Studiul China

Studiul China de Colin Campbell

CUVÂNT ÎNAINTE

Dacă ești ca majoritatea americanilor de azi, ești înconjurat de lanțuri de restaurante fast-food. Peste tot vezi reclame pentru hrană de proastă calitate și alte reclame la programe de slăbire care susțin că poți mânca oricât vrei, fără să faci mișcare fizică, și totuși să pierzi în greutate. E mai ușor de găsit ciocolată Snickers, hamburger sau coca-cola decât un măr. Iar copiii tăi mănâncă la cantina școlii unde ketchup-ul de pe hamburger este singurul lucru care amintește de ideea de vegetale.

Te duci la medic ca să te sfătuiești cu el în privința problemelor tale de sănătate. În sala de așteptare găsești o revistă ilustrată de 243 de pagini intitulată Family Doctor: Your essential Guide to Health and Well-being (Doctorul de familie: Ghid cu ceea ce trebuie să știi pentru sănătatea și bunăstarea ta). Publicată de Academia Americană a Medicilor de Familie și trimisă gratuit la toate cabinetele celor 50.000 de medici de familie din Statele Unite din 2004, aceasta este plină de pagini color cu reclame ilustrate pentru McDonald's, Dr. Pepper, pudding-uri de ciocolată și prăjiturele Oreo.

Alegi o ediție a National Geographic Kids, o revistă publicată de National Geographic Society „pentru vârsta de la șase ani în sus” și aștepți să găsești ceva sănătos de citit pentru copii. Dar paginile sunt pline de reclame pentru Twinky, M&Ms, fulgi congelați, Froot Loops, prăjituri Hostess Cup și sticksuri Xtreme Jell-O Pudding.

Aceasta este ceea ce cercetătorii și susținătorii unei alimentații sănătoase numesc un mediu alimentar toxic. Este mediul în care trăim astăzi majoritatea dintre noi.

Inevitabil este că anumiți oameni fac o mulțime de bani vânzând alimente nesănătoase. Ei fac tot ce le stă în putință ca să mâncați alimentele pe care le vând, chiar dacă ajungeți supraponderali, lipsiți de vitalitate și vi se degradează viața. Ei fac tot ce pot ca dumneavoastră să fiți docili, supuși și ignoranți. Ei nu vor să fiți informați, activi și plini de viață, și sunt în stare să cheltuiască miliarde de dolari anual ca să își îndeplinească acest scop.

Dumneavoastră puteți consimți la aceasta, puteți ceda în fața vânzătorilor de hrană de proastă calitate, sau puteți alege să descoperiți o abordare mai sănătoasă și dătătoare de viață prin hrana pe care o introduceți în corpul dumneavoastră. Dacă doriți să radiați de sănătate, să fiți senin și să nu purtați kilograme în plus, veți avea nevoie de un aliat în mediul de astăzi.

Din fericire pentru dumneavoastră, tocmai un asemenea aliat aveți în mână. T. Colin Campbell, doctor în științe, este unanim recunoscut ca un cercetător strălucit, un savant consacrat și un mare filantrop. Având plăcerea și privilegiul de a fi prietenul lui, pot depune mărturie în favoarea tuturor acestor lucruri, și mai pot adăuga și altele. Este un om umil și de o omenie rară, un om ai cărui pași sunt călăuziți doar de iubirea pentru semeni.

Noua carte a doctorului Campbell - Studiul China - constituie o rază mare de lumină în întunericul vremurilor noastre, ce luminează peisajul și realitățile alimentației și sănătății cu atâta claritate, atât de deplin, încât nu va mai trebui să vă lăsați vreodată pradă acelora care profită când sunteți neinformați, în stare de confuzie și mâncați cu obediență produsele pe care le vând.

