Au existat uriasi pe Pamant
Aa
Introducere: Și s-a întâmplat
- Alexandru în căutarea nemuririi
- In zilele dinaintea Potopului
- In căutarea lui Noe
- Sumer: acolo unde a început civilizația
- Când domnia a fost coborâtă pe Pământ
- O planetă numită Nibiru
- Despre Anunnaki și Igigi
- Un slujitor făcut să i se poruncească
- Zei și alți strămoși
- Despre patriarhi și semizei
- Au existat uriași pe Pământ
- Nemurirea: Marea iluzie
- Zorii zeiței
- Gloria imperiului, Vânturile ruinei
- înmormântat cu grandoare
- Zeița care n-a plecat niciodată
Post-scriptum: Originile extraterestre ale Omului—Dovada
Și s-a întâmplat,
Când oamenii au început să se înmulțească pe fața Pământului Și fiice lor li s-au născut,
Că fiii Zeului le-au văzut pe fiicele oamenilor Că sunt bune, și le-au luat de soții Fiecare pe care și-a ales-o.
Au existat uriași pe Pământ
/V
In acele zile și chiar și după aceea,
Când fiii Zeului
Au intrat la fiicele oamenilor
Și ele le-au născut lor copii—
aceiași Oameni de Seamă din vechime,
Oameni de Renume.
Cititorul, dacă e familiarizat cu versiunea Regelui James a Bibliei, va recunoaște aceste versete din Capitolul 6 al Genezei ca preambul la povestea Potopului, Marele Potop în care Noe, înghesuit într-o arcă, a fost salvat ca să repopuleze Pământul.
Cititorul, dacă e familiarizat cu scrierile mele, va recunoaște aceste versete și ca motivul pentru care, cu multe decenii în urmă, un școlar a avut impulsul de a-și întreba profesorul de ce este cuvântul „uriași“ subiectul acestor versete, când cuvântul din textul ebraic original este Nefilim—care, provenind din verbul ebraic NaFoL, înseamnă a cădea, a fi doborât, a veni jos—și în niciun caz „uriași“.
Școlarul eram eu. în loc să fiu felicitat pentru discernământul meu lingvistic, am fost cu asprime mustrat. „Sitchin, stai jos!“ a șuierat profesorul cu o furie reprimată; „nu vei pune la îndoială Biblia!“ Am fost adânc rănit în acea zi, căci eu nu puneam Biblia la îndoială—dimpotrivă, subliniam nevoia de a o înțelege exact. Și asta a fost ceea ce a schimbat direcția vieții mele către studiul despre Nefilim. Cine au fost ei și cine au fost „Oamenii de Seamă“ descendenți ai lor?
Căutarea răspunsurilor a început cu problemele lingvistice. Textul ebraic nu vorbește despre „Oameni“ că au început să se înmulțească, ci despre Ha ’Adam— „Adam“, un termen generic, o specie umană. El nu vorbește despre fiii „Zeului“,
ci folosește termenul Bnei Ha-Elohim—-fiii (la plural) ai Elohim, tot un termen la plural considerat că înseamnă „zeii“, dar literalmente însemnând „Cei Mândri“. „Fiicele lui Adam“ nu erau „bune“, ci Tovoth—potrivite, compatibile...Și inevitabil, ne pomenim confruntându-ne cu problemele despre origine. Cum a ajuns Omenirea să existe pe această planetă și al cui cod genetic îl purtăm noi?
A
In doar trei versete și câteva cuvinte—49 de cuvinte în versiunea ebraică originală a Genezei—Biblia descrie crearea Cerului și a Pământului, apoi înregistrează un timp real, preistoric al Omenirii timpurii și o serie de evenimente uluitoare, inclusiv un Potop global, prezența pe Pământ a zeilor și a fiilor lor, intermariaje între specii și progenituri semidivine...
Și astfel, începând cu un cuvânt (Nefilim), am spus eu povestea Anunnaki- lor, „Cei Care din Cer pe Pământ au Venit“—călători spațiali și coloniști interplanetari care au venit de pe planeta lor—aflată în dificultate—pe Pământ în căutare de aur, și au sfârșit prin a-1 modela pe Adam în imaginea lor. Făcând asta, eu i-am readus la viată—recunoscându-i individual, dezvăluind relațiile lor încâlcite, descriind misiunile, iubirile, ambițiile și războaiele lor—și identificând progeniturile lor interspecii, „semizeii“.
Am fost întrebat de câteva ori încotro m-ar fi dus interesul dacă profesorul meu m-ar fi lăudat în loc să mă mustre. în realitate, eu mi-am pus mie însumi o întrebare diferită: Dar dacă chiar „au existat uriași pe Pământ, în acele zile și chiar și după aceea11 Implicațiile culturale, științifice și religioase sunt uluitoare; ele conduc la următoarea întrebare inevitabilă: De ce autorii care au compilat Biblia ebraică, care e totalmente devotată monoteismului, includ versetele-bombă din înregistrarea preistoriei—și care au fost sursele lor?
Eu cred că am găsit răspunsul. Descifrând enigma semizeilor (faimosul Gilgamesh printre ei), eu am concluzionat în această carte—opera mea de căpătâi—că dovada convingătoare, fizică, a prezenței în trecut a extratereștrilor pe Pământ a fost îngropată într-un mormânt antic. Este o poveste care a avut implicații imense pentru originile noastre genetice—o cheie pentru a descuia secretele sănătății, longevității, ale vieții și ale morții; este un mister a cărui dezvăluire îl va purta pe cititor într-o aventură unică și în final va arăta ce i-a fost ascuns lui Adam în Grădina Edenului.
ZECHARIA SITCHIN
