Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare

Caracteristica generala a domniei. Domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504) a fost perioada cea mai glorioasa din istoria medievala a romanilor, punctul culminant al luptei lor pentru independenta si afirmare in contextul civilizatiei europene in secolul al XV-iea. Reusind sa instaureze in tara un echilibru social, marele domnitor a pus capat luptelor dintre fractiunile boieresti si a creat o baza sociala pentru consolidarea puterii domnesti, care intrunea boierimea dregatoare, slujitorii (curtenn, vitejii etc.), taranii chemati la oaste, orasenii.

in politica sa externa Stefan Voda a demonstrat inalte calitati de diplomat, evitand sa aiba concomitent doi inamici puternici. Aceasta i-a permis sa pastreze independenta tarii, alternand relatiile pasnice cu conflictele militare cu puternicile state vecine, aflate in ascensiune - Ungaria, Polonia si Imperiul otoman. Cand relatiile cu aceste tari aduceau la razboaie, Stefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode specifice de lupta (pusteirea teritoriului in calea dusmanului, hartuirea in continuu pe masura inaintarii lui in interiorul tarii, folosirea cu iscusinta a avantajului reliefului etc.), care minimalizau superioritatea numerica a inamicului. Disproportia sau asimetria dintre fortele moldovene si dusmane nu numai ca nu asigura victoria invadatorilor, ci dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se termina aproape intotdeauna cu infrangerea lor.

Victoriile repurtate de domnitor au permis Moldovei sa devina un factor politic si militar de un prestigiu extern incontestabil. Pilda de vitejie, intelepciune, profunda credinta a marelui domnitor a ramas intruchipata in folclor, in opere scrise si de arta.

Lunga domnie a lui Stefan cel Mare cunoaste cateva etape. Prima etapa: 1457-1473 - corespunde consolidarii domniei in plan intern si extern prin impunerea independentei tarii in relatiile cu Polonia si Ungaria; a doua etapa: 1473-1486 -perioada marilor confruntari cu Imperiul otoman; si a treia etapa: 1486-1904 - noua orientare a Moldovei (dupa "rascumpararea pacii" cu turcii prin plata tributului), spre un sistem de aliante (in primul rand cu Ungaria), menit sa contracareze tendintele de dominatie ale Poloniei asupra statului moldovenesc si sa bareze expansiunea otomana in Europa. 58857iqm78xmu3v

Politica interna. Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan al Il-lea (1449-1451) si al Mariei (sau Oltea), fiica de boier din neamul Basarabilor, nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), vine la domnie in primavara anului 1457 fiind sustinut de un corp de oaste, pus la dispozitia lui de Vlad Tepes. Reuseste sa-i inlature de la domnie pe Petru Aron si este uns ca domn "la locul ce se cheama Direptate" pe Siret, la 14 aprilie 1457 in prezenta Mitroplitului, boierilor si ostenilor.

 Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, inzestrandu-i cu proprietati funciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in tara. O alta masura intreprinsa de domn a fost intarirea institutiilor centrale ale statului: Sfatul domnesc, administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii. qm857i8578xmmu

in Sfatul domnesc Stefan a numit numai boieri cu dregatorii, inlaturand pe cei care erau inclusi in acest organ numai in calitate de mari detinatori de domenii; Sfatul

a fost micsorat de la 30 la 16 membri, in fruntea cetatilor a numit parcalabi din randurile boierilor lui de incredere, a creat dregatoria portarului de Suceava, comandantul ostirii.

Domnitorul a refacut domeniul domnesc, cumparand sau confiscand de la boierii care se dovedeau tradatori proprietati funciare. Cu aceste mosii era inzestrata biserica si cei care se dovedeau credinciosi in lupta impotriva dusmanilor. Stefan ridica la rang de "viteji" osteni care se distingeau in lupta, acrodandu-le proprietati

funciare si privilegii.

Domnul a acordat, de asemenea, privilegii oraselor, a aparat interesele negustorilor locali in tara si peste hotarele ei, a protejat caile comerciale internationale care treceau prin teritoriul Moldovei, aducandu-i venituri considerabile.

O deosebita atentie a acordat Stefan organizarii militare a tarii. El a intarit "oastea cea mica" (10.000-15.000 ostasi), marind rolul garzii domnesti si a curtenilor in componenta ei, s-a preocupat de pregatirea "oastei mari a tarii" (30.000 ostasi), in care se inrolau taranii, echipati cu armamentul lor propriu. Cavaleria si arcasii moldoveni s-au ridicat la nivelul celor mai bune ostiri ale vremii. Domnul a intarit si inzestrat cu artilerie cetatile tarii: Suceava, Neamt, Hotin, Chilia, Cetatea Alba, Orhei, Soroca (fortificatie anterioara celei actuale). Politica interna activa si chibzuita a lui Stefan cel Mare a servit drept baza pentru impunerea Tarii Moldovei pe plan extern ca un stat puternic si prosper. Concentrarea puterii de stat in mainile domnitorului i-a permis sa opuna cu succes rezistenta expansiunii tarilor vecine.

