Metoda de predare Brainstorming – tehnica de gandire si de stimulare a creativitatii

Brainstorming

Nimic nu se critică, nimic nu se șterge, fără atitudini sau prejudecăți, cât mai multe idei!

Brainstorming-ul sau „evaluarea amânată” ori „furtuna de creiere” – este o metodă interactivă de dezvoltare de idei noi, ce rezultă din discuțiile purtate între mai mulți participanți, în cadrul căreia fiecare vine cu o mulțime de sugestii. Rezultatul acestor discuții se soldează cu alegerea celei mai bune soluții de rezolvare a situației dezbătute.

– această metodă permite stimularea unor calități imaginative, a spontaneității, a toleranței, deblochează creativitatea prin amânarea examinării obiective a ideilor emise.

– ca metodă de discuție și de creație în grup, brainstorming-ul (brain = creier, storming = furtunos) a fost sistematizat în 1948 de către profesorul de la Universitateadin Buffalo (SUA), Alexander Osborn, care a preluat metoda din budismul Zen. Metoda urmărește găsirea celei mai adecvate soluții a unei probleme de rezolvat, printr-o mobilizare a ideilor tuturor participanților la discuție.

– metoda „asaltului de idei”sau „cascada ideilor” are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluții, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în speranța că, prin combinarea lor se va obține soluția optimă.

– calea de obținere a acestor idei este aceea a stimulării creativității în cadrul

grupului, într-o atmosferă lipsită de critică, neinhibatoare, rezultat al amânării momentului evaluării. Altfel spus, participanții sunt eliberați de orice constângeri, comunică fără teama că vor spune ceva greșit sau nepotrivit, care va fi apreciat ca atare de către ceilalți participanți. Interesul metodei este acela de a da frâu liber imaginației, a ideilor neobișnuite și originale, a părerilor neconvenționale, provocând o reacție în lanț, constructivă, de creare a „ideilor pe idei.” În acest sens, o idee sau sugestie, aparent fără legătură cu problema în discuție, poate oferi premise apariției altor idei din partea celorlalți participanți.

Branistorming-ul se desfășoară în cadrul unei reuniuni formate dintr-un grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane), de preferință eterogen din punct de vedere al pregătirii și al ocupațiilor, sub coordonarea unui moderator, care îndeplinește rolul atât de animator cât și de mediator. Durata optimă este de 20–45 de minute.

Specific acestei metode este și faptul că ea cuprinde două momente:

1. unul de producere a ideilor
2. momentul evaluării acestora (faza aprecierilor critice).

Regulile de desfășurare ale brainstorming-ului sunt următoarele :

– cunoașterea problemei pusă în discuție și a necesității soluționării ei, pe baza

expunerii clare și concise din partea moderatorului discuției;

– selecționarea cu atenție a participanților pe baza principiului eterogenității în ceea

ce privește vârsta, pregătirea, fără să existe antipatii;

– asigurarea unui loc corespunzător (fără zgomot), spațios, luminos, menit să creeze o

atmosferă stimulativă, propice descătușării ideilor;

– admiterea și chiar încurajarea fomulării de idei oricât de neobișnuite, îndrăznețe,

lăsând frâu liber imaginației participanților, spontaneității și creativității;

În prima fază, accentul este pus pe cantitate, pe formularea de cât mai multe variante de răspuns și cât mai diverse;

Neadmiterea nici unui fel de evaluări, aprecieri, critici, judecăți din partea participanților sau a coordonatorului, asupra ideilor enunțate, oricât de neașteptate ar fi ele, pentru a nu inhiba spontaneitatea și a evita un blocaj intelectual;

– construcția de „idei pe idei”, în sensul că, un răspuns poate provoca asociații și

combinații pentru emiterea unui nou demers cognitiv-inovativ;

– programarea sesiunii de brainstorming în perioada când participanții sunt odihniți

și dispuși să lucreze;

