Sămânța Creatorilor

Sămânța Creatorilor de Pavel Corut

Ai noștri sunt cei mai buni.

Dragi cititori, v-a fost dor de această rubrică? Mie mi-a fost. Ori de câte ori aflu că un român a obținut un mare succes pe căi oneste, în țară sau în străinătate, starea mea psihică se schimbă în bine. In astfel de momente, credința mea că națiunea română are un viitor strălucit mi se întărește și optimismul mă cuprinde cu totul. În astfel de momente, uit de ignoranța, lenea și viciile care macină poporul român, uit de politicienii inculți, iresponsabili sau necinstiți care ne conduc. In astfel de momente, națiunea mea din vise coboară în realitate. „Florile” care vestesc primăvara României nu sunt deloc puține. Ele se multiplică și se dezvoltă pe măsură ce procesul de cunoaștere științifică și educație morală pătrunde până în cele mai uitate straturi ale societății – sărăcimea de toate specialitățile și vârstele. Tocmai din această cauză, voi începe enumerarea câtorva succese obținute de românii noștri, de la ultima carte din această scrie (Oameni contra bestii) și până în prezent, cu un exemplu din lumea celor născuți pentru a pierde. Din păcate, datorită conducerii eco-nomico-politice proaste, o mare parte din națiunea română formează lumea celor născuți pentru a pierde, lumea în care talentele sunt zdrobite de sărăcie. Să sperăm și să acționăm ca, în anii ce vin, situația celor „născuți pentru a pierde” din națiunea noastră să se schimbe radical în bine!

1. Costel Busuioc s-a născut într-un sătuc amărât din județul Iași, dintr-o familie mixtă (tata – român, mama țigancă). A venit pe lume înzestrat cu o sensibilitate deosebită și cu un extraordinar talent muzical. Talentul său era însă condamnat de mediul inferior, de sărăcie și ignoranță, din famile și din comunitatea de origine. Nimeni nu s-a ocupat să-i cultive talentul încă din primii ani de viață, deoarece era un „născut pentru a pierde”. Cei care ați văzut satele mizere din România, îngropate în glod și ignoranță, înțelegeți bine ce vreau să spun. Se părea că acel prunc nu avea nici o șansă de succes în viață. A absolvit opt clase primare în comuna natală și, la fel cu majoritatea copiilor din sat, a fost împins către munca grea, dezumanizantă, din agricultura înapoiată. La vremea când copiii favorizați de soartă se joacă pe calculator, se fandosesc cu tot soiul de mode și fițe, el se spetea muncind ca cioban și țăran.

La vârsta de 14 ani, când alți băieți se țin încă de fustele mamelor, Costel Busuioc a plecat în lume, să-și câștige pâinea prin munca. A ajuns în județul Timiș, unde a lucrat pe la diverși gospodari, îngrijind vite, muncind pământul și prestând orice altă muncă brută i se cerea. În final, s-a stabilit în comuna Ghilad din Timiș, unde își are și în prezent familia formată din soție și patru copii. Talentul muzical a explodat în el de timpuriu, când cânta în corul bisericii sau prin căminul cultural. Nu avea însă posibilități să-și cultive acest talent, deoarece era obligat să muncească mai rău decât un rob, ca spălător de vagoane, zidar, mascur. Deși mai mulți jurnaliști l-au remarcat și au exploatat talentul său senzațional, nici un oficial român nu s-a obosit să-i întindă o mână de ajutor. Ar fi putut fi angajat la Opera din Timișoara, deoarece cânta mai bine decât mulți tenori „tăcuți”, iar nu „născuți”, dar birocrația i-a pus mereu piedică: nu avea studii, împovărat de greutăți, Costel Busuioc a luat drumul străinătății, să muncească ca zidar în Spania, la 32 de ani. Talentul muzical clocotea în el și se revărsa în orice situație. Cânta la muncă, lângă betonieră, cânta pe stradă, cânta în locuințele modeste în care trăia. Norocul i-a surâs la 33 de ani: câțiva spanioli l-au auzit cântând pe șantier și au anunțat televiziunea locală. Apariția lui a produs o impresie profundă asupra publicului iberic. Trebuia să meargă mai departe. O familie de români, Stela și Dan Radu, l-au ajutat să se înscrie la emisiunile Tienncs un talento și Hijos de Babei. Românul nostru a luat castingurile la ambele emisiuni, apoi s-a lansat în lupta acerbă pentru locul întâi în Hijos de Babei.

Mai mult de 4.000 de persoane, în majoritatea străini, s-au prezentat la preselecție. Costel Busuioc și-a învins firea timidă și neîncrezătoare, de născut pentru a pierde. A luat finala cu 25 de concurenți, apoi a rămas în emisiune cu numai 9 (10, în total). Între el și ceilalți concurenți erau mari diferențe de studii și pregătire muzicală. Din această cauză, Costel Busuioc a trăit mereu cu teama în suflet că nu va reuși printre primii. Eșecurile din perioada anterioară de viață îi creaseră o fire mai pesimistă, mai predispusă la eșec. Talentul său de excepție nu 1-a trădat însă. Rând pe rând, publicul din Peninsulă elimina concurenții, dar îl păstra pe „zidarul Pavarotti”.

Talentul și sensibilitatea românului nostru au învins. A ajuns pe primul loc, a luat marele premiu. Toate porțile succesului s-au deschis în fața sa. Prestigioasa firmă Sony i-a oferit un contract pentru înregistrarea primului CD și o sumă de bani foarte bine venită la sărăcia lui. Oficialitățile din România s-au trezit la realitate. Ministerul Culturii i-a oferit o bursă de studii, pentru a-și perfecționa cunoștințele de canto. Costel Busuioc a pornit pe drumul succesului și nimic nu-1 va împiedica să ajungă pe cele mai înalte culmi. La fel ca el, însă, sunt zeci de mii de copii supradotați din România, pe care nimeni nu-i descoperă și nu-i ajută să se lanseze, deoarece sunt născuți în medii sărace.

Știți ce mă întreb? De ce majoritatea talentelor românești din diverse domenii (știință, tehnică, muzică, literatură etc.) s-au realizat în străinătate? De ce sistemul socio-politic de la noi n-a pus umărul, de mai bine de un secol, la ridicarea propriilor valori umane? Sunt de vină numai liderii politici sau și noi, marea masă a națiunii, care nu ne slăvim și nu ne ajutăm talentele autentice să reușească? Eu cred că noi, majoritatea națiunii, putem învinge inerția, ignoranța și nepăsarea liderilor față de afirmarea talentelor românești. Din această cauză, în cărțile de arta succesului și din această seric (Octogonul) v-am îndemnat insistent să popularizați cu mândrie toți românii care reușesc într-un domeniu sau altul de activitate. Am trăit și eu drama lui Costel Busuioc. Ani în șir, criticii literari m-au ironizat, m-au marginalizat, m-au desconsiderat sau m-au ignorat. Am ajuns la 120 de cărți publicate, vândute într-un tiraj mai mare de 6 milioane de exemplare, în țară și străinătate. Cu toate acestea, n-am fost inclus în dicționarul scriitorilor români, dicționar în care figurează până și mâzgălici care au scos câte o singură plachetuță de versuri proaste. De ce sunt tratat astfel? Invidia, prostia și răutatea neamului nostru, amicii mei. Indivizi care n-au citit un rând scris de mine mă critică cu patimă, pe baza calomniilor auzite din diferite surse. Iată însă că soarta e bună cu mine. O editură din SUA mi-a cerut mai multe cărți pentru publicare, Să-i vedem pe domnii „elitișfi” ce vor spune, când vor auzi că romanele mele se vând în străinătate, în milioane de exemplare.

Cazul lui Costel Busuioc este o lecție aspră de viață, din care putem trage cel puțin următoarele concluzii: Chiar dacă v-ați născut într-o familie foarte săracă, fără posibilități de instruire științifică și educație elevată, nu disperați! Autoinstruiți-vă și autoeducați-vă singuri, cu ajutorul cărților și Internetului! Talentele ascunse în dumneavoastră, tinerii de azi, trebuie să iasă la suprafață și să se materializeze în mari succese. În al doilea rând, dacă ghinionul v-a lovit de mai multe ori, timp îndelungat, așa cum 1-a lovit pe Costel Busuioc, nu disperați și nu abandonați visele de mari succese! Nu vă lăsați pe tânjeală! învățați și munciți înainte, spunân-du-vă: Dacă Busuioc a reușit în condiții atât de grele și atât de târziu (la 33 de ani), voi reuși și eu cu siguranță!

2. Marius-Daniel Popescu este un alt român care a reușit splendid în străinătate, după ce la noi nu-1 băgase nimeni în seamă. S-a născut în 1963, în Băilești – Dolj și a urmat cursurile facultății de silvicultură din Brașov. In acea perioadă, a cochetat cu poezia, într-un cenaclu literar din Brașov, reușind să publice patru volume de poezie, până în 1990. Nu visa că va ajunge un scriitor celebru, în Franța și Elveția. Pur și simplu, trăia viața din plin, așa cum îi plăcea, în 1990, s-a îndrăgostit de o elvețiancă și a părăsit România, prin căsătorie. Elveția nu 1-a primit cu brațele deschise, ca în clișeele propagandistice despre „țara tuturor posibilităților”. In primele două luni, a lucrat „la negru”, alături de alți emigranți, curățând un canal de irigații, în condiții mizerabile. Ulterior, s-a angajat ca tăietor de lemne și cu mare greutate a ajuns șofer de autobuz, meserie pe care o practică și în prezent. El este șofcrul-scriitor care a șocat criticii literari din Franța și Elveția.

