Viata dintre vieti

PARTEA A DOUA

PREGĂTIREA REGRESIEI SPIRITUALE

Cerințele necesare regresioniștilor spirituali

Discutam la unul din seminariile mele despre efortul pe care îl presupune transpunerea oamenilor în viața lor dintre vieți. La prima pauză, un hipnoterapeut s-a îndreptat spre mine spunând: "Vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat, dar eu plec. Acum înțeleg faptul că această muncă e mult prea dificilă. Am o practică normală și frumoasă. Nu cred că sunt echipat adecvat pentru cerințele presupuse de domeniul regresiei spirituale". I-am spus acestei persoane sincere că este un fapt pozitiv că a recunoscut aceste realități acum și nu mai târziu.

Fără îndoială, trei sau patru ore de muncă intensă și deosebit de complexă, fără nici o pauză pentru odihnă, pot fi extrem de solicitante. În esență, trebuie să vă ocupați de interacțiunile simultane ale sufletului nemuritor al clientului cu procesele mentale ale minții umane. Aceste două euri pot fi puse în conflict de o integrare defectuoasă. Facilitatorul regresiei spirituale în viața dintre vieți trebuie să țină seama de această dualitate a minții clientului său, reformulând și ajustând fazele lungi ale imagisticii spirituale, în scopul de a facilita o trecere confortabilă. Pentru a reuși să faceți aceste lucruri, trebuie să urmăriți constant călătoria mentală a clientului prin geografia lumii spiritelor. Aceasta se numește cartografiere.

Motivațiile, temerile, imaginea de sine, precum și așteptările clientului dumneavoastră vor fi determinate de modelul fizic, emoțional și mental al corpului său gazdă. Aceste trăsături temperamentale sunt influențate de ceea ce eu numesc "amprenta sufletului", care implică înțelegerea, intuiția și imaginația. Atunci când subiectul hipnozei vă vorbește despre viața sa spirituală, el comunică aceste informații prin intermediul corpului său muritor. Acest lucru poate genera o anumită stare de confuzie subiecților. Pe măsură ce povestea unei vieți anterioare se desfășoară în mintea clientului, perspectiva transpersonală a acestuia asupra celeilalte lumi este influențată de cât de bine poate el să facă față adevărurilor referitoare la șinele său real.

Pe lângă toate celelalte, va trebui să vă concentrați, de asemenea, pe multitudinea de experiențe karmice anterioare, pe care clientul dumneavoastră le-a trăit în alte corpuri, astfel încât acesta să înțeleagă modelele de cauză și efect care îi afectează viața curentă. Practicarea terapiei de regresie spirituală în viața dintre vieți va îmbunătăți substanțial aptitudinile voastre în ceea ce privește regresia în viețile anterioare, pe măsură ce veți tranzita de la o viață la alta folosind lumea spiritelor drept punte. Este posibil să fiți puși în situația de a alterna tehnici de hipnoză deopotrivă permisive și autoritare, în timp ce "navigați" prin viețile trecute ale clientului, experiențele acestuia ca suflet și viața actuală. Multe lucruri depind de receptivitatea clientului, care poate varia între o viață anterioară și condițiile lumii spiritelor.

Obiectivul dumneavoastră în calitate de regresioniști spirituali este acela de a ajuta clientul să-și gestioneze vizualizările, permițându-i să se concentreze asupra tuturor acestor informații, astfel încât să-și înțeleagă relațiile înțelegându-și propriul suflet și scopul în viață și să iasă întărit după respectiva sesiune. Din partea regresionistului spiritual, acest efort poate fi intens, necesitând deopotrivă talent si tenacitate. Desigur, nu ne vom angaja în atașamente personale, dar un terapeut rece nu va dovedi empatie și compasiune pentru un client care, în timp ce relatează toate motivele pentru care se găsește în actualul său corp, precum și tot ceea ce i-au spus ghizii și maeștrii săi, poate traversa o perioadă dificilă. Nici un hipnoterapeut motivat și grijuliu nu poate rămâne detașat față de problemele clienților săi. După o sesiune solicitantă de regresie spirituală, mă simt de obicei epuizat. Pentru a-mi reveni și a-mi clarifica gândurile, obișnuiesc să fac îndelungi exerciții fizice în munți.