Unul din multele lucruri pe care eu le apreciez la această carte este faptul că dr. Campbell nu vă oferă doar concluziile lui. El nu vă vorbește de sus, spunându-vă ce să mâncați și ce să nu mâncați, ca și cum ați fi niște copii. Nu, ci ca un prieten bun și de încredere, care a avut șansa de a învăța, descoperi și face mai mult în viață decât ne-am putea imagina măcar majoritatea dintre noi, cu blândețe, claritate și iscusință, vă oferă informațiile și datele de care aveți nevoie pentru a înțelege pe deplin tot ceea ce implică alimentația și sănătatea în zilele noastre. Cu alte cuvinte, el vă dă posibilitatea de a face singuri alegeri, după ce ați fost informați. Desigur, el face și recomandări și sugestii, de-a dreptul extraordinare legate de acestea. Dar el vă arată întotdeauna cum a ajuns la concluziile lui. Datele și adevărul sunt cele care prezintă importanță. Unicul lui scop este să vă ajute să fiți cât mai sănătoși și, în vederea acestui lucru, cât mai bine informați.Am citit Studiul China deja de două ori, și de fiecare dată am învățat enorm de multe lucruri. Este o carte curajoasă și înțeleaptă. Studiul China este nemaipomenit de utilă, scrisă superb și de o importanță cu totul deosebită. Lucrarea doctorului Campbell este revoluționară prin implicațiile ei și impresionantă prin claritatea ei.

Dacă alegi să mănânci șuncă și ouă la micul dejun și apoi să iei medicamente hipocolesterolemiante, nu ai decât, este dreptul tău. Dar dacă îți pasă cu adevărat de sănătatea ta, atunci citește Studiul China și treci degrabă la acțiune! Dacă acorzi atenție sfaturilor din acest ghid remarcabil, corpul tău îți va fi recunoscător zi de zi, de acum înainte toată viața.

INTRODUCERE

Foamea publicului după informații privind alimentația continuă să mă uimească, chiar și după ce mi-am consacrat lucrarea de o viață cercetării experimentale în nutriție și sănătate. Cărțile de nutriție sunt continuu poziționate ca best-sellers. Aproape orice revistă prezintă sfaturi privind alimentația, ziarele conțin în permanență articole pe această temă, iar programele radio-TV iau în mod constant în discuție alimentația și sănătatea.

Având în vedere noianul de informații, sunteți convinși că știți ceea ce trebuie pentru a vă îmbunătăți starea de sănătate?

Ar trebui să cumpărăm alimente ce au pe ele eticheta „organic” pentru a evita expunerea la pesticide? Sunt produsele chimice din mediu cauza principală a cancerului? Sau sănătatea noastră este „predeterminată” de gene pe care le-am moștenit când ne-am născut? Ne îngrașă cu adevărat glucidele? Ar trebui să fim mai preocupați de cantitatea totală de grăsimi pe care o consumăm sau doar de grăsimile saturate și cele trans? Ce vitamine ar trebui să luăm, dacă e cazul să luăm vitamine? Cumpărați alimente fortificate cu fibre? Trebuie să mâncăm pește, și dacă da, cât de des? Consumul de soia va preveni bolile de inimă?

Cred că nu sunteți prea siguri că știți să răspundeți la aceste întrebări. Dacă este așa, atunci nu sunteți singuri. Chiar dacă informații și opinii există din belșug, sunt foarte puțini oamenii care știu cu adevărat ce trebuie să facă pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate.

Și asta nu pentru că nu s-au făcut studii. S-au făcut. Știm o mulțime de lucruri despre relația dintre alimentație și sănătate. Însă adevărata știință a fost îngropată sub un talmeș-balmeș de informații nerelevante, ba chiar vătămătoare - știință bună de aruncat la gunoi, diete născute din capricii și propagandă pentru industria alimentară.

Eu aș dori să schimb această stare de lucruri. Aș dori să vă ofer un nou cadru pentru înțelegerea nutriției și a sănătății, un cadru care să elimine confuzia, să prevină și să trateze boala și să vă îngăduie să trăiți o viață cât mai împlinită.

În ceea ce mă privește am făcut parte „din sistem” timp de aproape cincizeci de ani, la cele mai înalte niveluri, întocmind și conducând vaste proiecte de cercetare, hotărând care studii necesită fonduri, și transpunând cantități uriașe de cercetări științifice în rapoarte naționale efectuate de experți de prim rang.

