Simbolismul. Curent literar – Trasaturile simbolismului

Simbolismul
Istoricul și reprezentanții în literatura universală

a) Simbolismul este o reacție:
– ideologică împotriva pozitivismului și raționalismului burghez, o aderare la filosofia lui Bergson, preluând idei din Fichte, Schelling, Schopenhauer;
– socială împotriva valului reacțiunii după înăbușirea Comunei din Paris;
– estetică împotriva parnasianismului și o reluare în profunzime a romantismului.
b) Numele curentului a fost dat de Jean Moréas, care publică, în revista Le Figaro, un articol manifest Le symbolisme. În același timp, Stéphane Mallarmé realizează o grupare simbolistă, iar Rene Ghil — o școală simbolist-instrumentalistă. Paul Verlaine realizează un grup al decadenților, din care fac parte Arthur Rimbaud, Tristan Corbičre, Jules Laforgue.
c) Unitatea curentului simbolist este dată de atitudinea antiparnasiană, de conceptul de poezie pură, de ideologia idealistă.

Simbolismul românesc

a) Etapele:
– estetică și teoretică: Alexandru Macedonski — Literatorul – 1880-1892.
– experimentală: Ovid Densusianu — Viața nouă – 1892-1908.
– de realizări – 1908-1916.
– de declin – după primul război mondial. b) Particularități:
– o reacție împotriva epigonismului eminescian.
– o reacție împotriva semănătorismului și tradiționalismului.
– asimilează obiectivarea lirismului de la parnasieni.
c) Reprezentanți: Alexandru Macedonski, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, George Bacovia, Ștefan Petică, Iuliu Cezar Săvescu, N. Davidescu, Emil Isac, Elena Farago, I.M. Rașcu.

Teoretizări

a) Alexandru Macedonski, în articolul Poezia viitorului – 1892, susține
ideile:
– poezia este formă și muzică.
– originea ei este misterul universal.
– poezia are o logică proprie.
– „Domeniul poeziei este departe de a fi al cugetării. El este al imaginațiunii.“
b) Alexandru Macedonski, în articolul Despre poemă, susține următoarele idei:
– poezia să deștepte cugetarea, să nu fie ea însăși cugetare.
– poezia să fie „însăși inima omului“.
– poezia să cuprindă stări spirituale limită.
– poezia să pledeze pentru sinteza lirică.
c) Ovid Densusianu, în articolul Rătăciri literare, militează:
– împotriva epigonismului eminescian și a semănătorismului. – pentru progresul în artă și principiul libertății.
d) Ovid Densusianu, în articolul Poezia orașelor, susține:
– pentru o artă înaltă, care să reflecte viața în totalitatea ei.
– specificul național este și în viața orașelor, nu numai la țară.

Trăsăturile programului estetic
a) Personaje-simbol în împrejurări simbolice:
– Thalassa – din romanul cu același nume de Alexandru Macedonski – este construit pe conceptul de corespondență dintre microcosmos și macrocosmos – izolat pe o insulă.
– japonezul – din Rondelul apei din grădina japonezului – sugerează poetul și poezia, fiindcă grădinarul — japonezul creează, prin felul cum așază pietrele, o nouă armonie a universului, ca și poetul.
– emirul – din Noaptea de decemvrie – sugerează eul poetic, drumul spre conștiința de sine.
b) Tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de
corespondență:
– Alexandru Macedonski Thalassa, Rondelul rozei ce-nflorește.
– Dimitrie Anghel În grădină.
– Ion Minulescu Romanța celor trei corăbii.
c) Cosmicizarea – proiecția cosmică a eroilor: – Ion Minulescu Romanța celor trei corăbii. – Alexandru Macedonski Noaptea de decemvrie.
d) Conceptul de poezie pură – poezia – o floare a spiritului:
– Alexandru Macedonski Rondelul rozei ce-nflorește.
– Dimitrie Anghel Paharul fermecat.
e) Cultivarea intuiției și sugestiei prin simbol:
– Henri Bergson aduce filosofia intuiției – Adevărul nu poate fi cunoscut, dar poate fi intuit și exprimat prin simbol. – Cunoașterea umană este relativă, fiindcă simțurile ne dau o percepere relativă a universului.
– Dimitrie Anghel În grădină.
– Alexandru Macedonski Rondelul rozei ce-nflorește.
– George Bacovia Plumb, Lacustră.
f) Gândirea analogică în locul celei logice:
– poezia este o exprimare a misterului, de aici o exprimare ambiguă.
– simbolul — un centru de sugestie, care concentrează cunoașterea.
– analogia este o metaforă în devenire.
George Bacovia Note de primăvară.
Alexandru Macedonski Rondelul rozei ce-nflorește.

g) Sinestezia simțurilor:
– între culori, sunete, gusturi, mirosuri există o corespondență subtilă arhetipală.
Mircea Demetriade Sonuri și culori.

h) Procedee simboliste:
– cultivarea simbolului ca centru de sugestie.
– sinestezia simțurilor ca procedeu poetic.
– utilizarea laitmotivului pentru a sugera ideea poetică.

i) Specii specifice simbolismului:
– rondelul – Alexandru Macedonski Poema rondelurilor.
– poemul – Alexandru Macedonski Noaptea de decemvrie.
– romanul – Alexandru Macedonski Thalassa.
– pastelul – George Bacovia Decor.
– idila – George Bacovia Note de primăvară.
– meditația – George Bacovia Plumb, Lacustră.