Politica externa in perioada 1457-1473. Obiectivul principal al politicii externe in primii ani de domnie a lui Stefan cel Mare a fost normalizarea relatiilor cu Polonia si neutralizarea pretentiilor de suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Cele preconizate de voievodul moldovean aveau sorti de izbanda datorita faptului ca regele polonez era angajat in conflictul indelungat cu cavalerii teutoni, iar regele maghiar -in lupta pentru obtinerea coroanei sale, la care pretindea imparatul Frideric al III-lea de Habsburg.

Cu scopul de a impune Polonia sa nu dea azil lui Petru Aron, Stefan in 1458 intreprinde o incursiune in regiunea sudica a acestei tari. Regele Cazimir al IV-lea este nevoit sa inceapa tratative cu Moldova. Prin tratatul de la Overchelauti (pe Nistru) el il recunoaste pe Stefan domn si interzice lui Petru Aron de a se apropia de hotarele Moldovei. Domnul moldovean, la randul sau, recunoaste formal suzeranitatea regelui polon, in 1463 Stefan se casatoreste cu Eudochia, fiica cneazului Kievului Simion Olelcovici. Deoarece Ucraina se afla atunci in componenta Poloniei, aceasta casatorie a apropiat si mai mult pe domn de regatul polon.

 in aceeasi perioada se incordase relatiile moldo-ungare. Regele maghiar pretindea sa fie recunoscut ca suzeran al domnului Moldovei. La curtea lui Matei Corvin se retrage din Polonia Petru Aron. Ungaria continua sa ocupe cetatea Chilia. Dupa incercarea nereusita din 1462, la 1465 Stefan ocupa Chilia, fiind sprijinit de locuitorii ei. Drept raspuns Matei Corvin hotaraste sa-i scoata pe Stefan din domnie.

in 1467, in fruntea unei armate de 40.000 oameni Matei Corvin patrunde in Moldova. La Baia, in noaptea de 14 spre 15 decembrie, tabara regelui este atacata de oastea lui Stefan. Cu pierderi mari, ranit, regele se retrage. Numai un act de tradare a vornicului Crasnas i-a permis lui Mateas sa scape cu viata.

Victoria de la Baia a consolidat pozitiile lui Stefan in interiorul tarii si si-a ridicat prestigiul sau in relatiile cu alte state.

in 1469, in urma unei incursiuni in Transilvania, Stefan il prinde acolo pe Petru Aron si il pedepseste pentru uciderea tatalui sau Bogdan al Il-lea.

in anul urmator, la Lipnic Stefan ataca o oaste tatareasca, care savarsise o incursiune la nordul Moldovei. Tatarii sunt macilariti, iar domnul ia masuri de intarire a hotarelor rasaritene ale tarii, fortificand si cetatea Orheiului.

Marile razboaie de aparare duse de" Stefan cel Mare impotriva Imperiului otoman, in anii 70 ai secolului al XV-lea incepe o noua perioada in domnia lui Stefan cel Mare, care se cracterizeaza prin organizarea rezistentei in fata agresiunii otomane si afirmarea Tarii Moldovei in politica europeana.

Un preludiu al marilor confruntari armate cu otomanii au fost incercarile lui Stefan de a instaura pe tronul Tarii Romanesti un domn ostil turcilor.

La inceputul anilor 70 teritoriul Tarii Romanesti devine teatru de razboi intre oastea moldoveneasca si turcii, care il sustineau pe domnul favorabil sultanului, in 1473 Stefan inlatura de la tronul muntean pe Radu cel Frumos si aduce la domnie pe Laiota Basarab. Domnul Moldovei inceteaza de a mai plati turcilor tribut (primul a platit tribut turcilor Petru Aron, la 1456).

Actiunile domnului moldovean erau dictate de situatia internationala favorabila luptei antiotomane. incepand cu anul 1472 sultanul era angajat in razboiul din Asia cu statul turcmen Akkoyunlu, care era in alianta cu o coalitie antiotomana din Europa, condusa de Venetia. Stefan se alatura coalitiei. Dar incercarea lui de a se intari la Dunarea de Jos nu reuseste. Laiota Basarab trece de partea turcilor. Stefan inscauneaza un alt domn - Basarab cel Tanar, dar pentru o scurta durata de timp.

Pentru Poarta teritoriul Moldovei avea o mare importanta strategica, mai ales datorita cetatilor Chilia si Cetatea Alba, care nu permiteau turcilor de a preface Marea Neagra in "lac turcesc" si a stabili controlul lor asupra regiunii Dunarii de Jos. Turcii doreau sa puna stapanire pe caile comerciale, care treceau prin Moldova, sa acapareze bogatiile acestei tari.

