Dimensiunile educației preșcolare

Dimensiunile educației preșcolare - curs IX - 7 mai 2015

Finalitatea fundamentală - dezvoltarea intelectului copilului la un nivel optim pentru debutul școlarității.

Obiective generale - sarcini ce vizează cunoașterea realității de către copii și dezvoltarea capacității de a înțelege această lume înconjurătoare, in limitele permise de particularitățile varstei:

- transmiterea de către profesor și însușirea de către copii a unor cunoștințe științifice despre om, despre mediul înconjurător;
- dezvoltarea proceselor psihice, in special a celor de cunoaștere;
- formarea și dezvoltarea unor deprinderi de muncă intelectuală.

Dimensiunea intelectuală
Activități de educație pentru știință:
– cunoașterea omului, a activităților specifice acestuia, in diferite medii fizice și sociale, elaborarea schemei corporale (obiectiv și al educației
psihomotorii);
– cunoașterea unor aspecte legate de mediul fizic și social in care trăiesc copiii
– însușirea unor cunoștințe matematice fundamentale (numerație, construcție de mulțimi,
– clasificări după un criteriu dat, comparații pe baza mai multor criterii etc.);
– formarea unor deprinderi elementare de calcul matematic, de seriere și inserare;
– dezvoltarea capacității de a opera, in limitele oferite de vârstă, cu cunoștințele însușite;

Activități de educație a limbajului

Activitățile de educație estetică
- însușirea unor valori estetice din domeniul muzical, plastic;
- cunoașterea unor materiale specifice diferitelor activități artistico-plastice și practice: instrumente muzicale, materiale suport, materiale de colorat sau de modelaj

Activitățile de educație psihomotorie contribuie la dezvoltarea dimensiunii intelectuale prin fondul de cunoștințe vehiculat și însușit de către copii:
– cunoașterea diferitelor grafisme;
– cunoașterea denumirilor diferitelor mișcări, jocuri sportive, echipamente adiacente,
etc.;
– însușirea unor norme specifice activității in domeniu, etc.;

Toate tipurile de activități din grădiniță mai vizează:
- dezvoltarea capacităților perceptive ale copiilor și a spiritului de observație;
- dezvoltarea fondului de reprezentări ale copilului preșcolar; progresiv;
- dezvoltarea gândirii intuitiv concrete;
- dezvoltarea capacității de memorare, păstrarea activă, reproducerea și
recunoașterea cunoștințelor învățate;
- dezvoltarea imaginației copilului preșcolar și dezvoltarea capacităților creative;

Activitățile de cunoaștere a mediului înconjurător :
Modalități de abordare a cunoașterii mediului înconjurător și mijloace de realizare
In cadrul activităților obligatorii se poate apela la :

1. Observare după natură sau după modele (planșă)
2. Lectură după imagini
3. Povestirea
4. Munca in grădină, plimbări, excursii, vizite la muzee sau la grădina botanică, zoologică
5. Jocul didactic de sine stătător sau însoțitor, ca secvență, al uneia dintre modalitățile prezentate anterior.

Activitățile matematice

- alcătuirea grupelor de obiecte (mulțimi) pe baza unor însușiri comune;
- ordonarea elementelor unei mulțimi după anumite criterii: dimensiune, volum, greutate,
- compararea mulțimilor: global, prin corespondență biunivocă și prin numărare;
- efectuarea unor operații cu mulțimi (intuitiv): reuniune, intersecție, conjuncție, disjuncție, negație:
- numerația de la 1-10; numerale cardinale și ordinale;
- indicarea locului obiectului intr-un șir prin utilizarea numeralului ordinal;
- identificarea formei și semnificației cifrelor;
- asocierea numărului cu cantitatea corespunzătoare de obiecte;
- reprezentarea șirului crescător și descrescător al grupelor de obiecte de la 1 la 10 și de la 10 la 1; șiruri de numere și cifre;
- identificarea valorii unor monede și a unor bancnote;
- măsurarea dimensiunii și a capacității cu etaloane nestandardizate;
- identificarea formelor geometrice: pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc, romb și asocierea lor cu obiecte din mediul înconjurător.
Toate aceste cunoștințe se cer a fi aplicate practic in situații de activitate zilnică.

Educația limbajului

a. Aspecte fonetice ce urmăresc ca obiective specifice:

- pronunțarea corectă a sunetelor limbii materne: intonația corespunzătoare a acestora in
funcție de poziția ocupată in cuvânt sau in silabă;
- formarea și dezvoltarea auzului fonematic (sesizarea sunetelor in ansamblul cuvântului sau in
grupurile silabice)
- despărțirea corectă a cuvintelor in silabe și a silabelor in sunete;
- deprinderea de a forma cuvinte pornind de la sunete inițiale date;
- ameliorarea și înlăturarea unor deficiențe de pronunție a sunetelor (omisiuni, înlocuiri,
- prelungiri, pronunțări greșite, etc.);

b. Aspecte lexicale cu următoarele obiective specifice:

