Integral

MITUL SISTEMULUI MODERN
DE ÎNGRIJIRE A SĂNĂTĂȚII

Cine vindecă o boală este poate cel mai iscusit,
dar cine o previne este cel mai eficace doctor.

THOMAS FULLER

Ce timpuri mărețe pentru a trăi! Medicina modernă promite salvarea de nenorocirile care au decimat umanitatea încă de la începuturi. Boala, infirmita­tea, îmbătrânirea – toate eradicate în curând datorită progrese­lor în tehnologie, genetică, farmacologie și știința alimentației. Remediul pentru cancer este aproape. Îmbinarea ADN-ului va înlocui genele noastre vătămate și autosabotate cu altele, perfect sănătoase. Noi medicamente minune sunt descoperite practic săptămânal. Și modificarea genetică a hranei, combina­tă cu tehnici avansate de procesare, va putea să transforme în curând o simplă roșie, un simplu morcov sau un simplu biscuit într-o masă completă. La naiba, poate într-o bună zi nu va mai fi necesar să mâncăm deloc – vom înghiți doar o pastilă care va conține toți nutrienții de care avem nevoie.

Există o singură problemă cu tabloul roz prezentat mai sus – este total fals. Niciuna dintre aceste mărețe promisiuni nu este deloc pe aproape de a fi realizată. Gonim în căutarea „lea­curilor” cheltuind miliarde de dolari pe tratamente periculoase și inutile. Căutăm noi gene, ca și cum cele cu care am evoluat de milioane de ani ar fi insuficiente pentru nevoile noastre. Ne tratăm cu preparate toxice, din care numai o mică parte com­bate boala, în timp ce restul combate efectele secundare nocive ale primelor.

Discutăm despre un sistem de îngrijire a sănătății în Ame­rica, dar acest termen este de fapt impropriu; ceea ce deținem de fapt este un „sistem de îngrijire a bolilor”.

Din fericire, există o modalitate de departe mult mai bună, mai sigură și mai necostisitoare de a fi sănătoși, și care are nu­mai efecte secundare pozitive. Mai mult, această abordare pre­vine majoritatea bolilor și afecțiunilor care ne afectează încă dinainte ca ele să apară, astfel că nu este nevoie deloc să avem de-a face cu „sistemul de îngrijire a bolilor”.

SISTEMUL DE ÎNGRIJIRE A BOLILOR

SUA cheltuiește mai mulți bani pentru „sănătate” pe cap de locuitor decât orice alt stat, dar cu toate acestea, când se compară calitatea sănătății noastre cu cea a altor națiuni indus­trializate, ne clasăm aproape de ultimele locuri.

Ca nație, suntem bolnavi. În ciuda nivelurilor mari ale cheltuielilor pentru sănătate, nu suntem deloc mai sănătoși. De fapt, incidențele multor boli cronice au crescut încontinuu odată cu trecerea timpului și, pe baza indicatorilor de tipul obezității, diabetului sau hipertensiunii, este foarte posibil ca ele să continue să crească. Incidența indivizilor supraponderali și obezi din SUA a evoluat de la 13% în anul 1962 la un ame­țitor 34% în anul 2008. Centrul american pentru Prevenție și Control al Bolilor (U.S. Centers for Disease Control and Prevention – CDC) a raportat că rata ajustată în funcție de vârstă a diabetului de tip 2 din SUA a înregistrat o creștere mai mult decât dublă din anul 1980 până în anul 2010, de la nivelul de 2,5% până la cel de 6,9% din populație. Hipertensiunea arteri­ală în rândul adulților americani a cunoscut o creștere de 30% între anii 1997 și 2009.

Medicamentele și progresele chirurgicale păstrează rate­le de mortalitate mai mult sau mai puțin constante în ciuda factorilor de risc sporiți (exceptând diabetul, a cărui rată de mortalitate a crescut cu un uluitor procent de 29% în America de Nord între anii 2007 și 2010. Însă datele arată în mod evi­dent că niciunul dintre progresele medicale nu țintesc preven­ția bolilor și niciunul dintre ele nu ne face mai sănătoși în mod fundamental. Aceste progrese nu scad ratele de mortalitate. Iar prețul pe care îl plătim pentru aceste progrese este piperat.