Importanța pregătirii și a experienței

La cursurile mele de pregătire în domeniul regresiei spirituale în viața dintre vieți, asistența este compusă din terapeuți licențiați și hipnotizatori profesioniști. Pentru a practica regresia spirituală în viața dintre vieți este necesar un număr substanțial de ore de pregătire în hipnoterapie, pe lângă cel puțin câțiva ani de practică privată. A avea o oarecare experiență în cercetarea vieților anterioare este de mare ajutor pentru munca solicitantă de regresionist spiritual. Nu este neapărat necesar să fiți licențiat ca psiholog, psihoterapeut sau consilier pentru a fi un facilitator talentat al hipnozei. Cu toate acestea, atunci când aveți de-a face cu clienți tulburați, experiența în consiliere se dovedește inestimabilă.

Din punct de vedere etic este de așteptat ca terapeuții să-și recunoască propriul nivel de competență și calificare personală și să nu utilizeze proceduri terapeutice situate în afara pregătirii lor. Tuturor practicienilor regresiei spirituale, care își ajută clienții în căutarea adevărului despre ei înșiși, le pot transmite următoarele: cu cât sunteți mai pregătiți – atât din punct de vedere academic, cât și al experienței profesionale – cu atât mai bine.

Problema conștienței de sine este una importantă pentru terapeutul vieții dintre vieți, de vreme ce se leagă direct de influența acestuia asupra clientului. Energia dumneavoastră este influențată de propria intuiție, motivație și integritate. Personal, am un mare respect pentru filosofia Taoistă. Adepții acesteia cred că inspirația survine atunci când mintea conștientă se dă la o parte din calea energiei inconștiente naturale. Într-un fel,Chi (energia noastră cosmică) este acel ceva care aduce armonie și claritate corpului. Un alt aspect care vă poate ajuta să deveniți un terapeut mai bun este acela de a poseda o capacitate intensă de concentrare interioară.

Cei mai buni regresioniști au o percepție care le permite să cunoască ceva fără a-și folosi în acest scop gândirea conștientă. Acești terapeuți simt lucrurile la momentul potrivit atunci când lucrează cu oamenii. În timpul terapiei vieții dintre vieți este posibil ca atât facilitatorul, cât și subiectul să fie ajutați de ghizii lor. Aceste momente ar trebui să fie recunoscute, mai ales atunci când implică domeniile comportamentale ale alegerii, luării deciziilor și rezolvării problemelor.

Cred că este posibil să vă antrenați pentru a cunoaște și a analiza simbolurile ce ilustrează acele experiențe din lumea spiritelor ce nu pot fi definite într-un fel material. Aceste metafore pot fi simboluri ale unor lucruri pământești ce se pot aplica unui anumit eveniment vizualizat din lumea spiritelor. Sincer vorbind, există momente în timpul unei sesiuni când mă simt oarecum telepatic. Însă, acest lucru poate fi și un neajuns în unele momente critice când, nereușind să-mi blochez gândurile la nivel conștient, anumiți clienți mi Ie pot intercepta.

Consider că meditația zilnică, precum și controlul respirației, îmi sunt de mare ajutor în practica regresiei spirituale. În cadrul filosofiei yoga,prana se referă la forța sau energia vieții ce se manifestă în fiecare dintre noi prin intermediul respirației. În calitate de regresionist spiritual, îmi manipulez respirația la anumite intervale în timpul unei sesiuni, în încercarea de a-mi extinde mintea spre o stare mai înaltă a conștiinței. Pot chiar să intru într-o ușoară stare de transă autoindusă, pentru a fi mai deschis la forțele spirituale pe care le simt prezente în jurul meu.

Vă rog să înțelegeți faptul că prana nu este respirația în sine și nici oxigenul implicat în acest proces, ci energia legată de respirație. Este vorba de o conexiune cu energia tuturor lucrurilor însuflețite, în forma unei forțe universale a vieții. Am lucrat intens pentru a mă antrena să caut căile energetice necesare pentru a ajunge la mintea unui anumit client, cerând ajutor deopotrivă de la propriul meu ghid, precum și de la cel al subiectului, încep întotdeauna deschizându-mi mintea și cerând îndrumare. În acest fel, încerc să primesc și nu să transmit informații. Ceea ce transmit clienților mei sunt mesaje de încredere și încurajare.

