SHŌGUN volumul II
Aa
James Clavel
SHŌGUN
vol.2
CAPITOLUL 37
Îngrijitorul de la hulubărie ținea pasărea grijuliu, dar ferm, ca Toranaga să-și poată scoate hainele ude. Galopase până aici prin ploaie. Naga și ceilalți samurai se adunaseră neliniștiți în ușa scundă, nepăsători la ploaia caldă care încă se revărsa în torente, bătând darabana pe acoperișul de țiglă.
Grijuliu, Toranaga își uscă mâinile. Omul îi întinse porumbelul. Doi cilindri subțiri, din argint bătut, erau agățați de fiecare dintre picioarele păsării. De obicei ar fi fost doar unul. Toranaga trebui să se străduiască mult ca să-și stăpânească tremurul nervos al degetelor. Dezlegă cilindrii și se duse cu ei în lumina ferestrei ca să le cerceteze minusculele sigilii.
Recunoscu semnul secret al lui Kiri. Naga și ceilalți îl priveau încordați.
Fața lui nu trăda nimic.
Toranaga nu rupse sigiliile deîndată, oricât de mult ar fi dorit-o. Răbdător, așteptă până când fu adus un chimono uscat. Un servitor îi ținea o umbrelă mare, din hârtie unsă cu ulei și el se îndreptă către propriile sale încăperi din fortăreață. Îl așteptau supa și ceaiul. Le sorbi și ascultă ploaia.
Când se simți liniștit, așeză străji și merse într-o încăpere interioară. Rămăsese doar el singur și atunci rupse sigiliul. Hârtia celor patru suluri era foarte subțire, caracterele mărunte, mesajul lung și cifrat. Descifrarea dură mult. Când luă sfârșit, citi mesajul și apoi îl reciti a doua oară. Apoi își lăsă mintea să cutreiere.
Veni noaptea. Ploaia se opri. O, Buddha, fă ca recolta să fie îmbelșugată, se rugă. Acesta era anotimpul când timpurile de orez erau inundate și în toată țara răsadurile de orez, de un verde crud, erau plantate în parcelele aproape lichide, fără urmă de buruiană, ca să fie culese în patru sau cinci luni, după cum avea să fie vremea. Și în întreaga țară, sărman și bogat, eta și împărat, servitor și samurai, toți se rugau pentru doar atâta ploaie câtă trebuia și soare și umiditate doar după trebuință în acel anotimp. Și fiecare bărbat, femeie și copil număra zilele până la recoltă.
Vom avea nevoie de multe grâne anul acesta, gândi Toranaga.
— Naga! Naga-san!
Fiul său sosi alergând.
— Da, tată.
— La prima oră după răsăritul soarelui adu-l pe Yabu-san și pe sfetnicii lui pe platou. De asemeni, pe Buntaro și cei trei căpitani ai noștri. Și pe Mariko-san. Adu-i pe toți pe platou în zori. Mariko-san poate să servească cha. Da. Și vreau ca Anjin-san să fie gata în tabără. Străjile să ne înconjoare la două sute de pași.
— Da, tată. Naga se întoarse să urmeze porunca. Fără a se putea stăpâni, izbucni: E război? Este?
Pentru că Toranaga avea nevoie de o undă de optimism prin cetate, nu își mustră fiul pentru obrăznicie și lipsa lui de disciplină.
— Da, spuse. Da. Dar după voia mea.
Naga trase panoul după el și o rupse la fugă. Toranaga știa că, deși fața și purtările lui Naga aveau să fie cu grijă cumpănite, nimic n-ar fi putut ascunde înfierbântarea mersului său, sau flacăra din adâncul privirii. Așa că zvonuri peste zvonuri aveau să izbucnească prin Anjiro ca să se răspândească iute prin Izu și mai departe, dacă aveau să fie ațâțate cum trebuie.