De-a lungul multor ani, costul medicamentelor prescrise a crescut cu o rată superioară inflației. Credeți că primim ceea ce merităm pentru sumele plătite de noi? Mai gândiți-vă o dată.

Efectele adverse ale acelorași medicamente prescrise re­prezintă a treia cauză a mortalității per total, după bolile cardi­ovasculare și cancer. Exact! Medicamentele prescrise ucid mai mulți oameni decât accidentele din trafic. Potrivit dr. Barbara Starfield, efectele adverse ale medicamentelor corect prescrise și folosite omoară 106.000 de persoane anual (din Journal of the American Medical Association, anul 2000). Iar această cifră nu include supradozele accidentale.

Dacă se adaugă cele 7.000 de cazuri anuale de moarte datorată erorilor de medicație din spitale, cele 20.000 de cazuri de moarte care nu au legătură cu medicația (de tipul operațiilor eșuate și aparatelor programate sau monitorizate incorect), cele 80.000 de cazuri de moarte cauzată de infecții contractate în spitale și cele 2.000 de cazuri anuale de moarte datorată intervențiilor chirurgicale inutile, rezultă că drumul cu ambulanța cea zgomotoasă pare să fie cea mai sigură parte din întreaga experiență spitalicească.

Dar când întrebi Guvernul în legătură cu acest aspect, ești întâmpinat cu o completă negare. Pagina de internet a Centru­lui pentru Prevenție și Control al Bolilor, în legătură cu princi­palele cauze ale mortalității, arată astfel:

Se observă ceva ciudat? Absolut nimic despre sistemul medical ca fiind a treia cauză a mortalității în SUA. Admițând că ar fi rău pentru respectivul sector, Guvernului nu îi pasă decât de un singur lucru aici, și anume de interesul economic al instituțiilor medicale.

Dar ce se întâmplă atunci când îngrijirea medicală nu con­duce la moarte? Cu siguranță beneficiile oferite milioanelor de persoane cântăresc mai greu decât cele câteva sute de mii de cazuri anuale de moarte?

Dacă veți vizita un sanatoriu sau un azil de bătrâni, veți vedea cât de bine îi servește sistemul pe cei care au cea mai mare nevoie. Veți simți durerea fizică și emoțională a unor oa­meni care au fost odată activi, suferind acum inutil din cauza unor boli sau afecțiuni cauzate majoritar de preparatele farma­ceutice pe care le consumă. Cine îi poate condamna? Medicii știu ce fac, nu e așa? Și câte reclame TV promovând medica­mente care scad colesterolul, glicemia și măresc apetitul sexual nu au urmărit ei?

Aș putea continua la nesfârșit. Dar cred că ați înțeles ideea: cu cât cheltuim mai mult cu îngrijirea bolilor, cu atât devenim mai bolnavi și mai mizeri.

VEȘTILE BUNE

Toate miliardele de dolari cheltuite nu ne îmbunătățesc starea de sănătate. Descoperirile promise sunt întotdeauna în viitor, și se îndepărtează tot atât de rapid pe cât le urmărim. Cercetările genetice au condus la scenarii groaznice și invada­toare de intimidate, ca și la înțelegeri greșite tragice, în care mamele sunt de acord ca sânii fiicelor lor să fie tăiați fiindcă un oarecare genetician a înțepat degetele fetei, i-a testat ADN-ul și le-a înspăimântat cu predicții despre un posibil cancer de sân.

Este extrem de deprimant, recunosc.

Vestea bună este că nu avem nevoie de progrese medicale sau de manipulare genetică pentru a obține, menține și restabi­li o sănătate optimă. Cercetările întinse pe o perioadă de jumă­tate de secol – ale mele și ale altora – m-au convins în legătură cu următoarele:

• Ceea ce mâncăm zi de zi este un determinant mult

mai puternic pentru propria stare de sănătate decât ADN-ul sau decât majoritatea chimicalelor din mediul înconjurător.

• Alimentele pe care le consumăm ne pot vindeca mult mai rapid și mai profund în comparație cu cele mai scum­pe medicamente prescrise, și mult mai solid decât cele mai extreme intervenții chirurgicale, toate acestea pe fundalul unor efecte secundare exclusiv pozitive.