Deși emigrant sărac, Marius-Daniel Popescu a continuat să scrie și în Elveția ceea ce știa mai bine – versuri. In 1995, a reușit să scoată un volum de versuri intitulat 4x4, poemes tout tenrains. N-a fost însă remarcat pentru acesta, astfel că și-a continuat slujba de șofer de autobuz în orașul său, Laussane. Abia în anul 2002, eroul nostru a câștigat o bursă de trei luni în Franța, ocazie cu care a cunoscut mai mulți scriitori francezi. Unul dintre aceștia 1-a remarcat și a început să-i citească primele capitole din primul său roman. Simfonia lupului. Le-a găsit atât de interesante, „ încât 1-a recomandat prestigioasei edituri Jose Corti, unde romanul a fost publicat. Critica literară franceză i-a fost deosebit de favorabilă: 1-a comparat cu Raymond Carver și cu clasicii „noului roman”.

În luna martie a acestui an, a apărut marea surpriză: Simfonia lupului a primit premiul Robert Walzer, în Elveția, în valoare de 20.000 de euro. Calea către mari succese literare i s-a deschis, deși abia la vârsta de 45 de ani. Premiul și admirația literaților de limbă franceză l-au mobilizat pe românul nostru. În prezent, arc în lucru încă patru romane, din care unul va fi terminat către finele acestui an. Jurnaliștii din Franța și Elveția au țesut legende în jurul său, însă Marius-Daniel Popescu a rămas același om modest. Continuă să conducă un autobuz de călători, să se inspire din tot ce vede și aude de la pasageri și să trăiască viața din plin.

Concluzia? Niciodată nu e prea târziu să reușești în viață, în direcția în care te mână talentul. Dacă eroul nostru a „dat lovitura” abia la vârsta de 45 de ani, dumneavoastră de ce nu ați reuși? Insistați! învățați mult, citiți mult, experimentați cu tenacitate în domeniul care vă atrage!

3. și acum, povestea inginerului George Iacobescu. românul care a ajuns la un salariu lunar de 400.000 de euro. În Anglia (13.333 euro pe zi!). Eroul nostru s-a născut în 1946, în comuna Tunari, județul Ilfov, comună în care a absolvit școala elementară. În continuare, a urmat cursurile Liceului Dimitrie Cantemirși ale Facultății de Construcții din București. În 1969, după absolvire, a devenit proiectant stații de pompare. Mirajul străinătății îl atrăgea însă. A apelat la o mătușă fugară în Canada, pentru suma de 5.000 dolari SUA, sumă pretinsă de statul socialist ca despăgubiri pentru studiile efectuate gratis în România.

Inițial, a lucrat în Montreal, ca inginer constructor la o firmă ce restaura blocuri. În același an, 1975, a revenit în România, pentru a-și lua logodnica, Gabriela, în Canada. Cererea lui a fost satisfăcută abia după ce a făcut greva foamei, timp de trei săptămâni, în fața sediului ONU. Cariera sa a cunoscut un salt în momentul în care, la vârsta de 33 de ani, a întâlnit, la o recepție, unul din vicepreședinții firmei Olyumpia & York, cel mai mare dezvoltator imobiliar din America de Nord. Acesta 1-a luat ca asistent, oferindu-i posibilitatea de a-și manifesta din plin priceperea căpătată în facultatea românească. Astfel, în următorii ani, a proiectat turnul de 64 de etaje Neiman Marcus din Chicago, Olympia Center, Fabrica de granit din Toronto, clădiri în Dallas, Hous-ton și Boston.

În 1988, norocul i-a surâs: a fost trimis la Londra, pentru a superviza proiectul de reabilitare a vechii zone a docurilor și de transformare a ei într-un centru financiar. Proiectul a reușit, astfel că un nou centru financiar, rival cu City, s-a ridicat: Canary Wharf Holding Ltd. Pentru munca depusă, George Iacobescu a fost avansat succesiv director executiv, vicepreședinte executiv, director general la Canary Wharf. În ultima funcție, arc un salariu de 4.900.000 curo/an.

Ce spuneți, dragi amici cititori? Dacă facultatea din România socialistă ar ti fost proastă, mai reușea George Iacobescu să ajungă cel mai bine plătit român din lume? Nu, amicii mei. De obicei, propaganda antisocialistă trece sub tăcere faptul că majoritatea românilor care au reușit în străinătate au avut o bază solidă de studii din România. În al doilea rând, dacă George Iacobescu a reușit atât de bine, dumneavoastră de ce n-ați încerca? Porțile succeselor se deschid pentru toți cei care doresc să reușească și muncesc serios pentru aceasta.

4. La numai 30 de ani, ieșeanul Andrei Hagiu este profesor titular la prestigioasa instituție de știință Harvard Business School. Cariera lui strălucitoare ar putea fi luată ca model de către cât mai mulți tineri români superdotați din țară. E drept că startul în viața i-a fost asigurat de condiții familiale și economice favorabile: tatăl. Victor Hagiu, este profesor la Facultatea de Construcții din cadrul Universității Tehnice Gheorghe Asachi iar mama, medic. Relațiile părinților i-au permis adolescentului Andrei Hagiu, absolvent al Colegiului Emil Racoviță din Iași, să plece la un liceu din Franța, la numai 14 ani. De aici încolo, începe să se manifeste meritul său. Andrei a luat examenul de bacalaureat cu a treia medie de nivel național în Franța, însă cu cele mai mari medii la matematică, fizică și limbă franceză din toată țara. După examenul de bacalaureat, conform sistemului de învățământ francez, Andrei a urmat o prestigioasă școală pregătitoare pentru facultate, Louis-le-Grand, timp de doi ani.

Eroul nostru a fost admis în una din cele mai renumite universități din Franța, Ecole Polytechnique, în urma unor examene deosebit de dificile, pe care tinerii din țara noastră nici nu le bănuie. Astfel, timp de patru săptămâni, a dat examene scrise, câte două probe de patru ore pe zi. Ulterior, timp de o lună, a dat examene orale. Acest sistem deosebit de sever asigură admiterea în universitate numai a tinerilor care posedă într-adevăr solide cunoștințe științifice.

Andrei Hagiu și-a descoperit pasiunea care îl va propulsa în actuala poziție în anul doi de studii la Ecole Poly-technique. Atracția pentru microeconomic și economie industrială 1-a făcut să urmeze un an de studiu la Ecole Naționale de Statistique et Administration Economique, apoi să se încadreze într-un program american de pregătire cu același profil, la Princeton. La absolvirea facultății, a început să lucreze la o firmă de consultanță economică, cu filiale la Chicago, Madrid, Roma și Paris. Activitatea practică i-a furnizat idei valoroase pentru teza de doctorat.

Și-a dat teza de doctorat numai în trei ani și jumătate în loc de cinci, la Princeton și imediat a început să lucreze consultant al Ministerului Economiei și Comerțului Internațional din Tokio – Japonia. Stagiul făcut în Japonia 1-a determinat să viseze mai mult. A solicitat un post la Har-vard Business School și 1-a obținut, în urma unui concurs sever, devenind profesor junior. Aceasta i-a adus un salariu de 140.000 de dolari americani pe an și substanțiale venituri din consultanță pentru firme din întreaga lume (o oră de consultanță îi aduce între 500 și 1.000 de dolari SUA).

Modelul de reușită a lui Andrei Hagiu trebuie să constituie un impuls pentru cei mai strălucitori tineri români. În fiecare an, porțile multor facultăți din străinătate se deschid pentru studenții noștri. Vă trebuie doar multă ambiție și multă tenacitate, dragi tineri. Puteți dezvolta aceste însușiri pozitive de personalitate prin exerciții de autosugestie din cele prezentate de mine în volumul Către culmile succeselor (Formula fericirii).

Andrei Hagiu nu este singurul tânăr ieșean care s-a impus în străinătate. Mulți alți ieșeni lucrează la instituții de prestigiu din SUA ori alte țări, ca de exemplu: a. Adrian Lungu este lector asociat la universitățile Princeton și Columbia, precum și cercetător la una din cele mai faimose companii din domeniul industriei chimice – Du Pont Photopolymer & Electronic Materials.

B. Daniel Tătaru este profesor titular de matematică la Universitatea Berkley din California, deși abia a împlinit 35 de ani. Chiar profesorii săi îl consideră unul dintre cei mai buni matematicieni din întreaga Lume. La vârsta de 33 de ani, a primit cel mai prestigios premiu pentru matematică din SUA.

C. Eleny Ionel, absolventă a Universității Al: I. Cuza din Iași, a devenit prima femeie profesor titular de matema tică din istoria Universității Stanford.

D. Cristian Cotrutz, absolvent al facultății de fizică din cadrul Universității Al. I. Cuza din Iași, este unul din cei mai apreciați cercetători în domeniul radiologiei oncologice de la Stanford School of Medicine.

E. Ioan Aricioaici, absolvent al aceleași universități ieșene, este profesor asociat și cercetător la Universitatea Michigan Arbor.

F. Ncculai Archip, absolvent al facultății de informa tică din cadrul Universității Al. I. Cuza – Iași, este cercetător în radiologie la Harvard Medical School.

Lista ar putea continua pe zeci de pagini, cu tineri absolvenți din celelalte centre universitare – Cluj, Timișoara. București. Acești tineri fac bun renume țării noastre și se pregătesc pentru momentul în care România le va oferi condiții similare de studii și cercetare. Ei vor contribui serios la ridicarea nivelului învățământului și cercetării științifice din țara noastră. Orice tânăr român bine înzestrat poate pleca pe urmele lor, să-i ajungă și să-i întreacă. Urez mult succes tinerilor care se încumetă să ia viața în piept, în instituțiile de învățământ din străinătate!