După o îndelungată carieră în cercetare și trasarea liniilor metodice în această direcție, înțeleg în acest moment de ce sunt americanii atât de confuzi. Ca plătitori de taxe care contribuie la achitarea facturii pentru cercetare și politica de sănătate în America, aveți dreptul să știți că multe din cunoștințele obișnuite despre alimentație, sănătate și boală care vi s-au transmis, sunt false:

• Substanțele chimice sintetice din mediu și din hrana dumneavoastră, oricât de problematice ar fi, nu constituie principala cauză a cancerului.
• Genele pe care le-ați moștenit de la părinți nu sunt cei mai importanți factori care vă determină să cădeți pradă vreuneia din primele zece boli cauzatoare de moarte.
• Speranța că cercetările în genetică ar putea să conducă în cele din urmă la vindecarea bolilor prin medicamente ignoră soluțiile mai eficiente care pot fi folosite în zilele noastre.
• Controlarea în exces a aportului de nutrienți, cum ar fi: glucide, grăsimi, colesterol și grăsimi omega-3, nu va conduce la o stare bună de sănătate pe termen lung.
• Suplimentele de vitamine și nutrienți nu vă oferă protecție pe termen lung împotriva bolii.
• Medicamentele și chirurgia nu vindecă bolile care ucid majoritatea americanilor.
• Doctorul dumneavoastră probabil nu știe ce trebuie să faceți pentru a fi cât mai sănătos cu putință.

Propunerea mea este, nici mai mult, nici mai puțin, decât aceea de a redefini ceea ce considerăm a fi o alimentație corespunzătoare. Rezultatele provocatoare ale celor patru decenii pe care le-am petrecut efectuând cercetări biomedicale, inclusiv descoperirile de pe urma unui program de laborator timp de douăzeci și șapte de ani (finanțat de cele mai renumite agenții financiare) dovedesc că alimentându-ne corespunzător ne putem salva viața.

Nu vă voi cere să dați crezare unor concluzii care se bazează pe observațiile mele personale, așa cum fac majoritatea autorilor populari. În această carte există peste 750 de referințe, iar majoritatea dintre ele constituie surse primare de informare, inclusiv sute de publicații științifice provenind din alte cercetări efectuate care indică drumul spre reducerea cancerului, a bolilor de inimă, reducerea accidentelor vasculare și a obezității, a diabetului și a bolilor generate de un sistem imunitar deficitar, reducerea osteoporozei și a cazurilor de Alzheimer, a pietrelor la rinichi și a cazurilor de orbire.

Unele dintre aceste descoperiri, publicate în cele mai respectabile reviste științifice, arată că:

• Schimbarea alimentației îi poate face pe diabetici să renunțe la medicație.
• Boala de inimă poate regresa doar schimbându-se alimentația.
• Cancerul de sân este legat de nivelurile de hormoni feminini în sânge, care sunt determinate de hrana pe care o consumăm.
• Consumul de produse lactate poate crește riscul de cancer de prostată.
• Antioxidanții care se găsesc în fructe și legume au legătură cu performanța mintală ridicată la vârstă înaintată.
• Pietrele la rinichi pot fi prevenite printr-o alimentație sănătoasă.
• Diabetul de tip 1, una din bolile cele mai năpraznice care pot lovi un copil are în mod categoric legătură cu practicile alimentare din perioada prunciei.

Aceste descoperiri demonstrează că o dietă corespunzătoare este cea mai puternică armă pe care o putem avea împotriva bolii și suferinței, înțelegerea acestei dovezi științifice nu este importantă doar pentru îmbunătățirea sănătății, ci are și profunde implicații asupra întregii societăți. Noi trebuie să știm de ce societatea noastră este dominată de dezinformare și de ce greșim atât de mult în felul în care investigăm dieta și boala, felul cum promovăm sănătatea și cum tratăm boala.

În ciuda măsurilor ce se iau, sănătatea Americii se degradează. Cheltuim mai mult, pe cap de locuitor, pentru îngrijirea sănătății, decât orice altă societate din lume și, cu toate acestea, două treimi dintre americani sunt supraponderali, peste 15 milioane de americani sunt diabetici, un număr care a crescut cu mare viteză. Cădem tot atât de repede pradă bolilor de inimă ca acum treizeci de ani, iar războiul împotriva cancerului, declanșat în anii 1970, s-a dovedit a fi un eșec mizerabil. Jumătate dintre americani au o problemă de sănătate care necesită prescrierea de medicație în fiecare săptămână, și peste 100 de milioane de americani au valori mari ale colesterolului.

