Curs autocad pentru incepatori
Aa
CUPRINS:
INTRODUCERE
1. DESENUL ÎN PLAN
1.1 COMENZI DE SETARE
1.2 COMENZI PRIMARE DE DESENARE ȘI EDITARE
1.2.1 COMENZI DE SELECTARE și ȘTERGERE
1.2.2 COMENZI PENTRU AFIȘARE
1.2.3 COMENZI PENTRU DESENAREA ENTITĂȚILOR SIMPLE
1.2.4 LINII SPECIALE
1.3 COMENZI COMPLEXE DE EDITARE
1.4 TEXTUL ÎN AUTOCAD
1.5 GRUPURI, BLOCURI ȘI ATRIBUTE
1.6 COMENZI SUPLIMENTARE DE EDITARE
1.7 NOȚIUNI DE BAZĂ DESPRE COTARE SPECIFICAREA TOLERANȚELOR PE DESEN
1.8 COMENZI SUPLIMENTARE DE SETARE
1.9 COMENZI CARE AFIȘEAZĂ DATE DESPRE OBIECTE
1.10 PRELUCRAREA IMAGINILOR GRAFICE
1.11 REFERINȚE EXTERNE
2. MODELAREA ÎN SPAȚIUL TRIDIMENSIONAL
2.1 VIZUALIZAREA ÎN SPAȚIUL TRIDIMENSIONAL
2.1.1 PUNCTUL IN SPAȚIU
2.1.2 SISTEMUL DE COORDONATE
2.1.3 VIZUALIZAREA OBIECTELOR 3D
2.2 CREAREA OBIECTELOR TRIDIMENSIONALE
2.2.1 CONSTRUCȚIA WIREFRAME
2.2.2 CONSTRUCȚIA SUPRAFEȚELOR
2.2.3 CONSTRUCȚIA SOLIDELOR
2.3 LUCRUL IN SPAȚIUL HÂRTIE
2.4 GENERAREA DOCUMENTAȚIEI SCRISE (LAYOUT) 2.5 APLICAȚII PENTRU GENERAREA ȘI EDITAREA SOLIDELOR.
ANEXA
INTRODUCERE.
Munca de proiectare a unui inginer nu mai poate fi concepută în afara calculatorului, indiferent de specializare reprezentările virtuale devenind limbajul curent de exprimare. Începând din faza conceptuală până la etapa de manufacturare, desenul în plan, dar mai ales modelarea solidelor sunt necesare în toate etapele de elaborare și promovare a unui produs.
Această lucrare propune cititorului inițierea în mediul de programare asistată AutocAD 2000 prin intermediul unor teme a căror rezolvare este prezentată pas cu pas, integrând treptat comenzile specifice, pentru temele finale fiind oferite numai sugestii generale de rezolvare.
Datorită faptului că temele prezintă gradat majoritatea aspectelor legate de utilitarul AutocAD 2000, acest curs poate fi de folos oricui dorește să abordeze proiectarea asistată, atât de către începători cât și de inițiați, pentru care sunt prezentate informații legate de setări, variabile de sistem și mod de lucru, pe tematici.
Este de reținut că, în general, utilizarea calculatorului în proiectare este o alegere care oferă aproape întotdeauna mai multe soluții. De aceea, cititorii sunt invitați să găsească și alte căi de rezolvare a temelor. ALGORITMII PREZENTAȚI SUNT ORIENTATIVI. EI SUNT DOAR STRUCTURI DE BAZĂ CARE AJUTĂ LA DESĂVÂRȘIREA TEMEI.
NOTAȚII:
• ◄┘ ENTER echivalent cu apăsarea tastei enter sau space bar (numai pentru AutocAD)-lansează în execuție o comandă.
• ESC-echivalent cu apăsarea tastei ESCAPE: întreruperea comenzii active, anularea unei selecții. Comenzile sunt notate cu majuscule întărite (de exemplu SNAP) iar variabilele de sistem vor fi scrise cu majuscule simple (de exemplu GRIPHOT).
1. DESENUL ÎN PLAN
1.1 COMENZI PENTRU SETAREA MEDIULUI DE LUCRU În AutocAD, utilizatorul lucrează și chiar modelează mediul de proiectare cu ajutorul comenzilor și variabilelor de sistem. Comenzile sunt date de la tastatură, ca șiruri de caractere grafice care lansează, de fapt, anumite rutine, apelate intern cu respectivle nume. Varibilele de sistem sunt nume pe care AutocAD le recunoaște ca moduri de lucru, mărimi sau limite. Există variabile pe care utilizatorul le poate accesa și modifica valoarea și există variabile a căror valoare poate fi numai citită, nu și modificată, așa numitele read only system variables. Cu comanda SETVAR, se listează toate variabilele sistem, sau se modifică setările unora dintre ele.
Prima abordare, în orice utilitar grafic sau editor de text, se referă la setarea mediului de lucru. În AutocAD, spațiul virtual care este pus la dispoziție este tridimensional, nelimitat. Apare ca evidentă necesitatea de a separa din acest spațiu o mică zonă, numită spațiu alocat, pe care să se desfășoare sesiunea de lucru. Fie că este vorbă de desene bidimensionale, fie că este vorba de modele solide, este bine să fie delimitată o “foaie de hârtie” pe care sa desenăm. Prima comanda utilizată în AutocAD este comanda LIMITS, care realizează aceste setări. De asemeni, este util să avem acces la setări referitoare la sensul de măsurare a unghiurilor, la precizia de afișare a coordonatelor și valorilor numerice, în general. Prin urmare, următoarea comandă primară de setare va fi UNITS.
Odată spațiul de lucru formatat, urmează stabilirea uneltelor de lucru. Când desenăm, uneori s-ar putea să avem nevoie de o “foaie liniată”, sau un transperant, care să ne ghideze. Cu GRID, se poate accesa o astfel de grilă, transparentă. De asemeni, s-ar putea să avem nevoie să ne poziționăm cu maximă precizie pe anumite puncte. Cu salturi controlate SNAP, sunt vizate chiar punctele cheie ale anumitor obiecte cu ajutorul modului OBJECTSNAP (capete de linie, centre de cerc, tangențe, perpendicularități, intersecții, etc.). Dacă este necesar să desenăm numai linii perpendiculare unele pe altele, pralele cu axele sistemului de coordonate, alegem modul ORTHO. Aceste setări au butoane corespondente pe linia de status.
Obiectele care se desenează pot avea diferite culori, tip de linie sau grosime.