S-a hotărât acum, spuse tare către florile care se ridicau senine în takonoma, cu umbrele unduind în lumina plăcută a lumânării. Kiri îi scrisese:
“Alteță, mă rog lui Buddha să fii bine și în siguranță. Acesta este ultimul nostru porumbel călător și, de asemenea, mă rog lui Buddha ca să-l călăuzească către tine. Trădătorii i-au ucis pe toți ceilalți noaptea trecută, dând foc hulubăriei. Doar acesta a scăpat numai pentru că era bolnav și îl îngrijeam eu însămi. Ieri seară seniorul Sugiyama a demisionat dintr-odată, cum a fost plănuit. Dar înainte de a putea scăpa cu fuga, a fost încolțit la marginea Osakăi de roninii lui Ishido. Din nefericire, o parte din familia lui Sugiyama a fost prinsă odată cu el. Am mai auzit că a fost trădat de unul dintre oamenii lui. Sunt zvonuri că Ishido a propus un compromis. Că dacă seniorul Sugiyama își amână demisia până după întâlnirea de mâine a Consiliului Regenților, așa ca să poți fi acuzat legal, îi va garanta în schimb că Consiliul îi va da oficial lui Sugiyama întreg Kwanto și, ca o dovadă a bunei credințe, Ishido îl va elibera pe el și familia lui de îndată. Sugiyama a refuzat să te trădeze. Imediat Ishido a poruncit unor eta să-l convingă. I-au torturat copiii, apoi concubina, în fața lui, dar el nu te-a părăsit. Au pierit toți de o moarte urâtă. A lui, cea din urmă, a fost cea mai rea.
Desigur, n-au fost martori la această trădare și totul e doar din vorbe. Dar eu cred. Desigur, Ishido a negat orice amestec sau participare la omor, spunând că îi va căuta pe ucigași. La început, Ishido a susținut că Sugiyama nu a demisionat niciodată, de fapt, și deci, după părerea lui, Consiliul poate încă să se întrunească. Am trimis copii după demisia lui Sugiyama celorlalți regenți, Kiyama, Ito și Onoshi, o alta, pe față, lui Ishido și am trimis alte patru copii să treacă pe la toți daimyo. Cât de înțelept din partea ta, Tora-chan, să știi că va fi nevoie de copii în plus. Așa că de ieri, exact cum ai plănuit cu Sugiyama, Consiliul nu mai există legal. Și în asta ai reușit pe deplin.
Vești bune: Seniorul Mogami a reușit să iasă din oraș cu toată familia și samuraii săi. Acum este pe față aliatul tău, așa că flancul cel mai îndepărtat din nord este asigurat. Seniorii Maeda, Kukushima, Asano, Ikeda și Okudiara s-au strecurat cu toții în tăcere afară din Osaka, noaptea trecută și, de asemenea, seniorul creștin Oda.
Vestea proastă este că familiile Maeda, Ikeda și Oda, și o duzină de alți daimyo de seamă, nu au scăpat și sunt acum ostateci aici, împreună cu alți cincizeci sau șaizeci seniori mai mărunți și nehotărâți.
Veste proastă este că, ieri, fratele tău vitreg, Zataki, seniorul de Shinano, a declarat public că e alături de moștenitorul Yaemon, acuzându-te că ai complotat cu Sugiyama ca să răstorni Consiliul Regenților, creând haos, așa că hotarul tău din nord-est este descoperit și Zataki și cei cincizeci de mii de fanatici ai săi sunt împotriva ta.
Vestea proastă este că aproape toți daimyo au acceptat invitația Împăratului.
Vestea proastă este că nu puțini dintre prietenii și aliații tăi de aici sunt nemulțumiți că nu le-ai dat de știre dinainte despre strategia ta, așa încât să-și poată pregăti o cale de retragere. Vechiul tău prieten, marele senior Shimazu, e unul dintre ei. Am auzit în după amiaza aceasta că a cerut în public ca Împăratul să poruncească tuturor seniorilor să îngenuncheze în fața băiatului Yaemon acum.
Vestea proastă este că doamna Ochiba își țese cu iscusință plasa, promițând feude și titluri și ranguri celor nehotărâți. Tora-chan, e mare păcat că nu e de partea ta. E un dușman demn de luat în seamă. Doamna Yodoko, singură, sfătuiește pe toți să se roage și să fie liniștiți, dar nimeni n-o asculta, iar doamna Ochiba vrea să grăbească războiul acum, cât timp ea simte că ești slab și izolat. Îmi pare rău, stăpâne, dar ești izolat și, cred eu, trădat.