Cheia faptului de a fi un bun terapeut rezidă în a asculta. O alta constă în a-i permite clientului să-și interpreteze la început singur propriile simboluri metaforice, pe baza experienței sale personale, înainte de a Vă angaja în propriile dumneavoastră interpretări. Există un echilibru extrem de delicat între ascultarea spuselor clientului și interogarea acestuia. A ști când anume să vorbești, respectiv când să păstrezi tăcerea, nu este deloc un lucru ușor de transmis studenților. În lucrarea regresiei spirituale în viața dintre vieți trebuie învățat când anume să ajutăm clientul să înțeleagă o vizualizare (după ce el însuși a petrecut un timp analizându-și propriile viziuni). Această înțelegere vine cu timpul și presupune antrenament și practică. Totodată, practicarea acestui exercițiu, ajutată de propria dumneavoastră creativitate, vă pot face mai intuitivi.

Practicarea regresiei spirituale în viața dintre vieți

De la publicarea cărților mele, mulți practicieni ai hipnozei m-au contactat în legătură cu regresia spirituală. Există în rândul acestora impresia că, de vreme ce sunt deja oarecum familiarizați cu regresia în viața anterioară, este doar un pas simplu să se angajeze în cercetarea vieții dintre vieți. Acest lucru nu este adevărat.

Fapt este că majoritatea regresioniștilor în viața anterioară nu fac decât să-și transpună subiecții dintr-o viață anterioară în următoarea. Unii încă mai cred că perioada dintre vieți constituie o zonă gri, lipsită de consecințe majore. M-am întrebat adesea dacă nu cumva această perspectivă a provenit din cartea tibetană a morților, unde se poate citi că "perioada între reîncarnări este de maximum șapte săptămâni".

În partea introductivă a cărților mele am explicat faptul că mi-a luat mult timp să învăț căile de accedere în lumea spiritelor, căi care păreau firești majorității clienților mei. După ce primul meu client al regresiei în viața dintre vieți mi-a intrat pe ușă, am avut nevoie de multe cazuri pentru a trasa o hartă a lumii spiritelor, precum și de multe încercări până când am ajuns să stăpânesc procedeul pe care îl folosesc astăzi. Și, încă și acum, după ce am avut de-a face cu mii de cazuri, înțeleg că nu am făcut decât să scrijelesc la suprafața lumii noastre spirituale.

Fiecare nou terapeut în domeniul vieții dintre vieți își descoperă propriul stil. Dumneavoastră înșivă veți afla ce modalitate vă este optimă pentru a efectua o tranziție lină de la mintea subconștientă în căminul spiritual al supraconștienței, pentru a accesa amintirile nemuritoare ale fiecărui suflet. Cum anume veți încorpora noile aptitudini de regresioniști în viața dintre vieți în propria practică este un aspect pe care fiecare dintre dumneavoastră trebuie să îl experimenteze singur.

Am primit telefoane din toate colțurile țării de la o serie de regresioniști spirituali care m-au întrebat "Unde anume greșesc? De ce nu-mi pot aduce clienții în starea vieții dintre vieți?" Le răspund și eu, tot printr-o serie de întrebări. Prima mea întrebare este "Cât de lungi sunt sesiunile tale cu clientul?" "Oh, ca de obicei, între patruzeci și cinci de minute și o oră" răspund ei. Fără să detaliez prea mult, le spun ca aceasta constituie o parte a problemei. Regresia în viața dintre vieți presupune o ședință de trei până la patru ore. Auzind acestea, mulți adaugă "Cum aș putea să-mi reduc într-atât numărul de clienți pe zi, chiar până Ia a programa numai una sau două ședințe?"

Încerc să fiu politicos, explicându-le că, probabil, nu ar trebui să-și pună problema abordării regresiei spirituale până ce nu sunt dispuși să rezerve exclusiv în acest scop una sau două zile pe săptămână. Acest sfat este util oricui dorește să evite un eșec în acest domeniu. Cu toate acestea, după cum le spun și studenților mei, trebuie să recunosc că nici eu însumi nu am urmat această recomandare cu ani în urmă, până când nu am devenit obsedat de puterea acestei lucrări și am decis să iau numai cazuri de regresie spirituală în viața dintre vieți. Unii oameni pe care i-am pregătit îmi urmează exemplul ca specialiști în viața dintre vieți și sper că nivelele lor energetice se mențin încă la cote înalte. Sincer vorbind, această muncă este atât de obositoare, încât ar fi de-a dreptul o prostie să programez mai mult de un client pe zi.

