sau mai puțin), care nu prezintă probleme de sănătate care să le împiedice procrearea dacă și-o doresc, căsătoriți cu copii, cu o experiență maritală de peste 20 de ani.
Rezultatele prezente sunt similare cu cele obținute în studiile internaționale (Egbert și Lamont, 2004; Glidden, 2000, Rosenthal, 1993; McRoy, 1991; Rosenthal și Groze, 1990 etc.)
Majoritatea adoptatorilor nu au copii proprii, motivul pentru care adoptă fiind acela de a avea un copil care să suplinească lipsa copilului biologic. În aceste condiții considerăm a fi întru totul firească dorința lor de a adopta copii de vârstă mică, fără probleme deosebite de sănătate.

Se structurează însă și o categorie particulară de adoptatori care doresc să adopte copii “greu adoptabili”. Considerăm necesare studii mai ample care să ofere o imagine reprezentativă asupra lor și îndreptarea strategiilor de promovare a adopției copiilor din categoria celor “greu adoptabili” și de recrutare a posibililor adoptatori din rândul acesteia.

Rezultatele prezente sunt similare cu cele obținute în studiile internaționale (Egbert și Lamont, 2004; Glidden, 2000, Rosenthal, 1993; McRoy, 1991; Rosenthal și Groze, 1990; etc.)
Majoritatea adoptatorilor nu au copii proprii, motivul pentru care adoptă fiind acela de a avea un copil care să suplinească lipsa copilului biologic. În aceste condiții considerăm a fi întru totul firească dorința lor de a adopta copii de vârstă mică, fără probleme deosebite de sănătate.

Se structurează însă și o categorie particulară de adoptatori care doresc să adopte copii “greu adoptabili”. Considerăm necesare studii mai ample care să ofere o imagine reprezentativă asupra lor și îndreptarea strategiilor de promovare a adopției copiilor din categoria celor “greu adoptabili” și de recrutare a posibililor adoptatori din rândul acesteia.