Mongolii  lui Ginghis-han

La inceputul secolului al XII-lea de pe teritoriile Asiei Centrale se dezlantuie salbaticii nomazi mongoli care jefuiesc China, Orientul Apropiat şi Europa. Sub indrumarea conducatorului Ginghis-han infiinteaza cel mai mare imperiu din istoria universala.

     Înca de la începutul antichitatii şi chiar şi in Evul Mediu pentru civilizatiile sedentare, practicand apicultura, popoarele nomade, care aveau ca activitate principala pastoritul şi fiind astfel in şa in cautare de noi pasuni, reprezentau un pericol permanent. Au ajuns de pe campiile rusesti pana in Ungaria, in Arabia şi in Africa de Nord pe camile, iar de pe stepele euroasiatice calare. Datorita modului lor de viata au devenit calareti excelenti, şi cu mobilitatea lor au devenit dusmani temuti pentru armatele lente, greoaie ale popoarelor stabilite in Europa sau in Asia. Cu toate ca in legaturile dinner diferitele culturi şi in comert au existat lungi perioade pasnice, deseori au aparut conflicte, viata nomada intarind caracterul razboinic al unui popor, pentru care granarele pline ale oraselor bogate ale Asiei Centrale reprezentau o ispita.

     Partii care atacau legiunile romane, arabii razboinici care navaleau din desert şi luptau in numele Islamului şi celalalte popoare nomede au avut o influenta mare asupra mersului istoriei. În jefuirea oraselor şi in cucerirea unor teritorii tot mai mari, cei mai de temut dinner toti nomazii sau dovedit a fi mongolii. Traiau din cresterea oilor, caprelor şi a cailor pe partea de nord a actualei Mongolii. Din valorificarea animalelor obtineau carne, lana, piei, iar din prelucrarea laptelui obtineau branza şi cascaval. Bautura national a devenit kumis-ul, laptele de cal fermentat. Pasla obtinuta din lana acoperea iurtele – corturi circulare sustinute de barbe de lemn. Se organiyau in ginti şi in triburi, nobilii alegeau hanul conducatorul. Aceasta situatie a fost scimbata de Temdjin, fiul unui cap de ginte, al carui tata fusese ucis inca din copilaria lui Temdjin.  Tineretea vitrega  i-a format un caracter darz şi nemilos. Pe rand s-a rafuit cu toti rivalii, a unit triburile, cu o mana forte a reorganizat societatea mongola, bazandu-se  pe o armata puternica, disciplinata şi devotata pana la fanatism, cu ajutorul careia   şi-a consolidat puterea.  În 1206 şi-a luat numele de Ginghis-han, adica “stapanul lumii”.

     În urmatorii  20 de ani a dovedit ca işi merita numele. A ocupat China de Nord şi a jefuit capitala, Beijingul. Principatele aflate spre vest le-a contopit in Imperiu Mongol in plina expansiune. Expeditiile de cercetare au trecut şi peste Muntii Caucaz, şi au nimicit fortele rusesti trimise impotriva lor. Apio au urmat cele mai spectaculoase campanii ale lui Ginghis-han. Dupa ce armatele lui au jefuit renumitele centre comerciale Buhara şi Samarkand, au distrus Horezmu-ul macelarind locuitorii pe subcontinentul indian au avansat pana la raul Indus. În urma prapadului mongol unele teritorii şi-au revenit doar dupa mai multe secole.

     În 1224 Ginghis-han a fost rechemat din India pentru inabusirea unei rascoale din Mongolia, dar a murit in 1227 şi astfel nu au mai avut loc noi campanii cuceritoare. A lasat in urma lui un imperiu cu o administratie bine organizata, şi o legislatie stabila. Functionarii erau alesi fara discriminare nationala  sau religioasa, consolidand astfel o dominatie mongola multiseculara.  Marele Han a lasat ca mostenire şi un sistem de comunicatii organizat pe statii postale teritoriale cu legaturi regulate intre ele.

     Ogodai, fiul şi succesorul lui Ginghis-han a Mai largit imperiul. A stabilit capitala la Karakum şi a terminat ocuparea chinei de Nord. A infrant rezistenta principatelor rusesti şi a avansat continuu pana spre apus, conducatorii lui de osti invingand armatele poloneze şi germane, avansand adanc in Europa. În 1241 a nimicit oastea maghiara a regelui Béla al IV-lea, pradand Ungaria. Europa de vest a scapat de jaf datorita mortii neasteptate a lui Ogodai. La aflarea vestii mortii sale oastea mongola s-a retras.