- utilizarea corectă in vocabularul activ sau pasiv a unor cuvinte care exprimă:
- *verbe reprezentând acțiuni la diferite timpuri și moduri
- *substantive comune și proprii
- *adjective denumind însușiri legate de formă, mărime, culoare, dimensiune, trăsături pozitive sau negative de caracter
- *numerale ordinale și cardinale
- *pronume de toate tipurile
- *adverbe și locuțiuni adverbiale
- *prepoziții simple și dezvoltate, locuțiuni prepoziționale
- *conjuncții și locuțiuni conjuncționale
- *interjecții

Aspecte ale structurii gramaticale cu următoarele obiective specifice:

- folosirea corectă a singularului și pluralului unor substantive;
- folosirea corectă a cazurilor substantivului;
- exprimarea corectă a gradelor de comparație a adjectivelor;
- realizarea corectă a acordului gramatical;
- flexionarea corectă a verbelor după persoană, timp și număr;
- asocierea cuvintelor cu sensurile pe care le poartă.

Aspecte ale comunicării orale cu următoarele obiective specifice:

- relatarea corectă a unor întâmplări trăite sau imaginate;
- formularea unor întrebări și a unor răspunsuri nuanțate;
- alcătuirea unor propoziții păstrând corespondența logică a ideilor;
- conversații pe teme alese sau date;
- explicarea cu argumente proprii a unor situații diferite;
- interpretarea unor imagini in contexte diferite;
- relatarea coerentă prin exprimări proprii a unor întâmplări din experiența personală, precum și din creații literare și folclorice.

Aspecte ale expresivității vorbirii cu următoarele obiective specifice:

- recitarea unor poezii accesibile, reproducerea și crearea unor glume simple;
- exprimarea nuanțată prin folosirea de omonime, sinonime, antonime, expresii cu valoare stilistică;
- crearea unor povestiri despre întâmplări hazlii;
- respectarea intonației, accentului, pauzei, ritmului, tonului și nuanțarea vocii in timpul comunicării orale

Dimensiunea moral civică

a. Obiective ale educației afective care contribuie la realizarea dimensiunii moral civice a educației preșcolare vor fi formulate in termeni de comportamente la care trebuie să ajungă copilul:

1. a recunoaște comportamentul nonverbal ,verbal și paraverbal (gesturi, cuvinte, mod de a vorbi) specifice diferitelor trăiri afective ale celor din jur. pentru a-i înțelege mai bine și a putea colabora cu ei;

2. a manifesta simpatie și empatie față de covârstnici, față de adulții din jur;
3. a deține capacitatea de autocontrol al emoțiilor mai puternice;
4. a se manifesta cu o anume constanță in relațiile cu copiii și adulții, indiferent de contextul afectiv in care se dezvoltă aceste relații;
5. a manifesta capacitate de înfrânare in fața unei acțiuni dorite dar prohibite, capacitatea de a aștepta până ii vine rândul la o acțiune sau de a renunța la ceva ce ii este interzis pentru că este dăunător;
6. a se manifesta corect atât in caz de eșec cat și in caz de reușită, mobilizându-și voința de a continua in ambele situații, indiferent de gradul de dificultate a sarcinilor următoare:
7. a se respecta pe sine și pentru a-i respecta pe cei din jur (adulți sau copii);
8. a manifesta o motivație pozitivă (intrinsecă sau extrinsecă) față de activitățile cu valențe educative, izvorâte din trăiri afective pozitive ce însoțesc desfășurarea activităților respective.

Obiective ale educației pentru societate cu valențe din perspectiva realizării dimensiunii moral civice a educației preșcolare

1. a conștientiza locul și rolul său in familie. in grădiniță și grupurile de copii; acest aspect se verifică prin faptul că preșcolarul poate să prezinte familia sa și locul său in aceasta,să explice rolul fiecăruia dintre membrii familiei, să descrie grupa din grădiniță și să-și fixeze locul in contextul ei etc.
2. a manifesta autonomie in activitățile zilnice legate de igiena personală, de hrănire și îmbrăca re/încălțare, de ordonarea spațiului de joc etc.
3. a enumera și explica, la nivelul vârstei preșcolare, regulile cerute de educația pentru propria sănătate și a celorlalți;
4. a cunoaște (cu posibilități de enumerare, prezentare și explicare) normele morale ce trebuie respectate in familie, in grădiniță și in societate și să le respecte in comportamentul cotidian;
5. a manifesta dorință de relație socială pozitivă cu covârstnicii și cu adulții;
6. a fi acceptat in grupurile de joacă și de activitate ca un partener corect și dezirabil;
7. a respecta, in baza cunoașterii lor, regulile de circulație rutieră:
8. a respecta normele de protecție a vieții proprii și a celorlalți (prin utilizarea corectă a unor instalații sanitare, a curentului electric, a unor aparate de uz casnic etc.)
9. a respecta pe cei necunoscuți la fel ca pe cei cunoscuți, manifestând un comportament civilizat și acolo unde nu este cunoscut;
10. a evalua corect valorile morale (valoarea de adevăr, bine, armonie, credință, respect etc.) și a le respecta in contextul specific vieții și activității la vârsta preșcolară. Desigur că aceste obiective sunt abordate diferit la fiecare dintre nivelurile de vârstă.