5. O bucureșteancă de numai 11 ani, Catinca Untaru, a ajuns star la Hollywood, interpretând rolul principal în filmul Căderea. Ea a fost selecționată dintre sute de copii din Europa, pe baza cunoștințelor avansate de limbă engleză, deși nu poseda instruire actoricească. A filmat timp de patru luni, în India și Africa de Sud. Filmul ci a căpătat deja două recunoașteri internaționale – premii la festivaluri de film din Berlin – Germania și Stiges – Spania.

Credeți că această fetiță, Catinca Untaru, este o excepție rarisimă în România? Nu, amicii mei cititori. Zeci de mii de copii superdotixți din România așteaptă să fie descoperiți și ajutați să reușească. Pentru ei, am scris Arta succesului pentru copii și am făcut un apel patetic către educatori s-o folosească la educarea copiilor între 2 și 14 ani. Vă rog să mă ajutați să răspândesc această carte printre toate categoriile de educatori (părinți, bunici, educatori, învățători etc), cu scop de a scoale la iveala cât mai multe tinere talente românești!

6. Românul Alexandru Emil Petrescu a fost desemnat cel mai bun ziarist din Spania, primind și un premiu special, din mâinile regelui Juan Carlos. Nu e singurul ziarist român care s-a impus în străinătate. Sfeve Făinaru, jurnalist american de origine română, corespondent al ziarului Washington Post, a primit premiul Pullitzer pentru cel mai bun reportaj internațional (acesta a avut ca subiect războiul din Irak).

O liceana din Galați, Alexandra Coclează, care a reușit performanța de a avea nota zece pe linie în toți anii de studiu, a primit oferte de burse de la opt universități americane (400.000 dolari SUA, în total). Fata oscilează între Princeton și Yale. Când avem astfel de tineri străluciți, cine inventează bancuri și știri denigratoare la adresa capacităților intelectuale ale românilor? Iar noi, majoritatea națiunii române, de ce permitem unor indivizi să minimalizeze capacitățile noastre creatoare? E clar că trebuie să luăm atitudine fermă împotriva tuturor indivizilor care calomniază națiunea noastră? E clar că trebuie să le ripostăm cu exemple concrete, de români strălucitori, care obțin rezultate de excepție chiar și în țări cu mari pretenții?

Costel Busuioc nu este singurul român care s-a impus în muzica mondială. Antonio Cortes, un tânăr român de 19 ani, adoptat de o familie din Malaga, a câștigat locul întâi la finala unei emisiuni de muzică tradițională spaniolă transmisă la postul de televiziune Canal Sur Andalucia din Sevilla. Corneliu Munteanu, un tenor român în vârstă de 25 de ani, s-a impus în cadrul concursului canadian Star Academie. El a studiat opera în Europa, SUA și Canada. In fine, o puștoaică numai de 16 ani, Linda Teodosiu, face furori în Germania, unde participă la concursul Germania caută superstarul.

Inginerul român Dorel Banabic de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a revoluționat designul auto mondial, impunându-se cu teorema de îndoire a tablei denumită deja Legea lui Banabic. Evoluția dânsului merită luată ca model de către tinerii care vor să urce treptele succesului. A absolvit facultatea la Cluj și a ajuns asistent universitar în specialitatea tehnologii de deformare plastică, în 1983. In pofida propagandei despre „închistarea socialistă”, s-a informat în mod constant despre progresele obținute la nivel mondial, în domeniul său, din lucrări primite din străinătate. Astfel, a ajuns la concluzia că trebuia să-și concentreze atenția către domeniul deformabilității tablei folosite în industria auto. A aprofundat domeniul, publicând mai multe comunicări științifice în țară și străinătate.

Teoriile lui Banabic au atras atenția germanilor, fapt pentru care, în 1995, a fost chemat să lucreze la Universitatea din Stuttgart. Această poziție i-a permis să-și aplice teoria pe caroseriile celor mai diverse mașini (Volvo, Renault, Fiat, Audi, Daimler, BMW). În anul 2005, s-a întors în România și și-a înființat propria firmă de software, cu 75 de angajați. Cel mai mare client al firmei sale este Auroforum, compania elvețiană care deține 95% din piața mondială de software pentru design auto. Metoda Banabic reduce cheltuielile de fabricație cu circa 30%, prin reorganizarea fluxurilor, reducerea consumului de tablă și folosirea eficientă a timpului de lucru.

În prezent, Dorel Banabic este profesor specialist în deformări plastice la Facultatea de construcții de mașini din Cluj și director al Centrului de cercetări în domeniul tehnologiilor de deformare a tablelor metalice CERTETA. Este recunoscut pe plan mondial ca un marc specialist. Între 1994 și 1996, a fost directorul Centrului de cercetare al UTCN. A lucrat în calitate de cercetător invitat la Universitatea Paris Nord (Franța), la Universitatea Chemnitz (Germania), la RWTH Aachen (Germania), la Universitatea din Tokio (Japonia). Este membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România.

10. I^t numai 17 ani, elevul Radu Florea de la Colegiul Național Mihail Kogălniccanu din Galați a fost decretai cel mai bun tânăr traducător din România, de către Direcția Generală de Traduceri a Comisiei Europene. Acest titlu i-a fost conferit după o competiție desfășurată în toate cele 27 de țări ale Uniunii Europene. Radu Florea și-a ales limba engleză, limbă pe care o studiază de la vârsta de patru ani, de când urmărea desene animate pe programul Cartoon. Iată că,. dintr-o simplă pasiune distractivă, se poate ajunge la o performanță profesională. Câte zeci de mii de tineri români cam de vârsta sa ar putea reuși la fel de bine, în cele mai diverse domenii de activitate (știință, tehnică, muzică, sport etc.)? Noi. cei mulți din națiune, trebuie să-i mobilizăm, să-i încurajăm și să-i sprijinim să devină oameni de valoare europeană și mondială. Ulterior, vom beneficia cu toții de rezultatele lor, atât în plan moral, cât și în plan material.

11. Știți ce prost renume ne-au creat infractorii români în Italia. Ei, bine, în urmă cu circa două luni, un tânăr român a fost decorat de oficialitățile italiene pentru curaj și omenie. Este vorba de losif Pctrișor, un muncitor constructor care a salvat dintr-o casă incendiată doi bătrâni italieni, riscându-și propria viață. Dacă românii din străinătate s-ar purta numai civilizat și ar acționa exclusiv creator, faima națiunii române ar crește spectaculos. Acest deziderat poate fi atins, prin intervenția autorităților române. Ele trebuie să interzică plecarea în străinătate a tuturor persoanelor cu pre ocupări infracționale și parazitare. Vă întrebați ce să facem cu astfel de scursuri aici, în țară? Simplu: legea lui Țepeș-Vodă.

Infractorii și paraziții sociali (cerșetorii, boschetarii etcl.) tre buie incluși într-un program național de reeducare prin muncă forțată. Măsura pare dură, dar e singura în stare să ne scape de infractori și paraziți.

12. 'Se poale ajunge milionar în curo în străinătate, dacă nu dispui de studii superioare? Românul Ștefan B. din Spania a demonstrat că se poate. La vârsta de 23 deani, Ștetan a plecat în Spania ca simplu muncitor constructor, fără studii înalte. A muncit la negru și a fost exploatat sângeros, de patroni români și străini. După vreo doi ani de sclavie, a înțeles cum stau lucrurile în Spania și a început să lucreze pe cont propriu. Din acel moment, a început ascensiunea către poziția de milionar pe care a atins-o la 29 de ani.

Cazul său este tipic pentru oamenii cu mai puțină pregătire, dar înzestrați cu inteligență nativă, tenacitate și rezistență la tentații. Îl prezint ca model pentru tinerii aflați în situații similare, să-i încurajez și să-i mobilizez în direcția creației. În primii ani de muncă pe cont propriu (zugrăveli, amenajări interioare), Ștefan a economisit banii câștigați mai ceva decât Hagi Tudose. Când a adunat suficienți bani, a cumpărat un teren și a ridicat pe el o vilă. A vândut vila cu bani frumoși, astfel că a investit în alt teren, pe care a construit două vile. Desigur, tot economisind la sânge. Iar a vândut vilele și a cumpărat un teren mai mare, pe care construiește și vinde vile de sute de mii de euro. Chiar și acum, când este milionar, a rămas un tip econom și deosebit de muncitor.

Ce concluzie tragem? Lipsa studiilor înalte nu ne condamnă la sărăcie, prima concluzie. Mă contrazice cineva? A doua concluzie: Dacă vrei să reușești neapărat, trebuie să muncești cu tenacitate și să economisești crâncen. Lenea, delăsarea și consumatorismul sunt dușmanii succesului economic și în alte domenii. Deci, tineri aflați în aceeași situație, treceți la muncă! Și voi puteți ajunge milionari în euro.

13. Regizoarea româncă Adina Pintilie a primit premiul pentru cea mai bună regie de film documentar semnată de o femeie, pentru pelicula Nu te supăra, dar. Ia Festivalul de Cinema Contemporan din Mexic. Filmul a fost realizat la Aristoteles Warkshop din Sibiu, un atelier de formare în teoria și practica filmului documentar și reprezintă debutul în documentar al Adinei Pintilie. Să-i urăm noi succese, pe viitor!