Ce se poate spune despre numărul de ședințe cu fiecare client? înainte de a-mi începe cursurile de pregătire, clienții veneau din toate colțurile lumii pentru a fi regresionați, iar eu puteam să aloc o singură zi fiecăruia. Există și o modalitate mult mai bună. În anii dinainte de a fi realmente asaltat de clienți, obișnuiam să acord fiecărui client câte trei ședințe de regresie în viața dintre vieți, după cum urmează:

1. Începeam cu un interviu preliminar și cu o ședință ușoară de hipnoză (nu mai mult de o jumătate de oră), pentru a determina gradul de receptivitate al clientului. Dacă eram nemulțumit de nivelul de transă atins, clientul urma să revină ulterior pentru a insista mai mult asupra acestui aspect.
2. În mod tipic, cea de-a doua sesiune era dedicată transpunerii clientului înapoi în propria sa copilărie, în pântecele mamei, precum și în proxima viață anterioară, dar fără a experimenta scena morții sau intrarea în lumea spiritelor.
3. Ultima sesiune, și cea mai lungă, era cea în care îl regresionat propriu-zis pe clientul meu în viața dintre vieți. Astfel, îl duceam rapid la finalul vieții pe care o rememorasem în ședința precedentă. După scena morții, intram în lumea spiritelor, pentru a păstra continuitatea viziunilor clientului ca suflet. Încerc să nu fragmentez niciodată această porțiune spirituală a amintirilor subiectului în mai mult de un segment.

Dacă vă angajați în practica regresiei spirituale, clienții dumneavoastră vor dori casete cu înregistrarea ședințelor lor. Vă recomand să folosiți două reportofoane pentru situația în care unul dintre ele se defectează în timpul ședinței. De asemenea, să păstrați o copie pentru cazul în care caseta clientului se deteriorează. Mai mult, este esențial să folosiți microfoane de mare fidelitate, deoarece oamenii supuși hipnozei vorbesc de cele mai multe ori încet.

Puteți decide să începeți înregistrarea fie imediat după inducție, fie în punctul în care clientul dumneavoastră începe să-și rememoreze viața trecută, fie imediat după scena morții. Personal, prefer să încep înregistrarea după scena morții, deoarece apoi pot rezuma aceste vieți trecute în așa fel încât întreaga casetă va fi dedicată vieții clientului meu în calitate de suflet.

Interviul preliminar

La prima dumneavoastră întâlnire cu clientul este necesar să stabiliți atât scopurile lui, cât și obiectivele dumneavoastră în vederea obținerii unei experiențe substanțiale. Cele mai eficiente ședințe sunt acelea în care clientul dumneavoastră cunoaște dinainte procedura pe care o veți folosi pas cu pas. Acest lucru nu știrbește cu nimic misterul și venerarea experienței de regresie spirituală în viața dintre vieți. În ceea ce mă privește, le explic clienților că asocierea noastră va fi un parteneriat, în care amândoi vom face o călătorie împreună în lumea spiritelor.

Desigur, veți dori să revedeți trecutul clienților dumneavoastră, mai cu seamă orice altă experiență hipnotică anterioară. În calitate de specialiști ai regresiei în viața dintre vieți, majoritatea regresiilor spirituale pe care le veți conduce vor fi cu oameni din afara orașului dumneavoastră. Dacă subiectul afirmă că experiențele sale anterioare de hipnoză au fost mai puțin decât se aștepta sau nesatisfăcătoare în orice alt fel, vă recomand să-i cereți să vă explice circumstanțele acestora. Dacă ei au vreo inhibiție cu privire la hipnoză, va trebui s-o clarificați imediat, pentru că altminteri riscați să vă confruntați cu așa-numita auto-sabotare din partea clientului însuși. Sugerez de obicei noilor clienți ce locuiesc departe de mine și care nu au fost niciodată supuși regresiei hipnotice să viziteze în prealabil un hipnotizator¹ din apropierea zonei în care locuiesc pentru o scurtă ședință, doar pentru a vedea dacă sunt capabili să atingă starea de transă. Acest lucru economisește atât timpul, cât și banii tuturor celor implicați. Unii vor dori să vină oricum, ceea ce este bine.