In iarna anilor 1474-1475 o mare armata otomana de 100.000-120.000 ostasi, condusa de Soliman Pasa, favoritul sultanului Mehmed al Il-lea, patrunde in Moldova. Stefan aplica tactica "pamantului parjolit" pe tot drumul parcurs de dusman, in fruntea "oastei mari" a tarii (40.000 ostasi moldoveni, 5.000 secui si 2.000 polonezi) Stefan asteapta pe pasa la sud de Vaslui intr-o vale ingusta a raului Barlad, cu dealuri apropiate unul de altul, ce excludea desfasurarea trupelor inamice. 58

in dimineata cetoasa de 10 ianuarie 1475 oastea otomana s-a ciocnit cu pedestrimea moldoveneasca. Semnalul din trambitele moldovenilor din partea opusa i-a facut pe turci sa creada ca sunt incercuiti. Turcii trec Barladul pe la Podul inalt, dar sunt atacati din spate de cavaleria moldoveneasca. Stefan obtine o stralucita victorie, iar Soliman scapa prin fuga.

Vestea izbanzii lui Stefan Voda a avut un mare rasunet la curtile europene. Papa Sixt al IV-lea i-a atribuit lui Stefan titlul de "atlet al lui Hrist".

Victoria de la Vaslui a spulberat sperantele sultanului de a supune rapid Tara Moldovei. Era clar ca ofensiva otomana in directia Moldovei va fi reluata. Dar, ca si in cazul lui lancu de Hunedoara, fortele europene, ocupate cu razboaie intre ele, raman indiferente fata de lupta cu turcii. Unica reusita a lui Stefan este incheierea in iulie 1475 a unui tratat de alianta cu Ungaria. Domnul Moldovei a acceptat suzeranitatea formala a regelui maghiar.

Intre timp otomanii ocupa portul Caffa din Crimeea, iar un an mai inainte ocupase principatul Mangup de acolo (domnul moldovean era casatorit, dupa decesul Eudochiei, cu Maria, sora carmuitorilor Mangupului). Sultanul impune si pe hanul Crimeii sa-i devina vasal. Tatarii devin un pericol permanent pentru hotarele de vest ale Moldovei. Ca urmare, echilibrul de forte din bazinul nordic al Marii Negre se schimba in favoarea otomanilor.

in vara lui 1476, insusi sultanul Mehmed al Il-lea in fruntea unei oaste de 100.000-150.000 oameni patrunde in Moldova. Dinspre rasarit Tara Moldovei este atacata de tatari - noii vasali ai sultanului, care jefuiau populatia. Stefan Voda este nevoit sa permita ostenilor - tarani chemati la "oastea mare" - sa se intoarca la satele lor si sa le apere de tatari. Voievodul ramane numai cu "oastea mica". El utilizeaza tactica "pamantului parjolit", creand mari dificultati in aprovizionarea oastei otomane. Stefan incearca sa-i opreasca pe sultan, dand la 26 iulie 1476 batalia de la Valea Alba (numita apoi Razboeni) langa Neamt. Cu tot eroismul de care au dat dovada ostenii Moldovei, Stefan a fost nevoit sa se retraga in munti. Acolo el cheama " oastea mare". Turcii ard imprejurimile cetatilor Suceava, Neamt, Hotin, dar nu le pot cuceri. Oastea otomana, slabita de lipsuri si hartuita in continuu de moldoveni, a inceput sa se retraga, parasind Moldova "fara isprava", dupa cum afirma cronicarul Grigore Ureche. Campania otomana s-a soldat, astfel, cu un esec politic al sultanului. Dorind sa obtina ragaz, in 1476 Stefan incheie pace cu turcii, in anii care au urmat Stefan isi cauta aliati. El trimite la Venetia o solie, care avea drept scop sa demonstreze rolul strategic al Moldovei de avanpost al lumii crestine in fata expansiunii otomane si sa avertizeze ca viitorul atac al turcilor va fi asupra cetatilor Chilia si Cetatea Alba. Dar apelurile lui Stefan au ramas fara raspuns, in 1479 venetienii, iar in 1483 Matei Corvin incheie pace cu Poarta.

De situatia internationala favorabila pentru turci profita sultanul Baiazid al Il-lea (1481-1512), care in 1484 cucereste cetatile Chilia si Cetatea Alba. Astfel, Marea Neagra se transforma in lac turcesc, iar Moldova devine permanent amenintata si supravegheata de otomani. Stefan Voda nu s-a putut resemna cu pierderea acestor principale bastioane de rezistenta ale Moldovei, "cheile" drumurilor comerciale de la mare spre centrul Europei.