Românul Lucian Popoviciu a urmat cursurile Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara, între anii 1988 și 1994. A fost un student eminent, obținând la absolvire media 9,64. La ora actuală, este medic în sătucul francez Seboncourt și foarte iubit de populația locală. Franța și-a mai rezolvat astfel criza de medici. Ce se întâmplă însă cu România, țară în care exodul cadrelor medicale a luat proporții dramatice? în hulitul socialism, aveam cei mai mulți medici pe cap de locuitor din întreaga Lume. „Democrația originală” de după evenimentele din decembrie 1989 a degradat profund statutul cadrului medical. Aceștia au ajuns să fie plătiți mai prost decât femeile de serviciu de la firmele de prestigiu. Ca atare, forțați de sărăcie, medicii și asistenții medicali au luat calea străinătății. Care ministru și când va rezolva această problemă gravă? Să nu-mi spuneți că nu sunt bani pentru plata medicilor! Zeci de mii de para/iii religioși (preoți, rabini, imami, predicatori etc) sunt plătiți din bugetul de stat, cu toate că sunt prestatori de servicii religioase plătite de populație. Numai din salariile acestor paraziți se pot obține sume importante, cu care să fie plătiți medicii, pe măsura pregătirii și muncii lor plină de răspundere.

Prin multe din cărțile mele, m-am străduit să vă inoculez un principiu: Nu există nu se poate. M-a bucurat să regăsesc acest principiu la o elevă dintr-un liceu gălățean, Veronica Ciocănel. De la șapte ani, a practicat karate, ajungând centură neagră. Sportul i-a disciplinat mintea și i-a întărit voința. Ajunsă la colegiu, a trebuit să renunțe la karate, din lipsă de timp, însă a continuat să aplice principiile în domeniul învățăturii. Rezultatele obținute i-au fost răsplătite recent: a fost admisă la Universitatea Duke din Carolina de Nord, SUA. Sunt sigur că va pleca și va învinge, la fel ca mulți alți tineri români. Mă întreb însă dacă va mai reveni în România, să pună umărul la ridicarea propriei națiuni. Bine ar fi.

16. Profesorul universitar doctor Eugen Victor Cristian Rusu de Ia Universitatea Dunărea de Jos – Galați este unul dintre cei mai mari specialiști mondiali în modelarea numerică a valurilor. Din această poziție, a colaborat cu NATO, încă din 2002. Și-a luat doctoratul în 1997, la Universitatea Tehnică din Atena, apoi a lucrat ca specialist la Institutul Marinei Portugheze, timp de cinci ani. În prezent, predă la universitatea gălățeană și la Institutul menționat, din Lisabona. Modelarea numerică studiată de specialistul nostru ajută în hidrometeorologie, la structurile marine din porturi, în industria offshore, la stabilitatea navelor, la prevenirea inundațiilor.

Echipa feminină de spadă a României, formată din Ana Măria Brânză, Simona Alexandru și Ana Zdanovschi, a câștigat Cupa Europei. Felicitări și urări de noi succese, fetelor!

Știți cât de dificile sunt versurile japoneze haiku? Ele cer ca, în câteva cuvinte, să exprimi esența unor sentimente și imagini care ar necesita lungi explicații. Ei, bine, Simona Frosin, studentă în anul IV la Facultatea de comunicare și relații publice, din Universitatea București, a reușit să câștige premiul al doilea la un concurs internațional de haiku. La acest concurs, maeștri faimoși, ca James Kirkup și Clelia Ifirm, au obțint doar mențiuni.

Simona publică poezii de la vârsta de nouă ani, în revistele franceze și francofone. Tot în această limbă și-a scris versurile care i-au adus premiul. Odată cu acest premiu, a apărut dorința de a vizita Japonia și de a mai scrie haiku, în limba engleză, preferata ei. Succes, domnișoară!

19. De 16 ani, mă străduiesc să lămuresc românii să-și pună mintea la contribuție și să se apuce de treabă, pentru a scoate națiunea noastră din conul de umbră în care a fost împinsă de trădarea guvernanților postdecembriști. Mai recent, am scris Cartea Creatorilor – Sute de rețete concrete pentru făcut bani (pe scurt. Cartea creatorilor de bani), cu scop de a mobiliza și persoane cu o cultură mai scăzută în direcția reușitei economice. Așa cum știți și dumneavoastră, rezultatele la nivel național sunt modeste. Câteva mii (poate mai mult) de români care mi-au aplicat rețetele de succes au reușit să se desprindă din sărăcie și să se ridice chiar și în poziția de milionari. Sunt însă prea puțini, comparativ cu milioanele de români care se complac în sărăcie lucie.

Ciudat lucru, dar destui români fac în străinătate ceea ce nu fac în țară. Ei își folosesc talentul și îndemânarea pentru a produce și vinde obiecte rentabile. De exemplu, în zona madrilenă a Spaniei, Emil Hâncu, specialist în lucrări de fier forjat, este atât de faimos, încât nu pote face față comenzilor. Eroul nostru trăiește în localitatea Talamanca de Jarama, la circa 60 de kilometri de Madrid. O localitate cu circa 35.000 de persoane, din care jumătate sunt români. E dispus să revină oricând în România, cu o singură condiție – să fie plătit la fel de bine ca și în Spania. Când se va întâmpla și această „minune”? După părerea mea, „minunea” se va întâmpla prin efortul colectiv al creatorilor din România și mai puțin prin intervenția politică. Dacă toți așteaptă ca România să înflorească înainte de a reveni în țară, efortul nostru va fi mult mai greu. Cu aceasta, trecem la următorul capitol.

Impuneți cultul creatorilor morali!

Întreaga evoluție a Omenirii, din sălbăticia bestială și până în faza actuală de dezvoltare, s-a făcut din inițiativa, cu impulsul și cu efortul creatorilor de bunuri materiale și valori cultural-artistice. Din nefericire, majoritatea creatorilor pionieri ai Civilizației Umane au fost și rămân anonimi. Nu știm cine a inventat roata, eveniment care a marcat un salt în evoluția creației umane, dar cunoaștem o mulțime de eroi luptători care o foloseau. Nu avem habar cine a imaginat planul înclinat, însă murmurăm cu evlavie numele faraonilor ale căror piramide s-au ridicat cu ajutorul unor astfel de dispozitive. Nu deținem nici un fel de informații despre inventatorii morilor de vânt, morilor de apă, războaielor de țesut.

Istoria a fost și încă este nedreaptă cu creatorii. Până destul de recent, ea a consemnat numai faptele liderilor politi-co-militari și religioși, lideri care, în realitate, n-au asigurat progresul Umanității nici cât negru sub unghie. Chiar și în zilele noastre, în care creațiile s-au intensificat, asigurându-ne o viață din ce în ce mai bună, cultul creatorilor nu se practică în nici o națiune din Lume. Așa cum știți, se practică, pe un plan, cultul zeilor și sfinților inventați de minți sălbatice iar pe alt plan, cultul vedetelor din diverse categorii: cântăreți, fotbaliști, actrițe mai mult sau mai puțin porno, persoane bogate ori odraslele lor, politicieni cu mare capacitate de manipulare a publicului etc. În zadar căutați prin jurnale și televiziuni informații despre cercetători, inventatori, inovatori, descoperitori de nou. Ele apar extrem de rar și numai dacă au caracter senzațional.

1. Creatorii morali sunt solj divini Tratamentul nedrept la care sunt supuși creatorii din toate domeniile de activitate m-a determinat să cuget profund la soarta lor. Fără îndoială, ei au fost și sunt soli divini, veniți pe Pământ pentru civilizarea Omenirii, asigurarea progresului și evoluției Societății Umane. Misticii au imaginat alți soli divini, care palavrageau tot soiul de naivități și prostii, pretins profetice, dar nu ajutau în nici un fel oamenii din timpul lor să evolueze rațional, creativ și moral. Fiecare creator s-a născut „cu stea în frunte”, cu un program mental de reformă și progres într-un anumit domeniu de activitate. Ei s-au deosebit și se deosebesc de marea turmă ignorantă ori semi-civilizată prin lumina minților lor progresiste. Din această cauză, în perioadele sălbatice conservatoare, ei au fost prigoniți sau uciși de marea masă retrogradă. Lumina lor n-a murit însă odată cu ei. Ea a aprins scântei în creierele umane mai predispuse la progres și evoluție, devenind flăcări de lumină științifică, mai târziu, când masa retrogradă era mai puțin agresivă. Cu alte cuvinte, mesajul divin al fiecărui creator de excepție sau genial produce efecte în condiții oricât de vitrege, însă într-un timp mai scurt sau mai lung.

Câteva exemple sunt bine venite. Încă din antichitate, astronomul grec Aristarh din Samos (310-230 î.e.n.) a prezentat contemporanilor săi sistemul heliocentric. El a demonstrat că Terra se rotește în jurul axei sale, în decurs de o zi și o noapte și parcurge o elipsă în jurul Soarelui, în timp de un an (365. 25 zile). Astronomul a fost contrazis violent.

Pe motiv că sistemul său „încălca oridinea zeilor”. Abia în anul 1543 e.n., mai târziu cu aproape 18 secole decât Aris-tarh, astronomul polonez Nicolaus Copernicus a putut publica lucrarea Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești, demonstrând din nou teoria heliocentrică. Lucrarea sa a fost combătută cu înverșunare de biserica creștină, astfel că abia în secolul 17 e.n. oamenii de știință au adoptat-o în unanimitate, deoarece reprezenta un adevăr universal absolut. Actual, această teorie parc un fleac oamenilor culți, însă sute de milioane de ignoranți (poate mai mulți) continuă să creadă că Soarele se rotește în jurul Pământului. Teoria heliocentrică, prezentată de doi soli divini succesivi, are implicații practice deosebite în calculul timpului, navigația aeriană și maritimă, folosirea sateliților de comunicații și astronautică. De ce nu a fost acceptată de la bun începui? Deoarece sălbaticii nu pot recunoaște un adevăr și nu știu cum arată un sol divin adevărat, ci au mințile intoxicate cu divinități sălbatice inventate, transmise prin educație și tradiție retrogradă.