Pentru ca lucrurile să fie și mai rele, îi conducem pe copiii și tinerii noștri pe cărarea spre boală începând de la vârste tot mai fragede. O treime din copiii americani sunt supraponderali sau prezintă riscul de a deveni supraponderali. Din ce în ce mai mult ei cad pradă unei forme de diabet ce se întâlnea odinioară numai la adulți, acești tineri necesitând apoi mai multe medicamente decât a fost vreodată cazul.

Și toate aceste probleme au legătură cu trei lucruri: masa de dimineață, masa de prânz și masa de seară.

Cu mai mult de patruzeci de ani în urmă, la începutul carierei mele, nu mi-ar fi trecut prin cap că alimentația este atât de strâns legată de problemele de sănătate. Timp de ani de zile nu am acordat atenție alimentației ce trebuie folosită. Mâncam și eu așa ca toată lumea: ceea ce mi se spunea că e mâncare bună. Noi toți mâncăm ceea ce este gustos, sau ceea ce este convenabil, sau ceea ce ne-au învățat părinții să ne placă. Majoritatea dintre noi ne ducem viața în cadrul unor limite culturale care ne definesc preferințele și obiceiurile alimentare.

Așa au stat lucrurile și cu mine. Am crescut într-o fermă unde laptele era vital pentru existența noastră. La școală ni se spunea că laptele de vacă ne face oase și dinți puternici, sănătoși. Era pentru noi hrana perfectă a naturii. În ferma familiei obțineam majoritatea alimentelor, fie din grădina noastră, fie de la animalele din cireada de pe imaș.

Am fost primul din familia mea care a mers la colegiu. Am studiat medicină preveterinară la Penn State și apoi am urmat școala veterinară din cadrul Universității din Georgia timp de un an, când Universitatea Corneli mi-a asigurat o bursă ca să absolv studiile în „nutriția animală”. M-am transferat acolo și motivat de faptul că, în loc să plătesc eu, ei aveau să plătească taxele mele școlare. Acolo mi-am luat masteratul. Am fost ultimul student absolvent al profesorului Clive McCay, profesor de la Universitatea Corneli, renumit prin faptul că a reușit să prelungească viața șobolanilor hrănindu-i cu mai puține alimente ca de obicei. Studiile la Universitatea Corneli în vederea doctoratului au avut în vedere descoperirea unor metode de a face vacile și oile să crească mai repede. Am încercat să îmbunătățesc capacitatea noastră de a produce proteină animală, temelia a ceea ce mi se spunea că e „nutriția corespunzătoare”.

Eram pe calea promovării sănătății prin susținerea consumului de multă carne, lapte și ouă. Aceasta era o consecință evidentă a propriului meu fel de viețuire la fermă și eram fericit să știu că alimentația americană era cea mai bună din lume. În acești ani de formare m-am confruntat permanent cu o anume viziune: părerea noastră era că folosim alimentele cele mai potrivite, bogate în special în proteine de cea mai bună calitate.

O bună parte din cariera mea de început am petrecut-o lucrând cu două din cele mai toxice chimicale cunoscute vreodată, dioxina și aflatoxina. La început am lucrat la MIT (Massachussets Institute of Technology), unde am avut ca sarcină rezolvarea unei încurcături legate de furajele de la găini. Milioane de păsări mureau în fiecare an din cauza unui toxic necunoscut prezent în hrana lor, iar sarcina mea era de a izola și determina structura acelei substanțe chimice. După doi ani și jumătate am contribuit la descoperirea dioxinei, incontestabil cea mai toxică substanță chimică descoperită vreodată. Din acel moment respectiva substanță chimică a captat atenția tuturor, în special pentru că era parte constitutivă a erbicidului 2,4,5-T. sau Agentul Portocaliu, folosit pe atunci pentru a desfrunzi pădurile în războiul din Vietnam.

