Delimitări conceptuale mesajul și efectele sale, feed-back-ul

Delimitări conceptuale

Caracteristicile comunicării instrumentale:
A. Focalizarea intenționată și vădită pe un scop precis
B. Urmărirea atingerii lui prin obținerea unui efect în comportamentul receptorului
C.Capacitatea emițătorului de a se modifica, în funcție de reacția partenerilor, pentru a-și atinge obiectivul

CARACTERISTICILE COMUNICĂRII DIDACTICE:
– Dimensiunea explicativă
– Structurarea comunicării didactice conform logicii pedagogice
– Rolul activ al cadrului didactic față de conținuturile științifice
– Pericolul transferării autorității de statut asupra conținuturilor
– Personalizarea comunicării
– Ritualizarea și normele nescrise

Elementele comunicării didactice – Emițătorul – Adică profesorul

Emițătorul

Caracteristici:
-Posedă informație mai bine structurată decât receptorul;
– Presupune o stare de spirit (motivație);
– Presupune un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului).

Bazele puterii sau influenței profesorului
– Puterea recompensatoare
– Puterea coercitivă
– Puterea referențială
– Puterea expertului
– Puterea legitimă

Receptorul – adică elevul și reacțiile sale

– Reacția expresiei valorice
– Reacția adaptativă
– Reacția ego defensivă
– Reacția cognitivă

Mesajul și efectele sale

Mesajulpresupune un mozaic de informații obiective, judecăți de valoare care privesc informațiile (subiectiv) și judecăți de valoare și trăiri personale în afara acestor informațiietc.
Efectele de întâietate:
– datele prezentate de emițător la început au mai multă influență
– de receptivitate
– uneori informațiile prezentate la urmă au importanță mai ridicată

Decodarea – presupune descifrarea sensului mesajului primit…Receptorul trebuie să fie în posesia codului adecvat

Filtrarea mesajelor

– Asezarea pe niveluri – gândurile, sentimentele, tendințele incompatibile cu setul perceptiv al individului tind să fie continuu rejectate sau ignorate.
– Ajustarea – părțile din mesaj considerate înalt dezirabile receptorului sunt luateîn considerație într-o pondere foarte mare.
–Asimilarea – receptorul atașează mesajului înțelesuri pe care transmițătorul nu a intenționat să le transmită.

Feedback-ul – este o informație trimisă înapoi la sursă
Feedback-ul evaluativ Pozitiv (motivează) si Negativ (când urmărește un rol corector)
Feedback-ul nonevaluativ(accentul este pus pe faptul că nu se fac referiri la propriile noastre idei și judecăți înlegătură cu problema în cauză)

Tipuri de feedback nonevaluativ
– Feedback-ul de sondare presupune să cerem persoanei din fața noastră informații adiționale pentru completarea problemei.
– Feedback-ul de înțelegere presupune să încercăm să distingem adevărata semnificație a celor spuse de către cealaltă parte.
– Feedback-ul suportiv presupune că problema pe care cealaltă persoană o consideră importantă și semnificativă este considerată și de către ascultător ca fiind importantă și semnificativă.
– Feedback-ul “mesajul-eu”

Ce nu traiesti la timp nu mai traiesti niciodata

Evaluarea scolara

Evaluarea scolara – actul prin care – referitor la o prestatie orala, scrisa sau practica – se formuleaza o judecata prin prisma unor criterii. Evaluarea si notarea scolara alcatuiesc o modalitate de codare numerica – insotita de aprecieri calitative – a rezultatelor obtinute de elevi, servindu-se de scara de la 1 la 10.
Prin evaluare se intelege masurarea si aprecierea cantitativa a efectelor invatarii scolare.

Evaluarea este aplicabila in doua planuri:
1. cu referire la efectele invatarii – vizeaza relatia profesor-elev: nivelul de pregatire a elevilor si evolutia acestuia in timp, in functie de posibilitatile lor reale de invatare prin raportare a performantelor obtinute de scoala la cele asteptate de societate.

2. cu referire la insusi procesul instructiv-educativ – vizeaza autoestimarea profesorului, factorii de indrumare si control ai invatamantului in vederea asigurarii unei verificari sistematice si integrale a performantelor elevilor, a conceperii si realizarii unui proces instructiv-educativ capabil sa cultive interesul ptr studiu al elevilor.

ETAPE

Procesul de evaluarii presupune mai multe etape:
• definirea obiectivelor procesului de invatamant.
• crearea situatiilor de invatare care sa permita elevilor achizitionarea comportamentelor preconizate prin obiective.
• selectarea metodelor si instrumentelor de evaluare necesare.
• desfasurarea procesului de masurare a cunostintelor achizitionate.
• evaluarea si interpretarea datelor obtinute.
• concluzii si aprecieri diagnostice si prognostice

Acțiunea de evaluare didactică include trei operații : MASURAREA, APRECIEREA și DECIZIA.

Măsurarea presupune aplicarea unor tehnici specifice pentru a cunoaște efectele acțiunii instructiv- educative și a obține date în perspectiva unui scop determinat. Exactitatea măsurii este condiționată de calitatea instrumentelor de măsură folosite și de modul cum sunt acestea aplicate.
– presupune o determinare obiectivă prin surprinderea riguroasă a unor achiziții și nu implică emiterea unor judecăți de valoare.

Aprecierea sau evaluarea propriu-zisă constituie procesul de judecată de valoare a rezultatelor constatate, prin compararea acestora cu scopurile urmărite .
– presupune și semnificația unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referință axiologic.
Decizia reprezintă operația de evaluare care asigură prelungirea aprecierii într-o notă școlară, caracterizare, hotărâre, recomandare,etc. cu valoare de prognoză pedagogică.
– se realizează în raport cu anumite criterii pedagogice, spre exemplu :
a) potențialul elevului, valorificat la maximum ;
b) creșterea calitativă a activității didactice ;
c) prin anticiparea corect-pozitivă, prin metamorfoza diagnozei în prognoză ;
d) îndrumarea evaluatului prin termeni manageriali.