Convorbirile educarea limbajului
Aa
Convorbirile
În învățământul preșcolar primele obiective ale educației limbajului se referă la formarea deprinderilor de a răspunde la întrebări și de a formula întrebări . Deci convorbirea ca activitate de tip preșcolar contribuie la realizarea acestor obiective și urmărește în același timp , formarea deprinderilor de pronunție corectă , de structurare a exprimării și de însușire a limbii române literare .
În funcție de nivelul exprimării copiilor , educatoarea stabilește momentul în care org. fiecare tip de convorbire .
Convorbirea o putem transforma și în jocuri , de exemplu ,,scaunul povestitorului”.
Având în vedere evoluția formării limbajului la copii preșcolari și particularitățile vârstei , putem deduce mai multe tipuri de convorbiri cu suport :
- Convorbiri cu suport intuitiv de sprijin ;
- Convorbiri după o ilustrație ;
- Lectură după imagini ;
- Convorbiri generalizatoare ;
- Convorbiri pe teme date .
În funcție de subiectele abordate , convorbirile dezvoltă calități morale ca : respect , hărnicie , curaj , cinste , stăpânire de sine , politețe etc.
În cadrul convorbirilor se formează deprinderi de comunicare , deoarece fiecare copil este receptor sau transmițător , ptr. că învață să formuleze un mesaj , să respecte cadrul și subiectul mesajului , să aprecieze corect și civilizat răspunsuri . Cei timizi , dobândesc curaj și încredere în sine , fac eforturi de voință , se deprind să-și susțină ideile etc.
Trebuie să alegem temele pentru convorbiri cu mare atenție . Acestea pot fi din lumea copilăriei , din plan social , din natură . Pentru a atrage copii să participe la convorbiri , acestea trebuie să fie cunoscute copiilor , să fie atrăgătoare , să le stârnească interesul .
Convorbiri după materiale de sprijin :
Materialele de sprijinpot fi : ilustrații , imagini pe calculator , pe video, obiecte etc.
Educatoarea îndrumă copiii să observe materialele , le pune întrebări în legătură cu ele , iar copiii răspund în prop. După ce se formează deprinderile de a răspunde la întrebări , copii sunt îndrumați să formuleze întrebări despre conținutul materialelor de sprijin .
Convorbirile pot fi eficiente , dacă materialele de sprijin îndeplinesc anumite condiții:
- să urmărească obiectivele activității ;
- să prezinte aspecte cunoscute copiilor ;
- să conțină 1-2 acțiuni observabile ;
- să fie realizate într-o formă accesibilă copiilor de 3-5 ani ;
- să prezinte acțiuni cu legături logice între ele ;
- să aibă o dimensiune potrivită sălii de grupă , încât să fie observate de toți copiii ;
- să corespundă din punct de vedere estetic.
Întrebările au și ele o foarte mare importanță, ele trebuie să se încadreze în următoarele criterii :
- să fie clar formulate ;
- să aibă în vedere nivelul exprimării copiilor ;
- să nu fie prea dezvoltate ;
- să se refere la materialul de sprijin ;
- să solicite răspunsuri în propoziții ,
- să stimuleze gândirea , imaginația .
Educatoarea ține seama de faptul că aceste convorbiri pot fi eficiente, dacă se desfășoară într-o atmosferă caldă deschisă , nestresantă, unde exprimarea copiilor este liberă , fără teama de a greși .
Momente :
1. Asigurarea climatului corespunzător - aerisirea clasei
-așezarea scăunelelor în semicerc ;
-materialul de sprijin este pus în locul în care poate fi văzut de toți copiii .
2. Introducerea în activitate – Putem începe cu o ghicitoare ,un proverb , un joc scurt cu păpușile , etc. În continuare , actualizăm cunoștințele dobândite anterior în legătură cu tema , se trezește interesul pentru noua temă .
3 . Anunțarea temei . Putem spune că ,, am vrea să știm …, am auzit că. .., am primit o scrisoare în legătură cu…, am vorbit cu…
Momentul următor este ,,Desfășurarea convorbirilor „ care începe cu formularea unor precizări referitoare la desfășurarea activității . Acum li se reamintește copiilor că trebuie să asculte întrebările cu atenție , să formuleze răspunsuri clare , să asculte răspunsurile colegilor , să le completeze dacă sunt solicitați etc.
4. Prezentarea materialelor de sprijin este făcută de educatoare , iar copii le privesc și răspund la 1-3 întrebări în legătură cu ele .
5. Intuirea materialului prin întrebări și răspunsuri se face având în vedere structura unei compuneri : introducere , cuprins și încheiere. Potrivit comportamentelor ce trebuie formate , educatoarea urmărește ca răspunsurile să fie formulate în prop. simple la gr. mică , în prop. dezvoltate la gr. mijlocie și în fraze la cei de gr. mare . este bine ca pentru fiecare întrebare să , să se solicite mai multe răspunsuri . În felul acesta copiii obțin informații și unii de la alți , pe lângă cele date de educ.
Răspunsurile copiilor depind în mare măsură , de :
- nivelul exprimării lor ;
- pregătirea pentru activitate ;
- tema convorbirilor :
- calitatea întrebărilor ;
- calitatea materialelor de sprijin .
Educatoarea urmărește ca răspunsurile copiilor să îndeplinească următoarele condiții :
- să fie în concordanță cu întrebarea ;
- să fie formulate clar , corect , precis ;
- să fie rezultatul gândirii copiilor .