Unii dintre clienții care au deja experiențe hipnotice anterioare și vin la mine, îmi spun: "Când am fost hipnotizat anterior, nu cred că am fost adormit cu adevărat". Nimeni nu s-a obosit să le explice acestor oameni că nici nu trebuia să fie adormiți de fapt, pentru că altminteri nu ar fi fost în stare să răspundă la întrebări. Pare atât de simplu dar, cu toate acestea, nimeni nu le-a spus că există o diferență între o stare modificată a conștiinței în transă, pe de o parte, și somnul delta, pe de alta. Îi explic clientului fiecare stadiu al hipnozei, precum și cât de adânc îl voi cufunda. Acest aspect este cu deosebire relevant în domeniul regresiei hipnotice în viața dintre vieți, care va constitui o nouă experiență în ceea ce privește adâncimea transei chiar și pentru aceia care au fost hipnotizați anterior.

Vreau de la clienți să înțeleagă câte ceva din procesul mecanic al hipnozei, fără a-i încărca însă cu detalii clinice. Prea multe informații tehnice despre adâncimea transei înclină să creeze o preocupare anumitor clienți cu privire la unde anume ar trebui să fie în timpul stadiilor timpurii ale ședinței. Pe de altă parte, vreau ca subiectul să fie conștient, încă înainte de a începe, de ce vom petrece o bucată bună de timp făcând exerciții de relaxare psihică și vizualizare, menite pregătirii adâncimii adecvate a transei regresiei spirituale. În esență, îmi rezum discuțiile referitoare la stările modificate ale conștiinței la următoarele:

1. Starea Beta este o stare de conștiență completă.
2. Starea Alpha implică nivele de transă ușoare, medii și adânci.
   1. Stadiile mai ușoare sunt acelea pe care le folosim pentru meditație.
   2. Stadiile medii sunt în general asociate cu retrăirea amintirilor din copilărie, precum și a celor post-traumatice. Acest stadiu este util pentru modificările comportamentale precum renunțarea la fumat sau creșterea și scăderea din greutate.
   3. Stadiile Alpha mai adânci implică retrăirea vieților anterioare.
3. Starea Theta este la fel de adâncă ca aceea care survine înaintea pierderii cunoștinței. Ea dezvăluie zona minții supraconștiente, care revelează activitatea noastră spirituală din viața dintre vieți.
4. Starea Delta este aceea a somnului adânc.

Rezum aceste informații spunându-i clientului că toate aceste stadii implică un proces natural al somnului, prin care trecem în fiecare noapte și care este parcurs în sens invers în dimineața următoare. Evit să complic lucrurile, așa că nu le mai explic faptul că aceste stadii pot, de fapt, să acționeze simultan una cu cealaltă în diferitele părți ale creierului pentru a facilita răspunsurile verbale. Prin urmare, vă recomand să evitați explicațiile referitoare la fluctuațiile undelor cerebrale, deși este interesant de menționat că în mintea inconștientă, undele mai adânci Alpha și Theta implică fluctuații energetice mai mari și mai deschise, care ne dezvăluie amintirile noastre ca suflete.

Încerc să prezint o versiune simplificată a stadiilor de transă modificată, sub forma unei conversații ușoare menite a îndepărta orice sentiment de anxietate pe care îl poate încerca clientul din cauza faptului că ar considera hipnoza drept ceva "nenatural sau misterios". Sugestiile indirecte sub forma unor scurte istorisiri sunt de mare folos. Știu că există hipnoterapeuți care doresc să păstreze misterul asupra procesului transei pentru asigurarea efectului. Cu toate acestea, după cum am spus deja, doresc ca subiectul regresiei spirituale în viața dintre vieți să simtă că acesta este un efort al amândurora. Dacă ei devin implicați în mod activ și acceptă faptul că au un control asupra adâncimii necesare a transei, veți genera mai mult angajament din partea lor în lungile faze ale cufundării.

În cazul regresiei spirituale este foarte important ca în timpul interviului preliminar să stabiliți un grad înalt de încredere împreună cu subiectul vostru, în timp ce acesta află cum anume conceptualizați călătoria sufletului său. În timp ce dumneavoastră observați locul lor pe drumul vieții, ei vă analizează cunoștințele, încrederea în sine, sensibilitatea și perceptivitatea. Chiar dacă au mai trecut anterior printr-o regresie în viața anterioară, ceea ce vor experimenta în cadrul ședințelor de hipnoză în viața dintre vieți va fi mult mai intens, deoarece implică propria lor nemurire.

