28 martie: Alegerea lui Nicolae Ceaușescu în funcția de președinte al României

de AnnaE 737 de citiri
Aa

Momentul din 28 martie 1974, va rămâne în istoria noastră, drept oficializarea dictaturii personale a lui Nicolae Ceaușescu în România, dictatură ce se va sfârși însă, cincisprezece ani mai târziu, în decembrie 1989.

La data de 28 martie 1974, Marea Adunare Națională l-a ales în funcția de președinte al statului român pe secretarul general al Partidului Comunist, Nicolae Ceaușescu, care devine astfel primul președinte din istoria României. În prima jumătate a anilor ’70, Nicolae Ceaușescu se afla în plin proces de consolidare a puterii, iar apogeul acestei puteri, cel puțin la nivel de imagine, este momentul 28 martie 1974, când Marea Adunare Națională îl alegea în funcția de președinte al României.

Relevanța momentului din 1974 poate fi înțeleasă și datorită schimbărilor instituționale efectuate cu acest prilej, schimbări ce impuneau modificarea unor titluri din Constituție, în special a celor referitoare la „Organele supreme ale puterii de stat” și unde va fi introdusă o nouă secțiune intitulată „Președintele Republicii Socialiste România”.

Tot în Constituție, Articolul 69 prevedea în termeni clari caracterul funcției, mandatul, jurământul și atribuțiile președintelui, iar conform aceluiași act fundamental se prevedea: „Președintele Republicii Socialiste România este șeful statului și reprezintă puterea de stat în relațiile interne și internaționale, fiind totodată comandantul suprem al forțelor armate.

Odată aprobată modificarea Constituției, nu a rămas decât punerea în scenă a „spectacolului alegerii” în funcție a lui Nicolae Ceaușescu, iar „regia” privind desfășurarea ceremoniei de investitură s-a făcut în ședința Comitetului Executiv desfășurată cu o zi înaintea evenimentului. Repetiția generală pentru investirea lui Ceaușescu a fost făcută în prezența lui Emil Bodnăraș și a vizat desfășurarea întregii ceremonii de investitură, ce consta în primirea eșarfei tricolore și a sceptrului, în rostirea jurământului, în intonarea imnului de stat și în discursul președintelui.

Tot cu o zi înainte au fost discutate și o serie de detalii precum locul exact al depunerii jurământului, plasarea drapelului tricolor și a steagului partidului, poziția colaboratorilor apropiați prezenți la acest eveniment și altele. Ceremonia desfășurată la sediul Ministerului Apărării Naționale a fost una fastuoasă, demnă de un suveran, culminând cu înmânarea „sceptrului prezidențial” în fața plenului Marii Adunări Naționale, iar legitimitatea actului a fost dată și de prezența numeroasă a membrilor C.C. al P.C.R., de membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, de conducătorii instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, de prezența a numeroși ziariști români și străini, precum și a șefilor misiunilor diplomatice acreditați în România.

Transmiterea ceremoniei în direct la televiziune surprinde momentul în tulburător care Nicolae Ceaușescu primește din mâna lui Ștefan Voitec eșarfa tricoloră și sceptrul, obiectul care a suscitat cele mai multe controverse și care în mâna lui Ceaușescu a devenit grotesc și tragic, ca un însemn al unei puteri dictatoriale absolute. Momentul din 28 martie 1974, va rămâne în istoria noastră, drept oficializarea dictaturii personale a lui Nicolae Ceaușescu în România, dictatură ce se va sfârși însă, cincisprezece ani mai târziu, în decembrie 1989.

sursa:Lectia de istorie/FB

Din aceeași secțiune

Toate ›