Filosofii greci Leucip (500-440 î.e.n.) și Democrit (460-370 î.e.n.) au intuit, încă din vremea lor, că materia este compusă din atomi. Teoria lor a fost contrazisă de contemporani, însă a fost confirmată după mai mult de 20 de secole, de științele moderne. Tot acești filosofi au pus bazele determinismului, susținând că toate fenomenele din lume au cauze, deși nu toate cauzele sunt cunoscute. Și această teorie adevărată a fost combătută cu fervoare de religia creștină, pe motiv că nu includea voința divină. Ea a fost însă confirmată pe deplin în ultimele două secole, astfel că nici măcar slujitorii religioși nu mai îndrăznesc să o contrazică. Din ce cauză cei doi soli divini trimiși pentru luminarea Omenirii cu adevăruri științifice fundamentalc au fost contraziși și marginalizați? Deoarece turma umană în care se născuseră, puternic îndoctrinată mistic, nu era pregătită să accepte adevăruri cu adevărat divine.

Încă un exemplu edificator. Filosoful renascentist italian Giordano Bruno (1548-1600 e.n.) a susținut că Universul infinit este populat cu o infinitate de lumi, în lucrarea Despre infinit. Univers și lumi. apărută în 1584 e.n. Biserica catolică 1-a considerat eretic, 1-a întemnițat în anul 1592 e.n. și 1-a ars pe rug în anul 1600 e.n. Bruno era un sol divin sosit pentru a informa lumea timpului său cu un adevăr absolut, însă s-a lovit de cea mai cumplită boală a Omenirii – misticismul. Abia în urmă cu vreo cinci ani, în timpul papei loan Paul al doilea, biserica catolică a emis o bulă de scuze pentru uciderea acestui sol divin. În această lună (mai 2008), Vaticanul a mers și mai departe, în încercarea de a salva o religie bazată pe minciuni, sălbăticii și imoralități. Jose Gabriel Funes, șeful observatorului astronomic al Vaticanului și consilier al papei Benedict, a recunoscut public, într-un interviu, că Universul conține mai multe planete populate, astfel că putem vorbi de „frații noștri extratereștri „. Vom analiza pe larg cele spuse de Funes, în următorul capitol. În acesta, mă mulțumesc să observ că liderii catolici sunt niște nerușinați perverși. După ce au ucis un sol divin de talia lui Giordano Bruno, își cer scuze formale și-i confirmă integral teoria. Numai pentru această crimă împotriva unui sol divin, biserica catolică ar trebui desființată. Ea are însă la activ mult mai multe păcate grele împotriva Divinității și a solilor divini trimiși pentru luminarea minților umane.

Chiar și unele invenții vădit utile, făcute de soli divini, au fost considerate satanice și periculoase, de către ignoranții mistici. De exemplu, în Rusia țaristă, gramofonul lui T. A. Edison a fost considerat unealtă diavolească iar cei caic îl comercializau au fost aruncați în temniță. In Evul Mediu european, misticii considerau vrăjitorie orice formă de tratament medical, cu excepția rugilor și autoflagelărilor și pedepseau cu moartea tămăduitorii. La inventarea trenului, ignoranții au răspândit zvonul că, la o viteză mai mare de 20 km/h, călătorii vor muri. Chiar și în prezent, zeci de milioane de ignoranți mistici susțin că aparatul de radio, televizorul și telefonul sunt uneltele Satanei (există și la noi în țară astfel de mistici sălbatici). Am putea prezenta zeci de mii de exemple dureroase, în care mesajele științifice ale solilor divini au fost combătute cu violență de către turma ignorantă și retrogradă.

Întreaga istorie a Umanității cunoscute de noi reprezintă lupta dintre Divinitate și turmele de ignoranți intoxicați mistic. Dumnezeu a trimis mereu soli, ca oameni de știință, pentru a instrui pământenii cu informații și reguli adevărate despre Lumea în care trăim, cu scop de a asigura evoluția Umanității. Ignoranții mistici însă s-au încăpățânat mereu să păstreze imaginile false despre Lume, imagini create de străbuni sălbatici și transmise ritualic ori prin tradiție. Această luptă dintre Divinitate și ignoranții mistici n-a încetat nici acum. Câteva miliarde de pământeni sunt ancorați în trecutul sălbatic din urmă cu 2-3.000 de ani, în pofida faptului că posedă și folosesc informații și tehnologii moderne. Această confruntare surdă întârzie evoluția și progresul Omenirii, punând chiar sub semnul întrebării viața rațională de pe Terra.

Cum acționează Dumnezeu pentru civilizarea și umanizarea pământenilor? Sălbaticii mistici confundă Adevăratul Dumnezeu (Hiperconștiința planetară) cu zei de tip uman, zei capricioși, geloși, cruzi, la fel de ignoranți ca și ei, zei ce trebuie îmblânziți prin ofrande (jertfe) și cu care se poate încheia un soi de troc de tipul Te recunosc de zeu. dacă mă ocrotești. Chiar și misticii moderni fac eroarea de a crede că Dumnezeu a discutat de la egal la egal cu diverși sălbatici din urmă cu 1500-2000 de ani, cărora le-a dezvăluit adevăruri absolute. Într-o formă mai atenuată, misticii moderni cred că Divinitatea lc-a trimis profeți și mântuitori religioși, care le-au spus adevăruri și le-au arătat calea către „mântuire”. Niciunul dintre aceștia nu se întreabă de ce profețiile, poruncile și pildele de o banalitate cumplită, din textele religioase nu s-au confirmat în aproape 2000 de ani, nu exprimă înțelepciune și nu-i ajută cu nimic. Ei nu se întreabă cum se face că bunurile și valorile utile vieții lor moderne au fost inventate sau descoperite de oameni de știință fără pretenții de profeți sau mântuitori divini (în realitate, aceștia erau soli divini). Ignoranții mistici orbecăic ca niște cârtițe prin întunericul religios, fără a ajunge la o geană de lumină rațională.

Dumnezeu acționează însă pentru civilizarea pământenilor, cu ajutorul informațiilor și regulilor științifice și morale. Adevăratul Dumnezeu este o Hiperconștiința atot-cunoscătoare, exclusiv spirituală, care nu poate fi imaginată, pictată, atinsă, hrănită cu jertfe și păcălită cu rugăciuni sau cu trocuri de tipul celui exemplificat anterior. Prin contrast, zeii imaginați de mistici seamănă cu oamenii sălbatici care i-au creat. Ei sunt capricioși, ilogici în gândire și comportare, geloși, cruzi, mincinoși și materiali, astfel că pot face orice fac oamenii: mănâncă direct sau din fumul jertfelor, au robi, întrețin relații sexuale, produc prunci, ascultă (cum, oare?) rugile sutelor de milioane de ignoranți religioși etc. E clar că ignoranții mistici sunt mai departe de Adevăratul Dumnezeu decât sunt ateii: aceștia măcar nu se închină la zei sălbatici inventați de primitivi ignoranți.

Dumnezeu acționează penlru civili/arca și evoluția Umanității cu mijloace concrete, lesne de observat de oameni culți. Divinitatea atoatecunoscătoare își aplică planul de civilizare prin impunerea cunoașterii științifice, creației de numiri și valori utile și o perfectă comportare morală. Cum își atinge Divinitatea aceste scopuri? Desigur, prin soli născuți în rândul pământenilor, soli inspirați să cunoască cât mai multe adevăruri universale, să creeze cât mai multe bunuri și valori utile, să impună reguli de comportare morală cât mai severă, reguli menite să transforme scmisălbaticii pământeni din prezent în oameni perfect civilizați.

Vedeți cât de ușor putem recunoaște solii divini? Ei nu trebuie să ne delireze tot soiul de prostii despre lumi închipuite, zeități, apocalipse, judecăți de apoi etc. Ei trebuie să aparțină cel puțin de unul din următoarele grupuri umane: a. Cei mai siguri soli divini sunt oamenii care descoperă adevăruri fundamentale despre Lumea noastră sau inventează bunuri și valori utile civilizării Omenirii. De exemplu, Graham Bell a fost un sol divin, deoarece a inventat telefonul, un aparat foarte necesar oamenilor. Dimpotrivă, un profet sau un sfânt religios, din mitul biblic sau din calendarul religios, n-au fost soli divini, deoarece nu au ajutat progresul Umanității cu nimic (ba chiar l-au și întârziat, cu palavrele lor aiurite).

Solii divini care se nasc pentru a lumina mințile pământenilor din timpul lor nu sunt trași la xerox, nu au aceeași mărime și forță creatoare. Unii dintre ei sunt geniali și excepționali, astfel că produc adevărate revoluții în cunoașterea și creația umană. De exemplu, descoperitorii sistemului heliocentric, ai legii atracției universale, ai modului de evoluție a corpurilor cerești din zona noastră de Univers, ai legilor fundamentale din fizică, chimic, științe naturale etc. au fost soli divini de primă mână. La fel ca ei, au fost inventatorii care au revoluționat tehnologia umană, prin inventarea motorului cu explozie, becului electric, avionului, telefonului, energiei atomoelectrice, televizorului etc. Soli divini ceva mai modești descoperă informații și reguli mai puțin importante și fac invenții de mai mică importanță. În această categorie intră toți exploratorii care au făcut marile descoperiri geografice de pe Terra, descoperitorii unor informații și legi mai puțin importante, inventatorii unor utilități mărunte (chibrituri, aragazul, deltaplanul etc).