În timpul interviului preliminar vreau să calmez orice sentimente de anxietate pe care le-ar încerca clientul cu privire la ce va descoperi despre el însuși. Le explic așadar că înaintea lor mulți alții au trecut prin această experiență și au ieșit din ea întăriți. Nu vreau ca subiectul să se gândească prea mult la posibilitatea de a experimenta scene cu încărcătură emoțională prea mare. În fiecare ședință vor exista momente când clientul vostru se va lovi de unele blocaje emoționale.

Unele dintre acestea se vor petrece în stadiile în care clienții descoperă cine sunt ei cu adevărat, greșelile pe care le-au făcut și nivelul lor de dezvoltare. În vreme ce oamenii pot fi descurajați în aceste momente, de-a lungul întregii ședințe experiența devine din ce în ce mai mult o iluminare pentru ei. Ei înțeleg faptul că failibilitatea este parte a dezvoltării.

Clienții dumneavoastră vor înțelege seninătatea existenței lor în lumea spiritelor când vor deveni conștienți de compasiunea, iertarea și iubirea care îi înconjoară acolo. Această experiență este atât de mângâietoare și înălțătoare, încât atunci când veți da subiectului sugestii post-hipnotice, ei își vor aminti frumoasele viziuni din lumea spiritelor și vor părăsi cabinetul dumneavoastră cu speranțe reînnoite cu privire la viața lor.

În timpul interviului preliminar îi spun clientului că îl voi duce înapoi acasă într-un mod foarte relaxant. În timp ce sunt conectați din punct de vedere mental la viața dintre vieți, ei sunt eliberați temporar de marasmul lumii noastre materiale. Acesta este motivul pentru care subiecții chiar opun rezistență ieșirii din starea hipnotică la sfârșitul regresiei spirituale. Îi spun clientului că intrarea și periplul său în lumea spiritelor vor fi asemănătoare cu vizionarea unui film despre ei înșiși. Atunci când intrăm într-o sală de cinematograf și nu cunoaștem acțiunea filmului, este ca și cum cadrele fiecărei scene se succed mai încet. Mai târziu, în același film, când suntem mai familiarizați cu ceea ce se întâmplă, totul va părea că se mișcă mai repede, ca și cum proiecționistul accelerează filmul. Acest lucru se petrece deoarece subiecții devin curând parte a scenelor și sunt prinși de acțiune.

Discuțiile pe care le aveți cu clientul dumneavoastră înaintea sesiunii propriu-zise de regresie în viața dintre vieți sunt importante deoarece doriți ca subiecții să se simtă cât se poate de confortabil în acest proces. Rețineți că succesul mecanic al hipnozei însăși nu depinde de intensitatea motivației sau dorinței subiectului. Astfel, în ciuda intensității dorinței sale, o persoană mai puțin predispusă la hipnoză nu va atinge transa profundă la fel ca un subiect foarte receptiv.

Preconcepțiile clienților

Am discutat despre preconcepțiile clienților privitoare la ideologie în Partea întâi, la secțiunea dedicată sistemelor de credință ale acestora. Cu toate acestea, există și alte influențe ce pot împiedica intrarea clientului dumneavoastră în sesiunea de regresie spirituală cu o minte deschisă. Momentul optim pentru a vă ocupa de aceste influențe este în timpul interviului preliminar. Adesea, noii dumneavoastră clienți vă vor spune că au fost deja la o serie de psihologi, astrologi, vindecători, mediumi și alți practicieni metafizici, care le-au vorbit despre nivelul lor de avansare, despre locul lor în lumea spiritelor, despre suflete pereche, ghizi și multe alte lucruri legate de problemele spirituale.

Nu încerc niciodată să denigrez sursele de cunoaștere situate în afara specialității mele, deși adesea clienții pot căpăta unele prejudecăți despre ei înșiși în urma acestor informații. Nu de puține ori, odată intrați în stare supraconștientă, clienții înșiși vor descoperi că multe dintre aceste date sunt incorecte. Așa cum se întâmplă și în domeniul hipnozei, unii practicieni spirituali sunt foarte bine pregătiți, iar alții mai puțin. Clientul va afla singur diferența atunci când va înțelege lumea spiritelor cu propria sa minte. Am menționat deja că noii clienți pot avea, de asemenea, anumite preconcepții spirituale în urma citirii propriilor mele cărți. Iată un exemplu tipic în acest sens:

Domnule Newton, veți afla că sunt un suflet de nivel 6, care răspândește o lumină albastră. Știu (sau mi s-a spus) că sunt foarte aproape de a deveni un maestru superior, deoarece aceasta este ultima mea viață pe Pământ.