• Alegerile noastre alimentare pot preveni cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, accidentele vas­culare cerebrale, degenerescența maculară, migrenele, disfuncțiile erectile și artrita – aceasta fiind numai lista pe scurt.

• Nu este niciodată prea târziu pentru a începe să mă­nânci sănătos. O alimentație corespunzătoare poate de asemenea vindeca multe dintre aceste afecțiuni.

Pe scurt: dacă ne schimbăm alimentația, ne putem îmbu­nătăți cu mult sănătatea.

ALIMENTAȚIA IDEALĂ PENTRU OM

Din anumite motive, „mâncarea sănătoasă” are reputația de a fi insipidă. Vă puteți gândi în acest moment că alimentația ideală pentru sănătate trebuie să fie cea mai severă posibil. Din fericire, nu este cazul. Evoluția ne-a programat să căutăm și să savurăm alimentele care favorizează sănătatea. Nimic radical sau neplăcut, tot ceea ce trebuie să facem este numai să ne re­întoarcem la originile noastre alimentare.

Alimentația ideală pentru om arată astfel: consumul ali­mentelor de origine vegetală în forma cea mai apropiată de starea lor naturală (în formă integrală, nerafinată). Consumați o varietate de cereale integrale, leguminoase, fructe, legume, semințe și nuci. Nu consumați produse de origine animală și alimente procesate excesiv. Evitați adaosurile de sare, uleiuri și zahăr. Căutați să obțineți 80% din calorii sub formă de carbohidrați, 10% sub formă de grăsimi și 10% sub formă de proteine.

Atât și nimic mai mult. În această carte, voi folosi terme­nul de alimentație vegetariană bazată pe produse integrale și uneori stil de viață vegetarian bazat pe produse integrale. Nu îmi place să utilizez cuvântul „dietă”, fiindcă sună mai degrabă ca un efort temporar și eroic, decât ca un mod de a te hrăni plăcut și sustenabil.

DACĂ ALIMENTAȚIA VEGETARIANĂ BAZATĂ PE
PRODUSE INTEGRALE AR FI O PASTILĂ

Cu exactitate, cât de sănătoasă este alimentația vegetaria­nă bazată pe produse nerafinate? Să presupunem că toate efec­tele ei ar putea fi obținute printr-un medicament. Imaginați-vă o companie farmaceutică importantă care ține o conferință de presă pentru a inaugura o nouă pilulă, numită Eunutria. Ei ar prezenta de asemenea și o listă de efecte dovedite științific ale Eunutriei, care include următoarele:

• Previne 95% din toate cancerele, inclusiv cele „cauza­te” de toxinele din mediul înconjurător.

• Previne aproape toate accidentele vasculare cerebrale și infarctele miocardice.

• Provoacă regresul, chiar și al bolilor cardiovasculare severe.

• Previne sau provoacă regresul diabetului de tip 2 atât de rapid și de profund încât, după 3 zile de administrare a acestui medicament, devine periculos pentru cei care îl folosesc să continue utilizarea insulinei.

Dar care sunt efectele secundare? Desigur că există și efec­te secundare. Acestea sunt:

• Obținerea greutății ideale într-o manieră sănătoasă și sustenabilă.

• Eliminarea majorității migrenelor, răcelilor și gripelor, afecțiunilor de acnee, durerilor cronice și deranjamentelor intestinale.

• Creșterea energiei.

• Vindecarea disfuncției erectile (numai acest aspect face ca pastila să fie un succes de răsunet!)

Efectele secundare de mai sus sunt valabile pentru indi­vizii care își administrează pastila. Dar există efecte și asupra mediului înconjurător:

• Încetinește și posibil să scadă fenomenul de încălzire globală.

• Reduce contaminarea apelor subterane.

• Pune capăt nevoii de despăduriri.

• Închide fermele industriale care exploatează animalele.

• Reduce subnutriția și dislocarea din rândul celor mai săraci locuitori ai planetei.

Cât de sănătoasă este alimentația vegetariană bazată pe produse nerafinate? Este dificil de imaginat ceva mai sănătos

– sau ceva care să se adreseze mai concret celor mai mari pro­bleme de sănătate ale noastre. Nu numai că alimentația vegeta­riană bazată pe produse integrale este cel mai sănătos mod de a ne hrăni studiat vreodată, dar este concomitent mult mai efi­cace în promovarea sănătății și prevenirea bolilor decât medi­camentele, intervențiile chirurgicale, suplimentele de vitamine sau manipularea genetică.