După ce am plecat de la MIT, mi s-a oferit o funcție universitară la Facultatea din Virginia, unde am început să coordonez asistența tehnică pentru un proiect național în Filipine, lucrând cu copii malnutriti. O parte a acestui proiect consta în investigarea expansiunii neobișnuit de mari a cancerului de ficat la copiii filipinezi, o boală întâlnită de obicei la adulți. Consumul mare de aflatoxină, un mucegai existent în arahide și porumb, bănuiam a fi cauza acelei probleme. Aflatoxina a fost definită ca unul dintre cei mai puternici carcinogeni descoperiți vreodată.

Timp de zece ani ținta noastră principală în Filipine a fost să îmbunătățim alimentația copiilor malnutriți din rândul săracilor, un proiect finanțat de Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA. În cele din urmă, am reușit să întemeiem 110 centre de educație, „prin resurse proprii”, pe tot cuprinsul țării.

Scopul acestor eforturi în Filipine a fost simplu: să ne asigurăm că acești copii primesc cât mai multe proteine cu putință. Se considera pe scară largă că malnutritia la copii în lume se datora lipsei proteinelor, în special din produse animale. Universități și guverne de pretutindeni din lume își uneau eforturile pentru a ameliora „lipsa de proteine” din țările în curs de dezvoltare.

În cadrul acestui proiect am adus la lumină un secret bine ascuns. Copiii care beneficiau de o dietă cu cele mai multe proteine erau cei mai predispuși a face cancer de ficat! Ei erau copiii din familiile cele mai bogate.

Atunci am remarcat raportul unui studiu făcut în India cu niște descoperiri relevante, foarte incitante. Cercetătorii indieni studiaseră două grupuri de șobolani. Într-unul din grupuri ei au administrat aflatoxina producătoare de cancer și apoi le-au oferit o dietă alcătuită din 20% proteină, un nivel apropiat de cel pe care majoritatea dintre noi îl consumăm în vest. În celălalt grup ei au administrat aceeași cantitate de aflatoxină, dar după aceea i-au hrănit cu o dietă compusă din doar 5% proteine. În mod incredibil, fiecare animal care consumase dieta cu 20% proteine avea dovezi ale cancerului de ficat, în timp ce nici unul dintre animalele care avuseseră parte de dieta cu 5% proteine nu a făcut cancer de ficat. A fost un scor de 100 la 0 care a convins fără dubii că nutriția este un atu împotriva împotriva carcinogenilor chimici, chiar și a celor mai puternici, în lupta împotriva cancerului.

Aceste informații contraziceau tot ceea ce fusesem învățat până atunci. Era considerată o erezie a spune că proteina nu este sănătoasă, cu atât mai mult să spui că ea ar putea contribui la apariția cancerului. Acesta a constituit un moment de răscruce în cariera mea. A investiga o chestiune atât de sensibilă așa de timpuriu în cariera mea nu ar fi fost o alegere prea înțeleaptă. Punerea sub semnul întrebării a valorii proteinelor și, în general, a alimentelor de origine animală, mă expunea riscului de a fi etichetat drept eretic, chiar dacă ceea ce susțineam trecea testul „științei adevărate”.

Sunt tipul de om care nu am urmat niciodată orbește instrucțiunile altora. Când am învățat prima dată să mân cai înhămați sau să duc vite la păscut, să vânez animale, să pescuiesc în pârâul nostru sau să lucrez la câmp, am înțeles de la început că este esențial să gândești tu însuți. Așa trebuie să fie. În confruntarea cu problemele de la câmp, eu trebuia să mă gândesc ce am de făcut în clipa următoare, să găsesc o rezolvare. A fost marea mea sală de cursuri unde am învățat multe, asemeni oricărui copil crescut într-o fermă. Acest simțământ de independență nu m-a părăsit nici în ziua de azi.

