Istoria Greciei Antice – Triburile grecești. Apariția statului (polis). Marea colonizare greaca.Institutiile ateniene. Marile razboaie grecesti.

Istoria Greciei Antice 

I.Spațiul

Grecia continentală: de nord, de mijloc, de sud (peloponesul)

Grecia insulară

Grecia microasiatică

1. Triburile grecești

greciisunt, din punct de vedere lingvistic,

– indoeuropeni.

– ionienii– secolul al XX-lea î.Hr.: Atica și centrul Asiei Mici;

– eolienii– secolul al XX-lea î.Hr.:nordul Asiei Mici;

– aheii– secolul al XVI-lea î. Hr.: Micene, Creta, Troia;

– dorienii– secolul al XII-lea î. Hr.: Pelopones, Sudul Asiei Mici.

III. Apariția statului (polis)

din secolul al IX-lea î. Hr. reapare statul în lumea greacă. datorită reliefului nu a putut exista un stat unitar ci doar orașe – stat pe care grecii le-au numit Polis; componentele acestuia erau:

– cetatea ce avea în centru acropola (zona sacră); terenul agricol din jur (chora);

– corpul cetățenesc (demos ). cetǎțean putea fi doar cel: care avea pǎmânt în chora; era nǎscut din pǎrinți cetǎțeni;participa la conducerea cetǎții ca membru al adunǎrii poporului;

– necetǎțenierau: femeile; strǎinii (meteci la atena, perieci la sparta ); sclavii

IV. Marea colonizare greacă

Ø are loc în perioada cuprinsă între secolele VIII-VI î. Hr. și înseamnă roirea grecilor spre ținuturi bogate în resurse;

Ø metropolele vor întemeia mai multe colonii cu care vor întreține legături strânse. se decidea direcția numai dupǎ consultarea oracolului; colonia devine o cetate independentǎ care, totuși, va întreține relații privilegiate cu metropola;

principalele direcții:

• litoralul Mării Negre;
• Italia de Sud; consecințe:

transformarea vieții economice. dezvoltarea comerțului între orient și occident mediteraneean;

grecii s-au specializat în exportul de vin, argilǎ de bunǎ calitate, vase de

ceramicǎ;

controlul celor mai importante rute comerciale;

moneda, care apǎruse in Asia Micǎ în secolul al VII -lea î. Hr., s-a generalizat;

perfecționarea navigației;

civilizația greacǎ s-a rǎspândit în toatǎ lumea mediteraneeanǎ: grecii au construit în Sicilia templele magnifice și au transmis altor popoare scrierea alfabeticǎ;

1. Metode de guvernare

– monarhia – puterea era deținută de un rege (mare preot, conducător al armatei, judecător suprem) care conducea împreună cu un consiliu;

– oligarhia – conducerea elitei aristocratice

– tirania – conducerea unei singure persoane ce a luat puterea prin forță.

– democrația (demos – popor; kratos– putere) – conducerea corpului cetățenesc.

1. RǎzboaIele Medice (greco-persane) 

– durata: 499–478 î. hr.;

– forțe combatante: Imperiul Persan și cetǎțile grecești;

-izvor istoric: Herodot, istorii;

-490 î. Hr.: primul rǎzboi medic: victoria atenei de la maraton. consecința: atena își va impune hegemonia asupra unei mari pǎrți a lumii grecești.

480-479 î. Hr.: al doilea rǎzboi medic:

-480 î. Hr.: trecǎtoarea Termopile: grecii sunt înfrînți. spartanii conduși de regele leonida sunt uciși pînǎ la unul;

-480 î. Hr.: insula Salamina: strǎlucita victorie navalǎ a grecilor conduși de atenianul Temistocle în strâmtoarea cu același nume;

-479 î. hr.: Plateea: armata aliatǎ a grecilor condusǎ de spartanul Pausanias a înfrânt definitiv armatele perșilor conduși de regele Xerxes.

consecința acestor douǎ rǎzboaie a fost creșterea prestigiului atenei care și-a impus hegemonia asupra unei mari pǎrți a lumii grecești, creîndu-și un adevǎrat

Imperiu Mediteraneean. sub forma Ligii de la Delos, creatǎ pentru a se apǎra de

Imperiul Persan, Atena și-a supus majoritatea cetǎților. Sparta s-a aliat cu cetǎțile nemulțumite de puterea crescutǎ a Atenei și a întemeiat liga peloponesiacǎ. cele douǎ ligi se vor confrunta într-un rǎzboi de proporții care va slǎbi lumea greacǎ.