Ce caracterizează această categorie de soli divini? în primul rând, o mare sete de cunoaștere, o aprigă curiozitate științifică de a descoperi informații și reguli din Lumea noastră utile oamenilor. Ei citesc mult, învață mult și din domenii diverse, cugetă profund și sunt inspirați de Divinitate în descoperirile lor. Nici un ignorant sau leneș în gândire nu poate face parte din această categorie. Inspirația divină nu vine la inculți și leneși. In al doilea rând, această categorie de soli divini nu pretind că spun adevăruri în numele Divinității, astfel că nu mai trebuie probate. Ei își demonstrează rațional și practic descoperirile folositoare tuturor oamenilor, indiferent de rasa, națiunea sau religia de care aparțin. Acesta este semnul divin: invențiile lor transced deosebirile rasiale, religioase sau etnice, servind tuturor. De exemplu, becul electric, telefonul, televizorul, radioul, avionul, motorul Diesel și cu explozie etc. sunt folosite de toți pământenii, fără discriminare. Prin contrast, alienații mistici susțin că spun adevăruri în numele Divinității, dar delirurile lor nu pot fi probate, nu se confirmă în timp și nu folosesc decât la dezbinarea ideologică a pământenilor. E clar că adevărații soli ai Divinității sunt cei care ne unesc și oferă lucruri utile pământenilor, fără discriminare! Numai un handicapat mental nu poate înțelege acest lucru.

B. A doua categorie de soli divini sunt creatorii de diverse mărimi, de la titanii creației și până la cei mai modești oameni ai muncii. Fiecare crează, după posibilitățile proprii, bunuri, valori și servicii utile oamenilor. Cum îi recunoaștem? Le studiem faptele și rezultatele lor. Unul dintre ei a proiectat și a pus în fabricație un nou tip de avion, navetă spațială etc. E creator genial, sol divin. Un altul produce, ca simplu meșteșugar, obiecte de artizanat din lemn și lut; este și el un mic creator demn de respect, deoarece contribuie la evoluție și progres, prin munca sa. În fiecare om care crează există măcar o mică sămânță de sol divin, prin care primește inspirație creatoare. Paraziții, speculanții, înșelătorii, hoții și alți infractori nu au însă nici un fel de sămânță creatoare și divină în ei. Ca atare, ei nu se deosebesc de animale decât prin faptul că au chip omenesc și pot vorbi. Din nefericire, în societatea noastră de consum, cu puternice influențe bestiale, astfel de persoane fac cariere ca vedete impuse prin mass media, fără nici un merit real. De exemplu, zeci de paparazzi au urmărit intrarea și ieșirea din închisoare a fâței de Paris Hilton, moștenitoarea lanțului hotelier Hilton. Ce merite avea această „pocnitoare”, să umple mass media, zile în șir? Făcuse ceva creator, cât de cât? Nu! Singura ispravă descoperită de jurnaliști a fost că tocmai contractase o boală venerică. De ce se învârteau atâția jurnaliști în jurul ei? Deoarece în societatea noastră prost întocmită se practică din plin cultul zeilor sălbatici și al averii, în loc să se practice cultul creatorilor și al Adevăratului Dumnezeu.

Concluzia? Fiecare puteți căpăta o mică sămânță creatoare divină, dacă învățați temeinic cunoștințe științifice și munciți cu râvnă.

C. Reformatorii morali au fost și sunt soli divini născuți pentru a ne învăța cum să ne perfecționăm personalitățile, încât să devenim oameni deplin civilizați. Morala umană cuprinde un complex de reguli obligatorii de comportare civilizată în familie și societate. Respectarea lor ne plasează în categoria oamenilor civilizați și ne răsplătește cu recompense morale (laude, admirație, stimă etc). Încălcarea lor ne arată drept ființe bestiale și ne pedepsește cu diverse sancțiuni morale (dispreț, izolare de societate, critici etc).

În perioada istorica cunoscuta de noi, oamenii au evoluai din bestialitate către modelul ideal de om moral, model încă neatins de vreun muritor pământean. Divinitatea a impulsionat acest proces de transformare a omului bestial în om civilizat prin trimiterea unor soli divini care să ne învețe și să ne impună reguli morale severe și reguli de drept. La nivelul timpului universal, cei 3.000 de ani cunoscuți de noi din istoria Umanității nu valorează nici cât o secundă. Totuși, observăm că, în această perioadă, solii divini au îngrădit bestia din oameni, eliminând cele mai animalice practici și moravuri, cum ar fi:

Canibalismul a fost eliminat aproape total din viața Omenirii. Se mai practică izolat, de către indivizi dezaxați sau prin triburi sălbatice.

Incestul a fost îngrădit sever, chiar și prin legi. Din păcate, bestia din oameni n-a fost eliminată complet, astfel că-l mai întâlnim și în timpul nostru. Cunoașteți destule cazuri din țara noastră, prezentate prin mass media. În timp ce scriu, jurnalele gem de detalii despre „monstrul din Austria” care și-a sechestrat și violat fiica, procreând cu ea.

Sclavia a fost abolită la nivel mondial. Ea a rămas numai în ritualurile creștine, unde Dumnezeu este considerat un stăpân de robi, așa cum l-au imaginat sălbaticii semiți din epoca sclavagistă de redactare a mitului biblic.

Omorul de orice fel, violențele fizice și verbale au fost îngrădite chiar și prin legi juridice, depășind cadrul moral.

Perversiunile sexuale sunt incriminate de morala majorității popoarelor iar în unele națiuni sunt pedepsite cu moartea. Ca o dovada clara a imoralității și putreziciunii socie tății de consum, astfel de perversiuni au fost dezincriminate legal, astfel că au rămas pedepsite numai moral. În națiunea noastră n-au reușit să pătrundă atât de profund, cum au pătruns în țara tuturor mizeriilor morale – SUA. Noi, oamenii morali, trebuie să ne unim eforturile și să combatem aceste perversiuni, nu numai pe cale morală, ci și legală. In acest scop, trebuie să ne organizăm și sa le impunem legiuitorilor (parlamentarilor) să incrimineze din nou perversiunile sexuale de orice fel (pederastie, lesbianism, pedofilie, zoofilic etc).

Multe alte abateri morale au fost incriminate prin norme morale. Reformatorii care au inițial incriminarea și pedepsirea lor au fost soli divini cu sarcini de perfecționare a. personalității umane. Fiecare om poate să se apropie de calitatea de om moral, printr-o comportare morală desăvârșita în familie și societate.

În concluzie Ia acest punct, pământenii creatori și morali sunt soli divini de diverse mărimi. Ei sunt adevărații oșteni ai Domnului. În lupta pe care Divinitatea o duce împotriva ignoranților mistici și imoralilor. Slujitorii religioși săvârșesc o gravă blasfemie atunci când includ în categoria soli divini (mesageri divini, îngeri) tot soiul de ființe fantastice (lerafimi = idoli de lut. heruvimi = boi înaripați), profeți ignoranți și sălbatici, „mântuitori” fabricați din imaginație ori din rândul misticilor etc.

2. Impuneți cultul creatorilor morali!

Progresul Omenirii depinde în bună măsură de rezultatele războiului nevăzut dintre Divinitate și marca turmă ignorantă, nccrcatoarc. mistică și imorală. Fiecare putem grăbi progresul și civilizarea deplină, prin activitatea proprie de creator moral, cât și prin impunerea cultului creatorilor morali în comunitățile în care trăim. Condiția de creator moral este cumulativă, dacă vrem să devenim oameni cu adevărat civilizați, demni și prosperi. Spun aceasta, deoarece există și cazuri de disociere a acestor calități. E drept că ele sunt puține, deoarece orice creator serios are impulsuri morale sănătoase. Excepțiile sunt formate din următoarele categorii de persoane: a. Persoane creatoare dar imorale. Astfel de persoane seamănă cu îngerii damnați din miturile religioase. Ei se nasc cu o capacitate creatoare deosebită, însăși cu impulsuri imorale, impulsuri ce se dezvoltă în mediu social propice sau ca urmare a lipsei de educație. De exemplu, în viața socială actuală, găsim persoane creatoare, bine instruite și muncitoare, care însă practică vicii degradante: homosexualitate, alcoolism, perversiuni, exploatarea și înșelarea altor persoane, brutalitate, violență, aroganță, comportament asocial etc. Creativitatea fără moralitate este una din cele mai grave pericole pentru Omenirea actuală. De exemplu, oamenii creatori au dezvoltat mijloace tehnice capabile să distrugă întreaga viață de pe planetă sau însăși Terra, dar nu posedă suficiente inhibiții morale să nu apeleze la astfel de mijloace. Un alt exemplu ne este oferit de „imperiul răului”, SUA. In aceasta țară, creativitatea s-a dezvoltat paralel cu o imoralitate agresivă, materializată în homosexualitate, pornografie, necinste politică, artă decadentă, cultul averii și al mijoacelor necinstite de a o obține, jefuirea unor națiuni mai slabe, sub diferite pretexte (Irak, Afganistan etc). Datorită faptului că SUA a atras ca un magnet atenția multor popoare, prin creativitatea și prosperitatea ei, imoralitatea americană s-a insinuat aproape pe întreaga planetă. Asta și explică criza existențială de care suferă Omenirea actuală.