Cel mai rău dintre toate este că acum regenții creștini Kiyama și Onoshi s-au unit pe față și ți se opun cu înverșunare. În dimineața asta au dat împreună o declarație prin care deplâng “dezertarea” lui Sugiyama, spunând că gestul său a adus dezordine în împărăție și că “trebuie toți să fim puternici pentru binele împărăției. Regenții au cea mai mare responsabilitate. Trebuie să ne pregătim să strivim împreună orice senior sau grup care dorește să răstoarne testamentul lui Taikō sau moștenitorul legal!” Înseamnă asta că plănuiesc să se întrunească sub forma unui Consiliu de patru regenți? Unul dintre spionii noștri creștini de la casa
Sutanelor Negre de aici mi-a șoptit că preotul Tsukku-san a părăsit în taină
Osaka acum cinci zile, dar nu știu dacă s-a îndreptat către Yedo sau Nagasaki, unde e așteptată Corabia Neagră. Știai că va sosi foarte devreme în acest an? Poate peste douăzeci sau treizeci de zile?
Alteță, m-am ferit întotdeauna să-ți dau sfaturi pripite spijinindu-mă pe vorbe, zvonuri, iscoade sau intuiția feminină. (Iată, vezi Tora-chan, am învățat de la tine.) Dar timpul e scurt și s-ar putea să nu-ți mai pot vorbi vreodată. Mai întâi, prea multe familii prinse aici, Ishido nu le va lăsa niciodată să plece (așa cum nu ne va lăsa nici pe noi). Acești ostateci sunt un pericol nemăsurat pentru tine. Puțini seniori au tăria sau simțul datoriei pe care l-a avut Sugiyama. Foarte mulți, cred eu, vor trece acum de partea lui Ishido, deși fără tragere de inimă, din cauza acestor ostateci. Apoi, cred că Maeda te va trăda. Și, de asemenea, probabil și Asano. Am ținut socoteala tuturor celor două sute și șaizeci și patru de daimyo din ținuturile noastre dintre care numai douăzeci și patru te vor urma cu siguranță și poate încă alți cincizeci. Asta nu-i de ajuns. Kiyama și Onoshi vor strânge toți, sau cea mai mare parte dintre daimyo creștini și eu cred că nu ți se vor alătura acum. Seniorul Mori, cel mai bogat și mai mare dintre toți, este împotriva ta personal, ca întotdeauna, și îl va atrage pe Asano, Kobayakawa și, poate, pe Oda, în plasa sa. Cu fratele tău vitreg, seniorul Zataki, potrivnic, poziția ta este foarte nesigură. Te sfătuiesc să declari “Cer de Purpură” deîndată și să te repezi la Kyoto. E singura ta speranță.
Cât despre doamna Sazuko și despre mine însămi, suntem bine și mulțumite. Sarcina se desfășoară bine, și dacă este karma copilului să se nască, aceasta se va întâmpla. Suntem în siguranță în colțul nostru din castel, cu ușile bine încuiate și cu obloanele coborâte. Samuraii noștri îți sunt devotați, ție și cauzei tale, și dacă este karma noastră să părăsim această viață, atunci o vom părăsi senini. Doamna ta îți duce mult dorul, foarte mult. Cât despre mine, Tora-chan, tânjesc să te văd, să râd cu tine și să-ți văd zâmbetul. Singurul meu regret în moarte va fi că n-am mai putut să fac aceste lucruri și să te priveghez. Dacă este o viață viitoare și Dumnezeu, sau Buddha, sau kami există, îți promit că am să-i fac, cumva, pe toți, să treacă de partea ta. Deși mai întâi am să-i fac să mă facă mai subțire și tânără și rodnică pentru tine, dar să-mi lase bucuria mâncării. Aceasta ar fi, într-adevăr, paradisul, să fiu în stare să mănânc și să mănânc și totuși să fiu de-a pururi tânără și subțire.
Îți trimit râsul meu. Fie ca Buddha să te binecuvânteze pe tine și ai tăi.”
descărcați cartea direct de aici…