VII. Sparta și Atena – modele politice ale lumii grecești

1. Sparta: „o societate pietrificatǎ”

– regim aristocratic militarist;

– conducere oligarhicǎ;

– spațiu: sudul peloponesului;

– etnic: dorieni;ocupația: rǎzboiul; societatea:

– spartanii – hiloții: populația cuceritǎ, obligatǎ sǎ munceascǎ pentru spartani (puteau fi uciși de cǎtre aceștia, dar nu și vânduți), 

– periecii: strǎinii așezați în zonele de margine ale cetǎții, sunt oameni liberi dar nu au drepturi politice;

Instituții politice:

– regalitatea (diarhie – doi regi): atribuții militare și religioase,

– gerusia (sfatul bǎtrânilor): 28 de membri,

– colegiul celor cinci efori: exercita conducerea propriu -zisǎ, control asupra activitǎții regilor,

– apella (adunarea poporului): alcǎtuitǎ din toți spartanii capabili sǎ poarte arme; rol minor;

– se preocupa doar de întreținerea unei armate puternice. lipsa reformelor și conservatorismul a transformat-o într-un simbol al regimurilor autoritare și militariste.

2. Atena: „Invǎțǎtoarea Eladei” 

-regim oligarhic apoi democratic,

-conducerea oligarhiei apoi a tuturor cetǎțenilor;

-spațiu: attica; etnic: ionieni; societatea: • cetǎțenii (demosul): egali în domeniul politic dar diferiți ca statut social;

-metecii: strǎinii așezați în attica (nu aveau drepturi politice);

-sclavii

-procesul de trecere de la sistemul aristocratic la cel democratic s-a desfǎșurat în mai multe etape

Dracon (621 î. hr.): alcǎtuiește primelelegi scrise din lumea greacǎ, dar nu au putut fi aplicate datoritǎ asprimii lor;

Solon (594 î. hr.): – împarte populația dupǎ avere în patru categorii, anulând privilegiile politice ale eupatrizilor (aristocrației):

Timocrația (timos: avere, kratos: putere);

-instituie consiliul celor 400, care va pregǎtii lucrǎrile adunǎrii poporului;

-desființeazǎ sclavia cetǎțenilor din datorii;

Clistene (510 î. hr.):

– limiteazǎ atribuțiile arhonților instituind colegiul celor 10 strategi;

– instituie ostracismul pentru a preveni instiuirea tiraniei așa cum s-a întâmplat dupǎ Solon;

– împarte din punct de vedere administrativ attica în triburi și deme (pentru a înlǎtura și ultimeleprivilegii ale aristocrației);

Sfatul celor 400 devine sfatul celor 500;

-instituie tribunalul poporului

Pericle (443-429 î. Hr.):

– face din adunarea poporului cea mai puternicǎ instituție; – toate funcțiile politice sunt ocupate prin tragere la sorți (pentru ca toț cetǎțenii sǎ aibǎ aceeași șansǎ );

– introduce remunerația pe prioada ocupǎrii funcției (pentru a putea participa și cetǎțenii mai puțin bogați);

– reface vechile monumente ale atenei distruse de persani în timpul rǎzboaielor medice;

– a ridicat marile ziduri ale cetǎții și portului Pireu (care adǎpostea flota de rǎzboi și cea comercialǎ, era prima așezare urbanǎ sistematizatǎ din europa, era opera arhitectului hippodamos din milet);

sistemul introdus de el poartǎ numele de democrație (demos: popor, kratos: putere): puterea corpului cetǎțenesc;

Instituțiile ateniene:

– adunarea poporului (ecclesia): din care fac parte toți cetǎțenii, va devenii cea mai importantǎ instituție;

– bulé (consiliul celor 500): alcǎtuia lucrǎrile ecclesiei;

– consiliul celor 9 arhonți (instituție aristocraticǎ): va pierde puterea;

– colegiul celor 10 strategi: aleși anual, au atribuții militare și politice;

– areopagul (tribunalul aristocratic): va pierde puterea;

– heliaia (tribunalul poporului): primul tribunal cu jurați, avea 6000 de membri, desemnați anual prin tragere la sorți;

VIII. Rǎzboiul peloponesiac. Ridicarea Macedoniei

Durata: 431-404 î. Hr.;

– forțe combatante: liga de la delos condusǎ de atena și liga peloponesiacǎ condusǎ de Sparta; 

– atena va ieși distrusǎ de Sparta. Macedonia va fi hegemonul lumii grecești.

(Alexandru Cel Mare (336-323 î. Hr.) – dupǎ moartea sa imperiul a fost împǎrțit între generalii sǎi (diadohii)

-din amestecul elementelor civilizației grecești cu cele orientale s-a format civilizația elenisticǎ.