Desigur, fiecare dintre aceste declarații ale clienților trebuie tratate ținând seama de contextul lor. Sincer vorbind, consider că asemenea afirmații pot fi foarte bine doar expresii ale unui mod de gândire îmbibat de speranță, mai cu seamă în ceea ce îi privește pe clienții care nu excelează prin smerenie. Pe de altă parte, am avut, de asemenea, o serie de clienți care mi-au spus că, în urma citirii cărților mele, se consideră a fi suflete începătoare. Și această modestie cu privire la propria persoană se poate dovedi la fel de neadevărată. Trebuie, în același timp, să-mi păzesc atent propriile mele preconcepții. Îmi amintesc de Harriet, o chelneriță ce lucra într-un orășel din deșert, în apropiere de Death Valley, California. Ea a ajuns Ia biroul meu într-o mașină veche, purtând o rochie ecosez foarte demodată. Am fost indus în eroare de comportamentul ei modest și nepretențios, până în momentul în care m-a îmbrățișat. Energia ei interioară practic m-a ridicat de la pământ. Mai târziu, am aflat că era unul dintre cele mai avansate suflete cu care am avut de-a face vreodată.

Harriet era un suflet hibrid, ale cărui prime încarnări fizice avuseseră loc într-un deșert, cu foarte mult timp în urmă. Ființele de acolo practicau o formă de schimbare a personalităților, printr-un fel de transfer mental între mințile lor. La restaurantul din parcarea pentru tiruri unde lucra, ea oferea cafea, conversație și alinare șoferilor osteniți și descurajați, care traversau deșertul în timpul nopții. Am descoperit chiar că Harriet a venit la mine pentru a mă ajuta în căutarea spirituală, după ce m-a ascultat la o emisiune radiofonică de la un post național.

Îmi amintesc și despre un caz opus celui de mai sus. Este vorba de cel al lui Andy, băiatul cu așteptări prea mari. Unii dintre criticii regresiei hipnotice își argumentează poziția prin faptul că oamenii vin la ședințele lor cu o serie de idei preconcepute și, odată ajunși în stare de transă, construiesc scenarii imaginare foarte elaborate pentru susținerea propriului sistem de credință. Cazul lui Andy constituie un exemplu care respinge acest argument.

Andy a fost trimis la mine de mama sa (o persoană foarte perceptivă), ca un cadou la împlinirea vârstei de 21 de ani, în zilele dinaintea deciziei mele de a înceta să primesc clienți sub vârsta de 30 de ani. Un băiat înalt și bine făcut, purtând bermude și sandale, Andy a intrat în cabinetul meu plin de încredere, spunând cu glas puternic: „Salut omule, sunt gata, hai să începem!" Pe când discutam despre procedurile hipnotice pe care urma să le folosim, incluzând viața sa imediat anterioară, nerăbdarea lui Andy creștea. Mi-a spus că era foarte popular la școală și că se aștepta ca viața lui imediat anterioară să fi fost una în care a exercitat o influență profundă și puternică asupra unor mase mari de oameni.

Pe parcursul sesiunii noastre, în momentul în care i-am cerut lui Andy să intre în cea mai semnificativă scenă a vieții sale anterioare, fața lui s-a întunecat. Agitându-se în scaunul său, mi-a vorbit pe un ton scăzut, aproape amenințător.

Andy: Oh! Nu!

Dr. N: Explică-mi, te rog, ce anume vezi.

Andy: Oh, Doamne-nu! Nu! Nu! Nu! – acesta nu sunt eu – nu este adevărat...în nici un caz nu sunt eu acesta! Nu voi accepta deloc asta...

Dr. N: Încearcă să te relaxezi și urmărește desfășurarea scenei fără a analiza prea multe în acest moment. Putem să ne deplasăm oricât de repede sau încet îți dorești.

Andy: (resemnat): Eusunt...

Dr. N: Cine anume ești? Să începem prin a-mi spune cum arăți, pentru ca apoi să-mi spui și unde te afli.

Andy: (mâhnit): Sunt...un vagabond negru ce umblă de-a lungul unei șosele...uh! Sunt atât de murdar...flămând...numele meu este Otis...port o cămașă din flanelă veche, pantofi scâlciați, o haină și pantaloni maro soioși...și tușesc foarte mult.