B. Moralitate fără creativitate pare un non-sens, însă întâlnim și astfel de cazuri, mai ales în secte mistice și culte tribale. De exemplu, comunitatea hamish din SUA practică principii morale foarte severe, însă refuză cunoașterea științifică și creativitatea modernă. Același lucru îl întâlnim și la unii habotnici religioși, care se comportă cât mai moral cu putință, însă visează să trăiască după modelul tribal din textele lor religioase. O latură imorală există însă și în activitatea acestor severi moraliști: ei jignesc profund Divinitatea prin identificarea Dumnezeului Adevărat cu zeii sălbatici din miturile lor.

Presupun că majoritatea vreți să deveniți creatori morali și să hnpuneți cultul creatorilor morali în întreaga societate. Desigur, impunerea cultului creatorilor morali presupune implicit impunerea credinței în Adevăratul Dumnezeu, cel situat deasupra tuturor religiilor, atoatecunoscător și conducător invizibil al Civilizației Umane. Cam ce pași trebuie să facem pentru a impune cultul creatorilor morali în comunitățile de trai (familie, grup de amici, rude și relații mai îndepărtate, vecini, cunoscuți)?

A. Totul pornește de la cunoașterea sau necunoașterea Adevăratului Dumnezeu. In acest domeniu, confuzia este foarte marc, deoarece pământenii practică aproximativ 200 de religii, dintre care patru fundamentale: mozaismul (religie pur tribală), creștinismul și islamismul, religii derivate din mozaism și hinduismul, un melanj între credințele arienilor vedici și învățăturile lui Budha. Aceste patru religii sunt îmbrățișate, cel puțin formal, de circa cinci miliarde de pământeni (aproape 80% din populația globului). Fiecare religie în parte susține, prin slujitori anume pregătiți, că deține taina legăturii cu Divinitatea protectoare. În realitate, nici o religie nu poate ajunge la Dumnezeu, deoarece invocă zeii sălbatici, inventați de primitivii din urmă cu 2-3000 de ani; fiecare religie însă folosește cuvântul Dumnezeu, pentru inducerea în eroare a naivilor.

Cum scăpăm de această confuzie? Trebuie să scăpăm de ea, să nu greșim cu nimic față de Dumnezeu. În viață, putem minți din când în când, din diverse considerente, chiar pozitive, cum ar fi minciunile convenționale și sugestionarea pozitivă a unor persoane suferinde ori aflate la necaz. Nu avem însă dreptul să mințim în relația dintre oameni și Divinitate, așa cum fac toți slujitorii cultelor religioase mai mari sau mai mici.

Ați înțeles cum se recunoaște Adcvărtul Dumnezeu? Prin eliminarea tuturor zeilor și ritualilor mistico-rcligioase din viața noastră. În locul rugilor și ritualurilor religioase, e suficient să rostim zilnic o formulă de autosugestionare de tipul Dumnezeul creatorilor morali mă inspiră, mă ajută și mă ocrotește, fapt pentru care sunt perfect sănătos și reușesc în lot ce întreprind. O astfel de formulă vă întărește psihic, vă dezvoltă calitățile de creatori morali și vă asigură o intimă legătură cu Divinitatea, prin hipcrconșliințele proprii.

Desigur, pentru a renunța la orice ritual religios, vă trebuie mult curaj și multă voință. După cum știți, masele de mistici îndobitociți religios exercită o teroare psihică asupra oricărei persoane care nu le acceptă dogmele, miturile și ritualurile. Tendința persoanelor lașe este de a se conforma presiunilor turmei mistice, pentru a evita neplăceri. În acest caz, însă, astfel de persoane își trădează credința în Adevăratul Dumnezeu. Dilema e simplă: avem de ales între Dumnezeu și zeii religioși. Cine alege zeii religioși este supus la sute de condiționări psihice retrograde, prin dogme, mituri, ritualuri, rugi, superstiții etc.,. Încât nu-ți mai poate dezvolta calitățile de creator moral și om de succes. Eu vă sfătuiesc să renunțați la sutele de zei și sfmți ai religiilor, în favoarea credinței în Dumnezeul creatorilor morali. Dacă îmi urmați sfatul, nu veți regreta. Veți avea conștiința împăcată, vă veți putea concentra asupra creației și veți obține mari succese în viață.

B. Puterea exemplului personal contribuie serios la impunerea cultului creatorilor morali. Din acest punct de vedere, avep un avantaj asupra religioșilor care nu au model personal. Să faci ce zice popa, nu ce face popa! este un principiu sintetizat de creștini, pe baza observațiilor comportamentelor imorale ale preoților. Aceste comportamente preoțești imorale (lăcomie, curvăsărie, încălcarea propriilor dogme etc.) crea/ă confuzii în mințile misticilor religioși, fapt pentru care credința lor c șovăielnică sau lipsește cu desăvârșire (se mulțumesc cu ritualuri tradiționale și sărbători relaxante).

Noi, creatorii morali, nu avem nici un fel de intermediar între sufletele noastre și Divinitate. Nu avem nevoie de preot, rabin, șaman, pastor etc, pentru a ne trimite visele curate către Dumnezeu. Desigur, ca oameni culți, cunoaștem că Dumnezeu nu poate fi bombardat cu tot soiul de mărunțișuri, așa cum se întâmplă la religioși (să plouă, să nu mai plouă, să se vindece cutare, să scape cutare din pușcărie, să câștigi bani etc). Noi trimitem rar vise către Divinitate și numai în probleme extrem de grave. Noi nu avem pretinși slujitori ai Domnului care să ne intermedieze legături cu Divinitatea și să ne ofere modele de conduită. Ca atare, noi înșine trebuie să ne cizelăm personalitățile încât să devenim modele de creatori morali demne de copiat și de alte persoane de bună credință. Am scris 15 cărți de arta succesului pe această temă – modelarea personalităților încât să devină apte de succese în orice condiții. Nu aveți decât să studiați acele cărți. În special Către culmile succeselor (Formula fericirii), să deveniți un model de creator moral. De îndată ce deveniți model de creator moral, veți răspândi modelul în comunitatea de trai, de studii sau de muncă. Nu va trebui să spuneți Faceți ca mine! Ați observat și dumneavoastră că majoritatea oamenilor copiază în mod involuntar modelele de personalitate mai puternice. Vi se vor copia impulsurile creatoare și comportamentele morale.

A fi înțeles că al doilea pas pentru impunerea cultului creatorilor constă în transformarea dumneavoastră într-un model de creativitate și comportare civilizată? ln acest scop, va trebui să vă cizelați personalitatea câțiva ani, însă rezultatele compensează din plin efortul. De regulă, creatorii morali reușesc în toate domeniile vieții: sentimental (afectiv), cultu-ral-științific, profesional, economic, social, politic etc. Calea către mari succese trece prin calitatea de creator moral, nu prim modelul de speculant șmecher, cum mai vedeți prin societatea zăpăcită în care trăim. După ce modelul de creator moral al dumneavoastră va deveni suficient de puternic, oamenii din jur îl vor copia involuntar, până în cele mai mici detalii (vorbe, gesturi, păreri etc), mărind numărul creatorilor morali. Astfel, nu vă veți mai simți singur sau crinul alb printre buruieni. Veți avea o comunitate de creatori morali cu care să discutați, sa creați, sa vă ajutați reciproc, să vă relaxați în mod civilizat.

C. Cultul creatorilor morali presupune cunoașterea perfectă a propriei valori și recunoașterea ierarhiei adevăratelor valori umane. Știți despre ce este vorba. Nu ne naștem egal înzestrați psihic și fizic, nu învățăm în mod egal, nu muncim perfect egal, nu suntem ajutați de noroc în mod egal și nu suntem loviți de ghinioane în același mod. Din această cauză, comunitatea de creatori morali se organizează într-o piramidă a valorilor umane, în vârful căreia sunt creatorii morali geniali și excepționali. Acest fapt nu trebuie să ne trezească gânduri negative (invidie, regret, nemulțumire etc). Fiecare creator moral este perfect mulțumit atunci când și-a găsit exact poziția pe care o merită în piramida valorilor umane. Dacă ocupă un loc inferior, conștiința îl obligă să lupte pentru a se ridica la adevărata lui valoare. Daca ajunge din întâmplare mai sus decât valoarea sa, conștiința îl mustră și-1 îndeamnă să-și vadă lungul nasului. Desigur, în societatea actuală, prost întocmită, așa ceva nu se întâmplă; toți se zbat să se cațere cât mai sus, indiferent dacă merită sau nu.

Cultul falselor valori este specific societății de consum în care trăim. Cele mai diverse grupări ne propun cele mai ciudate modele de comportare și valoare. Ignoranții mistici ne oferă modelul tribal, de sălbatic păstor ori agricultor, trăind după reguli sclavagiste și închinându-se la tot soiul de zei și sfinți sălbatici, inventați sau creați din muritori, fără nici un merit real. Grupările imorale ne oferă modele de perverși sau libertini sexuali, de persoane care reușesc în viață pe căi necinstite, de indivizi ușuratici, robiți de alcool, droguri, muzică decadentă, curente la modă etc. Zilnic, vedem modele de politicieni ignoranți, leneși, necinstiți, indiferenți față de cetățeni, corupți etc. Situația de la noi din țară este aproape identică cu situația din majoritatea națiunilor Lumii. Cultul zeilor sălbatici, al averii și al falselor valori este specific Societății Umane în care trăim. Din această cauză, Umanitatea trăiește într-un stres și o criză greu de suportat de oamenii creatori și morali. Situația se va schimba în timp, către pozitiv, cu contribuția creatorilor morali ajutați de Divinitate sau printr-o intervenție extraterestră.