Dacă alimentația vegetariană bazată pe produse integrale ar fi o pilulă, inventatorul ei ar fi cel mai înstărit om de pe pla­netă. Dar nefiind o pilulă, nicio entitate de pe piață nu pledează pentru ea. Nicio campanie de mass-media nu o susține. Nicio companie de asigurări nu plătește pentru ea. Din moment ce nu este o pilulă și nimeni nu a descoperit cum să devină ex­trem de bogat arătând oamenilor cum să o consume, adevărul a fost îngropat în jumătăți de măsură, afirmații neverificate și minciuni fățișe. Efortul concertat al multiplelor interese puter­nice de a ignora, discredita și ascunde adevărul a funcționat până acum.

DE CE ALIMENTAȚIA VEGETARIANĂ BAZATĂ PE
PRODUSE INTEGRALE FUNCȚIONEAZĂ ATÂT DE BINE

Mi-am petrecut ultimele câteva decenii studiind efectele alimentației vegane[1]cu produse nerafinate; pentru mine, rezultatele ei sunt convingătoare exclusiv pe baza datelor. Dar tot este util să ne punem întrebarea „de ce?” De ce este alimentația vegetariană bazată pe produse integrale cea mai sănătoasă pen­tru oameni? Pe fundamentul specializării mele în biochimie, dețin o serie de ipoteze care pot fi cumulate într-un singur con­cept: oxidarea incorectă.

Oxidarea este procesul prin care atomii și moleculele pierd electroni în momentul în care vin în contact cu alți atomi și alte molecule; este una dintre reacțiile chimice de bază din Univers. Când tăiem un măr, iar el devine maro la contactul cu aerul sau când aripa de la mașină ruginește, asistăm exact la procesede oxidare. Aceste procese au loc și în interiorul corpului nos­tru. O parte din ele sunt naturale și bune; oxidarea facilitează transferul de energie din organism. De asemenea, ne scapă de substanțele străine potențial vătămătoare din corp, facându-le solubile în apă (și ulterior capabile de a fi eliminate prin urină). Totuși, oxidarea excesivă necontrolată este inamicul sănătății și longevității umane, la fel cum oxidarea excesivă transformăo mașină nouă într-o rablă și un măr în compost. Oxidarea produce radicali liberi, despre care știm că sunt responsabili pentru îmbătrânire, favorizarea cancerului și ruperea plăcilor care conduc la accidente vasculare cerebrale sau infarcte mio­cardice, printre alte efecte adverse legate de o multitudine de boli autoimune și neurologice.

Deci cum ne poate proteja alimentația vegetariană de efectele nocive ale radicalilor liberi? În primul rând, există do­vezi că o alimentație cu un nivel excesiv de proteine sporește producția de radicali liberi, încurajând astfel lezarea nedorită a țesuturilor. Dar este practic imposibil un exces de proteine în condițiile hrănirii cu alimente nerafinate de origine vegetală. Chiar dacă am mesteca toată ziua leguminoase, nuci și semin­țe, tot nu am avea de-a face cu un exces caloric.

Dar există mult mai multe aspecte legate de alimentele integrale de origine vegetală, ca avantaje față de produsele de origine animală. În timpul fotosintezei, apar radicali liberi și în plante. Pentru a-i combate, ele au dezvoltat însă un mecanism de apărare: o întreagă divizie de compuși capabili să prevină daunele prin fixarea și neutralizarea radicalilor liberi. Acești compuși sunt cunoscuți sub denumirea de antioxidanți.

Când noi și alte mamifere consumăm plantele, consumăm în același timp și antioxidanții din ele. Iar ei ne ajută la fel de efectiv și loial cum ajută și plantele, protejându-ne de radicalii liberi și încetinind procesul de îmbătrânire din celulele noas­tre. În mod remarcabil, ei nu au efect asupra oxidărilor pozitive despre care am menționat anterior. Ei neutralizează numai re­zultatele nocive ale oxidării excesive.

