Fetica

Ce duh ai și ce putere.
Sa-mpletești ceara cu miere,
De la floarea din gradina,
Ostenita de albina?
Tu aduni de pe meIeaguri,
Pentru stupi și pentru faguri,
Pulberi, roua, stropi și leacuri,
Poate ca de mii de veacuri.
Ca din lana, ca din ace,
Țeși rețeaua de ghioace,
De celule-n care pui

Mierea dulce și un pui.
Scule, numere, cantare
Au pus la masuratoare
Ca-ncaperea cea mai mare
În gaoacea cea mai mica
E ghiocul tau, fetica
Ești, pe lumea de subt cer,
Cel mai mare inginer.
Pe-ntuneric, far saștii,
Ai facut bijuterii
Și minuni în toata clipa
Cu musteața și aripa.
Și, cum știi, muncind, sa taci,
Nu te lauzi cu ce faci.