În urma continuării investigațiilor, s-a dovedit că Otis era un dijmaș sărac dintr-o zonă rurală a Georgiei, în 1934, care a murit în acea noapte, la vârsta de 45 de ani. Odată ajunși în lumea spiritelor, am aflat că Andy a experimentat multe vieți în care fusese arogant și abuziv cu oamenii din jurul său. I se oferise așadar o viață extrem de modestă (cea în care fusese Otis). La sfârșitul ședinței sale am discutat împreună cu Andy foarte serios despre atitudinile sale actuale, precum și despre lipsa de toleranță față de ceilalți, amândouă legate de vechile sale modele comportamentale.

Sunt foarte atent la sensibilitățile clienților mei. Nu am deloc intenția de a contrazice credințele clienților mei înaintea sesiunii; prefer să las autodescoperirea să-și urmeze propriul curs. Clienții vor experimenta anumite scene în mințile lor la care vor opune rezistență, cel puțin la început. Dincolo de avantajele oferite de desfășurarea naturală a vizualizărilor, vreau ca subiecții să știe că ghidul lor personal îi ajută să afle ceea ce au nevoie. Acest lucru poate fi dureros, după cum am văzut mai sus în încercările lui Andy de a se disocia de viața sa anterioară ca Otis.

Periodic, un client va întreba în timpul interviului preliminar: „Ce-ar fi dacă aș începe să fabulez în timpul sesiunii?". Încep prin a explica subiecților că faptul de a construi fantezii cu privire la lumea spiritelor pe când se află în stare de hipnoză profundă este foarte improbabil, de vreme ce subiecții aflați în transă hipnotică profundă sunt foarte sinceri și relatează exact ceea ce văd și simt. Fac apoi apel la partea practică a clienților, întrebând: "Ce motiv ai avea și la ce ți-ar servi să fabulezi, ținând seama de faptul că ai parcurs o distanță lungă pentru a mă vedea și, nu în ultimul rând, că plătești o taxă pentru sesiune? Nu ai face decât să te înșeli pe tine însuți". În cele din urmă, voi sublinia ideea că adevărul emanat din amintirile minții inconștiente este susținut de abilitatea de raționament și gândire a minții conștiente, care este încă activă. Întrebările puse de facilitator stimulează capacitatea de a raționa a clienților, de vreme ce angajează deopotrivă mintea lor conștientă și cea inconștientă.

În timpul sesiunii propriu-zise, clienții pot fi copleșiți de informațiile referitoare la viața lor spirituală care le parvin din starea supraconștientă. Unii clienți vor spune:"Credeți cumva că fabulez?" Există mai multe moduri de a răspunde la această întrebare. În ceea ce mă privește, întreb Ia început:"Tu ce crezi?" Apoi continuu cu următoarea interogație: "Ai încredere în capacitatea ta de a fi total deschis cu mine în ceea ce privește scenele pe care le vezi și le simți, știind faptul că acest lucru este în propriul tău beneficiu?" în cazul în care un client are dubii cu privire la o anumită scenă, aș putea spune: "întreabă-ți, te rog, ghidul (respectiv consiliul sau sufletele din grupul tău) cu privire la dreptul tău de a accepta ceea ce ți s-a spus". La sfârșitul unei ședințe de regresie spirituală în viața dintre vieți, majoritatea clienților vor remarca faptul căsimt că vizualizările lor sunt reale.

Când pregătiți un client pentru regresia spirituală este imperativ să nu faceți nici un fel de promisiuni specifice asupra a ceea ce va vedea în timpul ședinței. Nu aveți de unde să știți ce este în mintea clienților și nici cum își vor accepta amintirile. Explic dinainte acest lucru fiecărui client. Majoritatea oamenilor îmi spun că ședința lor de regresie spirituală în viața dintre vieți a fost una dintre cele mai profunde experiențe mentale din întreaga lor viață. Chiar și așa, uneori veți putea avea de-a face cu unii clienți care să-și exprime insatisfacția cu privire la faptul că nu au descoperit ceea ce doreau sau că viața lor nu s-a schimbat în bine după ce au părăsit cabinetul dumneavoastră. Există în lume unii oameni nefericiți, care așteaptă de la facilitatorii hipnozei să le ofere unele informații care fie nu se află în mintea lor, fie au fost blocate. În esență, aceste persoane doresc ca dumneavoastră să îndreptați ceea ce este greșit în viețile lor, pe care Ie trăiesc fără prea multă responsabilitate personală.