Umanismul. Renașterea și umanismul în culturile și literaturile europene

Umanismul

Renașterea și umanismul în culturile și literaturile europene

a) Renașterea — curent european din secolele al XIV-lea – al XVI-lea,
determinat de redescoperirea valorilor culturii și literaturii antice.

b) Trăsăturile:
– omul — centru al universului, în locul lui Dumnezeu;
– toleranța religioasă, ca reacție împotriva inchiziției catolice;
– redescoperirea valorilor spirituale antice și traducerea de texte;
– înflorirea artei, culturii, literaturii și susținerea dreptului la cultură;
– atac împotriva privilegiilor feudale și a dreptului divin; – lupta pentru drepturi democratice și reforme sociale.

c) Reprezentanți: Dante Alighieri, Boccaccio, Petrarca, Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Lorenzo de Medici, Raffaelo Sanzio, Rabelais, Thomas Morus, Erasmus din Rotterdam, Nicolaus Olahus.

d) Umanismul este efectul ereziei lui Arie și a păgânismului asupra
lumii occidentale.
Renașterea și umanismul în principatele române

a) Voievozi români, care au susținut Renașterea și umanismul:
– Ștefan cel Mare – Cronica lui Ștefan – Voronețul – stilul moldovenesc.
– Neagoe Basarab – Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie – Curtea de Argeș.
– Constantin Brâncoveanu – Biblia de la București – Horezu, Mogoșoaia – stilul brâncovenesc.
– Vasile Lupu – Pravila aleasă – Limba română în cancelaria domnească – tipografie la Trei Ierarhi – Sinteză de stiluri – Activitatea Mitropolitului Varlaam.

b) Reprezentanți ai umanismului românesc – creatori de limbă și literatură:
– Mitropoliții: Varlaam, Dosoftei, Simion Ștefan, Antim Ivireanul.
– Cărturarii: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Constantin Cantacuzino, Udriște Năsturel, Nicolae Milescu, Radu Greceanu, Nicolae Costin.
c) Dimitrie Cantemir — ctitorul literaturii române. personalitate reprezentativă pentru umanismul și iluminismul european – Istoria creșterii și descreșterii imperiului otoman, Istoria ieroglifică.