Așa că, aflat în fața unei decizii dificile, m-am hotărât să încep un program de laborator detaliat, care să investigheze rolul nutriției, în special al proteinelor, în dezvoltarea cancerului. Împreună cu colegii mei, am fost atenți în expunerea ipotezelor, riguroși în metodologia noastră și conservatori în interpretarea descoperirilor. Am ales să fac aceste cercetări științifice pornind de la temelie, studiind detaliile biochimice ale formării cancerului. Era important să înțelegem nu doar dacă, ci și în ce fel ar putea proteinele să genereze cancerul. A fost cea mai bună pornire. Respectând cu atenție regulile științei adevărate, am putut să studiez un subiect controversat fără a da naștere la răspunsuri de respingere care se ridică de obicei în cazul ideilor radicale. În cele din urmă, aceste studii au devenit generos finanțate timp de douăzeci și șapte de ani de cele mai bine văzute și cele mai competitive surse de finanțare (în principal Intitutele Naționale de Sănătate (NIH), Societatea Americană pentru studierea Cancerului și Institutul American pentru studierea Cancerului). Apoi rezultatele noastre erau analizate (a doua oară) în vederea publicării în multe din cele mai bune reviste științifice.

Ceea ce am descoperit a fost șocant. Dietele cu aport scăzut de proteine inhibau producerea cancerului de către aflatoxină, indiferent cât de mult carcinogen era administrat acestor animale. După ce procesul de inițiere era realizat complet, dietele cu niveluri scăzute de proteine blocau spectaculos creșterea ulterioară a cancerului. Cu alte cuvinte, efectele producătoare de cancer ale acestei substanțe chimice puternic cancerigene erau reduse la nesemnificativ printr-o dietă cu aport scăzut de proteine. De fapt, proteinele din dietă s-au dovedit a fi atât de puternice în efectele lor încât noi puteam porni și opri dezvoltarea cancerului pur și simplu modificând nivelul de proteine consumate.

Mai mult decât atât, cantitățile de proteine administrate erau cele pe care noi oamenii le consumăm de obicei. Nu am folosit niveluri extraordinare, așa cum este adesea cazul în studiile care se fac cu carcinogenii.

Dar aceasta nu e totul. Am descoperit că nu toate proteinele aveau acest efect. Care proteină genera cancerul în mod permanent și puternic? Cazeina, care constituie până la 87% din proteina laptelui de vacă, promova toate stadiile în procesul cancerizării. Și care tip de proteină nu promova cancer, chiar la un aport ridicat? Proteinele sigure erau cele din plante, în speță cele din grâu și soia. Pe măsură ce se creiona acest tablou, a început să pună sub semnul întrebării, iar apoi să-mi spulbere unele dintre cele mai îndrăgite convingeri pe care le aveam.

Aceste studii pe animale de experiment nu s-au încheiat atunci. Am continuat și am condus cel mai amplu studiu cu privire la dietă, stil de viață și boală care s-a făcut vreodată cu subiecți umani în istoria cercetării biomedicale. Aceasta a fost o acțiune comună a Universității Corneli, Universității Oxford și a Academiei Chineze de Medicină Preventivă. New York Times a numit-o „Marele Premiu al epidemiologiei”. Proiectul a luat în studiu un număr foarte mare de boli, factori alimentari și de stil de viață în China rurală și, mai recent, în Taiwan. Cunoscut mai mult sub numele de Studiul China, proiectul a produs în cele din urmă mai mult de 8000 de asocieri semnificative din punct de vedere statistic între diferiți factori alimentari și boală!

Ceea ce a făcut ca acest proiect să fie cu totul remarcabil a fost faptul că printre asocierile nenumărate care sunt relevante în corelația dietă-boală, au fost multe care au subliniat același lucru: oamenii care consumă cele mai multe alimente de origine animală suferă de cele mai multe boli cronice. Chiar și un aport relativ mic de alimente de origine animală a fost asociat cu efecte adverse. Oamenii care se hrăneau în cea mai mare parte cu alimente de origine vegetală erau cei mai sănătoși și aveau tendința de a nu face boli cronice. Aceste rezultate nu au putut fi ignorate. De la studiile experimentale inițiale pe animale asupra efectelor proteinelor de origine animală până la acest studiu uman de proporții, descoperirile s-au dovedit a fi consecvente. Implicațiile asupra sănătății ale consumului de nutrienți de origine animală sau vegetală erau categoric diferite.

Nu puteam să mă limitez, și nici nu m-am limitat la descoperirile făcute prin studiile noastre pe animale și la studiul de anvergură făcut pe oameni în China, oricât de impresionante ar fi putut fi acestea. Am căutat studii ale altor cercetători și clinicieni. Descoperirile acestora s-au dovedit a fi unele din cele mai impresionante descoperiri din ultimii cincizeci de ani.