Recunoașterea ierarhiei adevăratelor valori umane ne obligă la câteva acțiuni de promovare a creatorilor morali, cum ar fi:

Ajutarea creatorilor morali mai merituoși să promoveze în locurile pe care le merită. In particular, ajutarea copiilor superdotați dar defavorizați economic să se ridice din sărăcie și să ajungă creatori morali.

Popularizarea insistentă a creatorilor morali geniali și de excepție, în rândul întregii populații, cu scop de a-i face cunoscuți și de a-i impune ca modele demne de urmat.

Combaterea frânelor puse în calea creatorilor morali de către forțele retrograde. De exemplu, combaterea calomniilor despre unii creatori morali, ajutarea creatorilor morali să depășească loviturile date de către forțele retrograde etc.

D. Impunerea cultului creatorilor morali presupune, la un moment dat din evoluție, unirea cât mai multor creatori morali în asociații cu acest profil și efectuarea unor activități în grup: cercetare, studii, proiectare, muncă patriotică, activități cultural-educative etc. Deci, vă îndemn să formați o Frăție a creatorilor morali, cu site pe Internet, cu reguli clare de activitate și comportare. Ea vă va ajuta foarte mult să vă perfecționați personalitățile și să reușiți din plin în viață.

E. Popularizarea creatorilor morali prin mass media și Internet este încă o componentă a impunerii cultului creatorilor morali. Vă sfătuiesc să folosiți orice mijloc aflat la îndemână pentru a populariza creatorii morali români în rândul populației noastre și a străinilor, cam cum procedez și eu în cărțile din seria Octogonul, capitolul Ai noștri sunt cei mai buni. In prezent, mass media ne oferă „vedete” ușurele rău de tot: politicieni de doi bani, gagicuțe inculte dar cât mai dezbrăcate, astrologi, mistici, palavragii, maneliști și alte scursuri sociale. Foarte rar, vedeți și câte un creator serios pe ecranele televizoarelor ori prin ziare. Cei care lucrați în mass media puteți schimba situația în bine, puteți promova cu insisteță modele de creatori geniali sau de excepție.

E. Combaterea activă, curajoasă și permanentă a cultului zeilor, averii și falselor valori umane contribuie din plin la impunerea cultului creatorilor morali. Dacă vreți să ajungeți un creator moral, trebuie să luați atitudine fermă cel puțin în următoarele probleme:

Combaterea cultelor religioase, astrologiei, superstițiilor, vrăjitor și altor forme de magie, în numele Adevăratului Dumnezeu. În acest scop, trebuie să vă înarmați cu cunoștințe științifice foarte sigure și să cunoașteți bine slăbiciunile adversarilor. Eu v-am prezentat o parte din informațiile de care aveți nevoie în această luptă, în volumele de arta succesului, în cărți din seria Octogonul și prin emisiuni televizate. Cei care m-ați văzut la televizor polemizând cu paraziții și alienații mistici ați înțeles că nu putem face compromisuri în aceste probleme. Cine crede în Dumnezeu nu crede în religii, vrăji, magie, astrologie și superstiții. Credința deplină în Dumnezeul creatorilor morali vă va furniza curaj și energie pentru a înfrunta cei mai abili sau mai violenți mistici.

Așa cum vom vedea în capitolul următor, în prezent, națiunea română este supusă unei agresiuni mistice fără precedent, agresiune susținută și de trădarea liderilor politici, și de trădarea majorității intelectualilor, și de slaba pregătire cultural-științifică a populației. Dumneavoastră, cele mai luminate minți de creatori morali, trebuie să combateți activ această agresiune, începând din familie, grupul de studii sau de muncă, vecini, relații, persoane întâlnite întâmplător. Nu puteți avea o atitudine pasiva în fața acestei agresiuni antidivinc. Trebuie să vă apărați credința în Adevăratul Dumnezeu față de orice persoană și orice situație. In următorul capitol, vom discuta pe larg măsurile concrete pe care trebuie să le luați.

Combaterea cultului averii nu înseamnă susținerea cultului sărăciei, cult susținut de unii sectanți mistici. Suntem conștienți că averea e necesară și că are un rol pozitiv în viața noastră, atât timp cât a fost dobândită pe căi licite și este dominată de voința noastră (este un mijloc, nu un scop în sine). După cum ați observat, cultul averii, promovat cu abilitate de oculți și acceptat inconștient de mulți oameni, presupune închinarea necondiționată în fața celor bogați, ca și cum ar fi zei, admirația fără discernământ a averii și a posesorilor acesteia, trecerea cu vederea a abaterilor morale și a infracțiunilor săvârșite de cei bogați, transformarea bogaților în vedete de cult, chiar dacă sunt niște idioți, ignoranți, imorali sau infractori.

Dumneavoastră, creatorii morali, trebuie să judecați oamenii după nivelul de cultură științifică, creativitate și moralitate. Un creator moral poate fi bogat sau cu o stare economică medie, însă rareori sărac. De ce nu poate fi sărac? Deoarece creatorii morali sunt instruiți să câștige bine din creațiile lor și să se îmbogățească. Cărțile de arta succesului scrise de mine sunt ghiduri de îmbogățire, fapt pentru care vă recomand să le studiați și să aplicați regulile din ele. Un creator moral poate fi sărac numai temporar și pentru o scurtă perioadă de timp, datorită unor cazuri fortuite cum ar fi pierderea bogăției prin calamități naturale, prin incendii, prin falimentarea unor bănci ori a unor parteneri, prin jefuirea de către hoți etc. În toate cazurile, creatorul moral ajuns sărac își reia activitatea creatoare de la zero și se ridică din nou la un nivel de prosperitate acceptabil.

Societatea prost întocmită în care trăim (societatea de consum, capitalismul) are tendința de a ține creatori morali excepționali și geniali în sărăcie, prin refuzul aplicării invențiilor acestora. Noi, creatorii morali care am reușit să scăpăm de jugul sărăciei, trebuie să sărim în ajutorul creatorilor morali ajunși în impas, să le popularizăm și să le promovăm invențiile, să-i încurajăm măcar cu vorbe și sfaturi bune. O marc parte din inventatorii români medaliați cu aur la diverse saloane de inventica se află în această situație grea, în România de tranziție. Noi, creatorii morali, trebuie să sărim imediat în ajutorul lor. După ce^și vor fructifica invențiile, inventatorii vor deveni bogați și ni se vor alătura. Combaterea cultului falselor valori umane este o importantă direcție de luptă a creatorilor morali. Ea se bazează pe credința că adevărata elită a unei națiuni este formată din creatorii morali. Falsa elită, produsă prin propagandă, modă, adunarea în găști de falși elitiști și înșelarea populației este în vogă în România. Din cine este formată ea? Din pseudo-intelectuali jalnici, lipsiți de talente reale și de o cultură solidă, fără o creație serioasă la activ și deseori minați de misticism. Această categorie de „vedete” s-a adunat în găști, în atmosfera confuză de după evenimentele din decembrie 1989, a păcălit populația cu minciuni și dezinformări, a acaparat o parte a mass mediei și-și face reclamă pentru toate „operele” lor jalnice. A doua categorie de persoane din grupul falselor valori c formată din dame de moralitate mai mult decât îndoielnică, prezentate ca „vipiste”, artiste sau pur și simplu starlete porno. N-au cultură, n-au talente, n-au activitate creatoare și-și afișează fățiș imoralitatea, prin mass media. Astea sunt modele de urmat de tânăra generație? Cultul fotbalistului și al fotbalului este exagerat, în dauna celorlalte sporturi la fel de importante în viața națiunii noastre. Șmecherii au lacul o industrie de făcut bani din fotbal și umplu mass media cu informații care sa le susțină acest cult aducător de bani. Nu e ziar în care să nu întâlnești câteva pagini cu inepțiile lor, nu e jurnal de știri televizate în care să nu-ți bage pe gât câteva zeci de minute de pălăvrăgeli în jurul unei activități necreatoare, dar aducătoare de bani grei (fotbalul). Deși politicienii sunt simpli slujbași ai națiunii române, jurnaliști semidocți i-au transformat în vedete de mass media. Toată ziua, bună ziua, îi întâlnești în ziare și televiziuni, cu cele mai mari inepții și cu cele mai „bengoasc fițe”. In loc să-și vadă de treburile pentru care sunt plătiți, pălăvrăgesc vrute și nevrutc, chiar și despre treburi de care nu au habar. Cultul maneliștilor și altor guriști urlători de pscu-do-muzică e de-a dreptul agresiv și dezgustător. Cultul „vedetei” de televiziune proastă, incultă și vulgară târăște telespectatorii în mocirla bârfei și a nimicurilor fără sens. Cultul bogătașilor imbecili sau infractori notorii întregește această galerie de monștri ai falselor valori din România. Nici în alte țări situația nu este mult mai bună.

Cum puteți combate cultul falselor valori umane? In primul rând. prin refuzul acceptării și „consumării” lor. In al doilea rând, prin dezvăluirea crudă, fără jenă, a goliciunii acestora, față de orice persoană păcălită de manipulare. Satirizarea și ironizarea falselor valori umane din societatea noastră, cam în stilul practicat de echipa MONDENII, este o armă de anihilare a acestor paraziți cu ifose. In fine, dacă situația vă pune față în față cu vreo falsă valoare din țara noastră, nu ezitați să-i spuneți exact cine este și ce merită!