După ce au fost parcurse toate materialele de sprijin se formulează concluziile . Copii sunt solicitați să așeze propozițiile formate în ordine logică .
6 . Concluziile convorbirilor :
-la gr. mică 2-3 prop. despre ce a prezentat materialul
-la gr. mijlocie mai multe prop. despre prezentare
-la gr. mare text / variante de text( mai multe prop. puse într-o ordine logică
ptr. a forma o exprimare coerentă)
Concluziile pot fi : parțiale după fiecare idee principală și generale la sfârșitul convorbirilor .
Aceste concluzii nu înseamnă repetarea mecanică a celor discutate , ci reprezintă un nou exercițiu de eficient de exprimare.
7. Evaluarea convorbirilor se realizează de educatoare , de obicei într-o formă pozitivă . Se poate referi și la alte aspecte , fără să nominalizeze copiii(Data viitoare cred că dați răspunsuri mai …) dar cu nuanță mai mobilizatoare).
Convorbiri după o ilustrație(grupa mare)
Intuirea ilustrației - Acest tip de activitate se desfășoară doar la grupa mare deoarece copiii trebuie să sesizeze mai multe acțiuni aflate într-o singură ilustrație . Educatoarea le conduce observarea din plan apropiat spre plan îndepărtat , iar copiii formulează propoziții în legătură cu ceea ce văd . Este bine să se ceară , mai multe formulări de prop . pentru aceeași acțiune încât să fie activați și solicitați mai mulți copii. În continuare se realizează variante de enunțuri dezvoltate ( fraze) despre conținutul materialului de sprijin .
Ordonarea enunțurilor - Acum copiii sunt solicitați să așeze într-o ordine logică prop. formate în timpul convorbirii .
În funcție de nivelul exprimării lor se solicită cât mai multe variante , acestea fiind realizate prin încurajarea copiilor . Procedând astfel îi dăm posibilitatea copilului să creeze o formă proprie , care vine din interior și nu din exterior ( aceasta am gândit-o eu ).
Etapele activității sunt la fel cu cele de la convorbiri după material intuitiv .
Lectura după imagini(gr. mare)
Potrivit DEX ,,lectură” este ,,faptul de a citi”. Pornind de aici ,apreciem că lectura după imagini se poate realiza cu copiii care pot ,,citi” aceste imagini . Pentru preșcolari , a citi înseamnă a observa o imagine și a spune ceea ce vezi în propoziții așezate în ordine logică .
Imaginile folositeîn această activitate trebuie să îndeplinească anumite condiții :
- să fie clare ;
- să fie atractive ,să trezească interesul copiilor ;
- să dezvolte o temă cunoscută ;
- să evidențieze introducerea , cuprinsul și încheierea acțiunii prezentate .
Educatoarea conduce observarea copiilor prin întrebări clare , scurte ,corect formulate , care să solicite răspunsuri în propoziții .
Întrebările urmăresc și dezvoltarea limbajului copiilor prin introducerea unor cuvinte și expresii noi .
Etapele lecturii după imagini pot fi următoarele :
1. Asigurarea climatului –afectiv și organizatoric ;
2. Introducerea în activitate ;
3. Trezirea interesului pentru activitate sau pentru temă ;
4. Anunțarea temei ;
5. Prezentarea imaginilor în fața copiilor ;
6. Observarea globală a imaginilor ;
7. Întrebări generale despre imagini ;
8. Intuirea imaginilor și abordarea unor construcții lingvistice în legătură cu construcțiile lor și insistând pe variante de răspuns ;
9. Așezarea enunțurilor într-o ordine logică ;
10. Evaluarea în sensul mobilizator .
Convorbiri generalizatoare (gr. mare)
Acestea se fac după ce copiii și-au însușit informațiile necesare în legătură cu o temă . Fiind vorba de de generalizări , ele se desfășoară cu grupa care are cei mai mulți copii capabili de această performanță .
De exemplu , după ce s-au organizat mai multe activități despre animalele domestice și sălbatice , de la noi din țară sau din alte țări , pot planifica și convorbiri generalizate cu tema ,,Animale”.
Pentru aceste convorbiri educatoarea își întocmește o serie de întrebări așezate în ordinea în care ar dori să fie formulate concluziile finale . Pentru ca fiecare copil să-și elaboreze concluzii prin efort propriu , se recomandă ca la fiecare întrebare să se solicite mai multe răspunsuri .
Convorbiri pe teme date sau libere (gr. mare)
Acestea se desfășoară pe teme alese de copii sau de educatoare . Au la bază seturi de întrebări care conduc copiii în „explorarea” temei .
În prima parte copiii formulează răspunsuri la întrebările educatoarei și în a doua parte ordonează răspunsurile pentru realizarea unui enunț despre temă .
În alte activități de acest fel , educatoarea anunță tema convorbirilor și copiii prezintă diferite întâmplări care se încadrează în tema respectivă . Aceasta urmărind pronunția corectă , exprimarea corectă și coerentă..
Etapele activității pot fi :
1. Alegerea temei . Anunțarea ei . Stabilirea sarcinilor pentru pregătirea activității .
2. Așezarea materialelor ;
3. Organizarea grupei ;
4. Trezirea interesului pentru temă ;
5. Stabilirea legăturii cu alte activități de același fel ;
6. Desfășurarea activității . Întrebări și variante de răspunsuri ;
7. Așezarea răspunsurilor în ordine logică ;
8. Elaborarea unui enunț dezvoltat în legătură cu tema ;
9. Evaluarea activității .