Aceste descoperiri - cuprinse în Partea a II-a a volumului - arată că boala de inimă, diabetul și obezitatea pot regresa printr-o alimentație sănătoasă. Alte cercetări arată că diferite forme de cancer, boli datorate imunității scăzute, sănătatea oaselor, sănătatea rinichilor, tulburările de vedere și cele mintale la vârstă înaintată (cum ar fi disfuncția cognitivă și boala Alzheimer) sunt în mod categoric influențate de dietă. Și mai important, dieta care s-a dovedit și de data aceasta în stare să oprească și/sau să prevină aceste boli este aceeași dietă, alcătuită din alimente integrale, de origine vegetală, ca cea pe care o dovedisem că promovează o sănătate optimă în laboratorul meu de cercetare și în Studiul China. Descoperirile, concluziile au fost aceleași.

Cu toate acestea, în ciuda puterii informațiilor obținute, în ciuda speranței pe care acestea le generează și în ciuda nevoii urgente de a înțelege nutriția și sănătatea, oamenii sunt încă în stare de confuzie. Am prieteni cu boli de inimă care s-au resemnat și sunt descurajați pentru că se simt dominați de ceea ce ei consideră a fi o boală inevitabilă. Am vorbit cu femei care sunt atât de îngrozite de cancerul de sân încât ar fi gata să-și extirpe chirurgical sânii, chiar și pe cei ai fiicelor lor, ca și când aceasta ar fi singura cale de a reduce la minimum riscul. Cu privire la sănătatea lor și la ceea ce ar putea face pentru a o proteja, am întâlnit atât de mulți oamenii care au fost aruncați în tenebrele suferinței, deznădejdii și confuziei.

Americanii sunt în stare de confuzie și vă voi spune de ce. Răspunsul, discutat în partea a IV-a, are de-a face cu felul în care informațiile cu privire la sănătate sunt produse și controlate, și cu cine controlează aceste activități. Pentru că m-am aflat atât de mult timp în spatele scenelor care produc informațiile cu privire la sănătate, am putut vedea ce se petrece cu adevărat acolo și sunt gata să spun lumii ce este greșit în sistem. Delimitările dintre guvern, industrie, știință și medicină au devenit neclare. Delimitările dintre obținerea unui profit și promovarea sănătății au devenit, de asemenea, neclare. Problemele cu sistemul nu vin în forma corupției de tip Hollywoodian. Ele sunt mult mai subtile, și de aceea cu mult mai periculoase. Urmarea este o cantitate uriașă de dezinformare, pentru care consumatorii americani obișnuiți plătesc de două ori. Ei furnizează banii prin taxe pentru efectuarea cercetărilor, iar apoi plătesc bani pentru îngrijirea sănătății lor, pentru a-și trata bolile care de fapt pot fi în mare măsură prevenite.

Istoria aceasta, pornind de la experiența mea personală și culminând cu o nouă înțelegere a nutriției și a sănătății, constituie subiectul acestei cărți. Cu șase ani în urmă am organizat și predat la Universitatea Corneli un nou curs opțional numit Nutriție vegetariană. A fost primul curs de acest fel în campusul unei universități americane și a avut mai mult succes decât mi-aș fi putut imagina. Cursul s-a concentrat asupra valorii pentru sănătate a unei alimentații pe bază de produse vegetale. După ce mi-am petrecut timpul la Institutul Tehnologic din Massachussets și Facultatea din Virginia, revenind la Universitatea Corneli în urmă cu 30 de ani, mi-a fost încredințată sarcina de a integra conceptele și principiile chimiei, biochimiei, fiziologiei și toxicologiei într-un curs de nutriție de nivel superior.

După patru decenii de cercetare științifică, educație și implicare în conceperea de strategii la cele mai înalte niveluri în societatea noastră, simt acum că pot integra în mod adecvat aceste discipline într-o prezentare concludentă. Este ceea ce am făcut pentru cel mai recent curs al meu. Și mulți dintre studenții mei îmi spun că viețile lor s-au schimbat în bine spre sfârșitul semestrului. Este ceea ce intenționez să fac și pentru dumneavoastră; sper ca și viața dumneavoastră să se schimbe.