     A urmat o perioada lunga in care n-a dominat mare Han, şi iarasi Occidentul a avut noroc prin faptul ca urmasul lui ogodai, Menghu şi-a orientat atentia spre teritoriile chineye şi persane. În 1258 Huleghu, fratele lui Menghu, a ocupat Califatul Abbasida şi a jefuit Bagdadul. Atunci Imperiul Mongol şi-a atins limita occidentala, deoarece ocuparea Siriei a fost oprita de sultanii mameluci Ai Egiptului. În acest timp Menghu a ocupat China de Sud, ocupatie incheiata de fratele şi succesorul lui, Kubilai-han, dupa moartea lui Menghu in 1259.

     Dupa aceasta perioada marele imperiu mongol a inceput sa se divida in mai multe hanate mari, independente. Kubilai, ca mare han, a mai recuperat ceva din puterea de odinioara, dar a exercitat-o doar in China, unde dinastia Iuan infiintata de el a domnit aproape o suta de ani – pana in 1368.

     Hulenghu a devenit renumit prin infiintarea dinastiei Ihanida sub dominatia carei a inflorit cultura persana, şi pe alte teritorii s-au state mongole puternice, ca de exemplu Hoarda de Aur care se intindea din sudul Rusiei prin Siberia occidentala pana in Asia Centrala (cuvantul ”hoarda“ initial inseamna loc de stationare, loc de tabara).

     Emirul turco-tatar al Samarkandului a devenit Timur la sfarsitul secolului al XIV-lea, care in afara de ravagiile inspaimantatoare n-a lasat alta mostenire.

     Din hanatele mari numai “Hoarda de Aur” exista şi in secolul al XV- lea. Descendentul lui Timur, Babur, infiinteaza dinastia Mongolilor in 1526 in India, dinastie care a avut o viata lunga. Micile principate au avut un rol in istorie pana la inceputul secolului al XX- lea.

     Cu toate distrugerile inimaginabile, cuceririle mongole au avut şi unele efecte poyitive – in special asupra Europei. Existenta imensului imperiu Eurasian crea  posibilitatea calatoriilor in siguranta, fapt ce a permis dezvoltarea legaturilor est-vest. Spre sfarsitul  secolului al XIII- lea Marco Polo, cel mai vestit calator al Evului Mediu şi-a efectuat calatoriile pe teritoriile mongole, şi a activat şi in slujba lui Kulibai-han. Prin calatoriile lui Marco Polo şi ale altor calatori au patruns in Europa marfuri şi idei de importanta vitala din punct de vedere al dezvoltarii civilizaiei.

     Cu disparitia Imperiului Mongol legaturile est-vest au regresat. Pana in secolul al XV-lea, epoca marilor descoperiri geografice, n-au existat schimburi comerciale importante.

DATE IMPORTANTE

1167

Şefului de trib mongol i se naste un urmas pe nume Temudjin.

1202-1204

Temudjin invinge triburile rivale, triburile vecine Merkit şi Naiman ajung sub dominatia lui.

1206

Adunarea conducatorilor de ginti şi triburi îl aleg pe Temudjin mare han .

Încep campaniile de cucerire.

1209

Prin cucerirea regatului His-Hsia. China devine tinta atacurilor urmatoare.

1211-1214

Campaniile de cucerire purtate impotriva dinastiei Cin din China de Nord.

1219-1225

Cucerirea sultanului Horezm.

1227

Moartea lui Ginghis-han.

1229-1241

Ogodei este ales mare han, iar Ciagatai şi Tolui, ceilalti doi fii ai lui

Ginghis-han vor deveni conducatorii unor teritorii cucerite (uluşi).

Întâiul nascent, Djoci, a Murata inca in timpul vietii tatalui sau.

1234

China de Nord ajunge sub dominatia mongola.

1237-1240

Mongolii cuceresc Rusia cu exceptia Novgorodului.

1241

Campanie tatareasca in Regatul Maghiar.

1242

La vestea mortii lui Ogodei, oastea mongola paraseste teritoriul Ungariei şi se intoarce in Orient.

1251-1259

Domnia marelui han Menghu.

1258

Huleghu cucereste Bagdadul.

1260

Mongolii ocupa Damascul, dar la Aint-Djalut sunt infranti de egipteni.

1260-1294

Domnia marelui han Kubilai.

1276

În China de Sud cade prizonier ultimul imparat din dinastia Sung.

Kubilai-han unifica China şi fondeaza dinastia Iuan.

1284

Mongolii sunt gata pentru invadarea Japoniei, dar o furtuna le distruge flota.

1368

Sfârşitul dominatiei dinastiei Iuan.

1370-1405

Timur se declara mare han. Cucereste  Persia, Hoarda de Aur şi invadeaza

Delhiul, dar dupa moartea sa imperiul se destrama.

1502

Destramarea  Hoardei de Aur.

1526-1857

Babur fondeaza în India imparatia Marilor Monguli.

1920

Desfiintarea ultimului hanat în Buhara. Teritoriul intra în Imperiul Sovietic.