– inregistrarea discretă, exactă și completă a discuțiilor de către o persoană

desemnată special să îndeplinească acest rol (sau pe bandă), fără a stânjeni participanții sau derularea discuției;

– valorificarea ideilor ce provin după perioada de „incubație” într-o nouă sesiune, a doua zi participanții puntându-se reîntâlni;

– toate ideile sunt „cunoștințe“,

– nici o sugestie nu se critică,

– membrii grupului vor fi încurajați să construiască pe căile altora,

– ideea-finală e „produsul“ întregului grup,

– toți membrii grupului participă la discuții,

– calitatea e mai importantă decât cantitatea.

1. Etape de pregătire :

1. a) faza de investigare și de selecție a membrilor grupului creativ;
2. b) faza de antrenament creativ;
3. c) faza de pregătire a ședințelor de lucru; (pe scurt : reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cât mai multe idei pe o temă;)

2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative, care cuprinde:
3. a) faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezbătut;
4. b) faza de soluționare a subproblemelor formulate;
5. c) faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continuării demersului creativ;

Retineti :ideile pot fi emise în trei maniere:

– calea progresiv-liniară (ideea evoluează prin completarea ei până la „soluția“

problemei);

– ideea se obține prin analogie sau prin apariția unei idei noi, opuse celei

inițiale/generative;

– o cale mixtă: ideea poate dezvolta simultan soluții complementare și soluții opuse ei.

3. Etapa selecției ideilor emise, care favorizează gândirea critică:
4. a) faza analizei listei de idei emise până în acel moment;
5. b) faza evaluării critice și a optării pentru soluția finală.

Are loc o „perioadă de incubare“ (reflecție, evoluare, selecție a ideilor și soluțiilor; grupul evaluator poate fi compus din aceleași persoane care au emis ideile sau din alte persoane (pedagogic, este util ca același grup să emită și să evalueze ideile); este favorizată, astfel, dezvoltarea gândirii critice.

Idei de teme pentru metoda brainstorming :

Educația permanentă – promotorul dezvoltării culturale, economice și sociale;

Educația adulților – între posibilități și necesitate , între cerere și ofertă;

Sărăcia – problemă permanentă a omenirii? Modalități de depășire;

Omul și Universul – soluții pentru viitor în vederea optimizării relațiilor lumii cu natura;

Pământul – o planetă vie, dar muritoare; căi de realizare a educației ecologice;

Elevul – coparticipant le propria formare; căi de stimulare a interesului pentru școală, învățătură, educație;

Avantajele utilizării metodei brainstorming :

– obținerea rapidă și ușoară a ideilor noi și a soluțiilor rezolvitoare;

– costurile reduse necesare folosirii metodei;

– aplicabilitatea largă, aproape în toate domeniile;

– stimulează participarea activă și crează posibilitatea contagiunii ideilor;

– dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul evaluării

amânate;

– dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă;

Limitele brainstorming-ului:

– nu suplinește cercetarea de durată, clasică;

– depinde de calitățile moderatorului de a anima și dirija discuția pe făgașul dorit;

– oferă doar soluții posibile nu și realizarea efectivă;

– uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanți;

– poate să apară fenomenul numit „chiul social“ (când responsabilitatea se împarte

între mai mulți idivizi, unii depun mai puțin efort).

Metoda îmbunătățește productivitatea unui grup antrenat pentru acest mod de lucru dar nu a unui grup constituit „ad-hoc“.

Pedagogic, recomandarea e evidentă: cursanții trebuie în prealabil antrenați pentru utilizarea acestei metode.

Grupurile electronice (indivizi care sunt în contact doar prin rețea electronică) elimină aceste inconveniente; participanții nu sunt „față în față“, dispar barierele de statut și sustragerea de la efort.

Aceasta favorizează tehnica electronică a brainstorming-ului (mai relaxantă relațional).

De retinut : aceasta metoda nu este utila la clasele primare