Pare rezonabil să presupunem că organismele noastre nu s-au preocupat să formeze antioxidanți, fiindcă aceștia există deja în ceea ce a reprezentat, de-a lungul istoriei, sursa principală de hrană: plantele. Doar atunci când s-a trecut la o alimentație bogată în produse de origine animală și produse rafinate au început problemele de oxidare. Excesul de proteine din hrana noastră a cauzat oxidarea excesivă, în condițiile în care nu mai consumăm destui antioxidanți din plante care să rețină și să neutralizeze vătămările produse.

Este important de reținut totuși că aceasta este doar o te­orie. Cel mai important lucru este că alimentația vegetariană bazată pe produse integrale funcționează extrem de bine, și nu de ce funcționează atât de bine. Dovezile sunt clare în legătură cu eficiența ei – oricare ar fi motivele.

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Când țin conferințe publice, sunt deseori întrebat despre cifre. Multe persoane doresc reguli și formule exacte. Câte gra­me de legume cu frunze verzi ar trebui să consum zilnic? În ce proporții din alimentația mea trebuie să se împartă lipidele, proteinele și carbohidrații? De câtă vitamina C sau magneziu am nevoie? Anumite alimente ar trebui amestecate cu altele și dacă da, în ce proporții? Și întrebarea care îmi este adresată cel mai frecvent este: „Este necesar să mă hrănesc 100% vegetarian ca să obțin beneficiile pentru sănătate despre care vorbiți?”

Dacă vă întrebați aceste lucruri acum, răspunsul este: relaxați-vă! Când vine vorba de cifre, sunt refractar în a fi prea precis, deoarece: (1) nu avem încă datele științifice care să răspundă complet acestor întrebări; (2) aproape nimic din biologie nu este atât de exact cum încercăm noi să pară; (3) așa cum dovezile sugerează, o alimentație vegetariană bazată pe produse nerafinate elimină orice nevoie de a ne îngrijora în legătură cu detaliile. Hrăniți-vă cu alimente de origine vegetală variate, iar organismul va face toate calculele pentru voi!

În legătură cu aspectul legat de alimentația 100% vegană în loc de ceva mai puțin – să spunem 95-98% – răspunsul meu este că nu dețin dovezi științifice care să arate că această puri­tate este absolut necesară, cel puțin în majoritatea situațiilor (excepțiile includ pacienții cu cancer, boli cardiovasculare și alte afecțiuni potențial fatale, pentru care orice deviație poate conduce la agravare sau recidivă). Cred însă că, cu cât ne apro­piem mai mult de o alimentație vegetariană bazată pe produ­se integrale, cu atât vom fi mai sănătoși. Nu afirm acest lucru din cauză că ar exista date științifice exhaustive relative la acest aspect, ci datorită efectului asupra papilelor noastre gustative. Când alegem calea de 100%, papilele gustative se schimbă și rămân schimbate, pe măsură ce savurăm noi gusturi mult mai compatibile cu o sănătate bună. Nu ai sfătui un fumător să se lase de acest obicei prin continuarea fumatului unei țigări pe zi, ci prin renunțarea completă la țigări. Este mult mai facilă o abordare de 100% decât una de 99%, și oferă mult mai multe șanse de reușită pe termen lung.

Sunt de asemenea întrebat adeseori dacă eu consider că această alimentație este vegetariană sau vegană. Prefer să nu folosesc neapărat acești termeni. Mulți vegetarieni consumă încă lactate, ouă, prea multe uleiuri adăugate și produse excesiv rafinate sau procesate. Deși veganii nu consumă deloc produse de origine animală, unii dintre ei continuă să folosească gră­simi adăugate, sare și alimente excesiv rafinate sau procesate. Sintagma alimente integrale de origine vegetală este cea pe care am facut-o cunoscută colegilor mei în calitate de membru în comitetul de revizuire al cercetării anti-cancer la Institutul Na­țional de Sănătate (National Institute of Health – NIH). Ca și mine, și ei sunt șovăitori în a folosi neapărat cuvintele vegeta­rian și vegan sau în a atribui o valoare particulară ideologiei care se află uneori în spatele respectivelor concepte. Eu am vrut să descriu efectele remarcabile asupra sănătății pe care le are alimentația de origine vegetală cu produse integrale referitor la dovezile științifice, mai mult decât referitor la o ideologie personală și filozofică, oricât de nobilă ar fi aceasta.