Carol Davila parintele medicinei românești Începuturile medicinei în România
Aa
Carol Davila, părintele învățământului medical universitar românesc, ar fi fost fiul nerecunoscut al celebrului compozitor Franz Liszt. Cel mai cunoscut medic român a rămas văduv de două ori. A doua soție i-a murit din cauza erorii unui ucenic de-al său. Numele primit la naștere de cel pe care românii îl cunosc drept Carol Davila a fost Carlo Antonio Francesco d’Avila.
Cel mai vestit medic și farmacist de origine franceză, care avea să capete ulterior cetățenie română s-a născut la Palermo, în Italia, în 1828. Deși nu s-a putut demonstra cu documente și tatăl nu și-a asumat niciodată paternitatea, se spune că medicul ar fi fost fiul celebrului compozitor Franz Liszt. Compozitorul a avut mulți ani o relație cu scriitoarea franceză, contesa Marie d’Agoult, o femeie frumoasă și cultă. De pe urma relației celor doi au rezultat patru copii. Primii trei au fost recunoscuți de tatăl lor și crescuți chiar de mama lui Liszt. Al patrulea nu a beneficiat însă de recunoașterea parentală, din motive necunoscute. Despre copilăria lui Carlo Antonio Francesco d’Avila, cel de-al patrulea copil al scriitoarei, devenit ulterior Carol Davila, nu s-au păstrat informații. Potrivit unei ipoteze agreate de unii istorici, copilul ar fi fost adoptat de familia unui medic care i-a insuflat pasiunea pentru acest domeniu.
A urmat Facultatea de Medicină din Paris, pe care a absolvit-o în februarie 1853. La 21 de ani a ajuns în România în urma unei întâmplări. În anul absolvirii sale, la Facultatea de Medicinădin Paris existau două cereri de medici. Una venea din Persia, din partea șahului care ruga Guvernul francez să-i trimităun absolvent pentru a îi servi drept medic personal. Cealaltă cerere venea din partea domnitoruluiȚării Românești, BarbuȘtirbei.
Venirea înȚara Românească
Carol Davila a acceptat să vină în România. Tânărul medic cu doctoratul susținut la Paris intenționa să rămână înȚara Românească doar trei ani. A rămas însă pe pământ românesc până la finalul vieții. Odată ajuns în țarăa primit din partea lui Barbu Știrbei gradul de maior. A fost numit medic-șef la Spitalul Militar, iar domnitorul i-a dat mână liberă să reformeze unitatea și sistemul. Davila a realizat că pentru a schimba ceva în sistemul sanitar românesc are nevoie de medici și a pus bazele primei școli de medicină românească. După fuga lui BarbuȘtirbei, la un an de la sosirea lui Davila în țară, considerat apropiat al fostului domn, medicul a fost demis din funcția de șef de la spitalul militar. 1854 a fost și anul în care Davila s-a îmbolnăvit de reumatism poliarticular, boală care va lăsa sechele pentru tot restul vieții. Medicul arămas de atunci cu cotul drept anchilozat, motiv pentru care își va folosi mai mult mâna stângă. După revenirea lui Barbu Știrbei în țară, Davila a fost repus în funcție și a putut să-și demareze proiectele. A reorganizat spitalul miliar pe secții, a îmbunătățit îngrijirea medicală acordată bolnavilorși a reușit să realizeze, în 1855, prima transfuzie de sânge din România.
Creatorul Facultății de Medicină
A pus bazele Școlii de Mică Chirugie după modelul școlii din Angers, unde își începuse studiile medicale. Un an mai târziu, în 1856, în această școală crează secția de farmaceutică, prima înființată în România. După trei ani de la înființare, Davila reușește să transforme Școala de Mică Chirurgie în Școala Națională de Medicinăși Farmacie. Un an mai târziu, pe lângă această unitate, Davila crează o nouă secție: Medicină Veterinară. La școala sa, Davila a predat încă din 1856 cursul de chimie. Tot el a fost inițiatorul unor conferințe publice având drept subiect chimia. Școala creată în 1855 a devenit în 1869 Facultate de Medicina, Chirurgie și Farmacie. Davila și-a văzut astfel îndeplinit visul pe care îl avusese de la venirea înȚara Românească, acela de a face din sistemul de învățământ medical românesc unul egal cu cel din țări care aveau centre universitare cu tradiție.
A înființat primul azil pentru orfani
Prima soție a lui Davila, Maria Marsille, a murit la un an de la căsătorie. Dupa moartea soției, Davila s-a concentrat pe un proiect care viza copiii orfani. A luat singur în întreținere 40 de fetițe orfane, găsite în diferite mahalale ale Bucureștiului. Le-a ținut în casa lui, le-a îngrijit și a înființat primul azil de fete din România, în 1861. A înființat apoi un orfelinat pentru patruzeci de băieți. Tot prin grija lui s-a înființat în cartierul Pantelimon din București prima scoala de surdo-muți din România.
„Era un om plăcut, deștept, activ, bun organizator, dar ambițios și, se zicea, lingușitor. El fusese adus de Știrbei, dar se avu bine pe rând nu numai cu toți domnitorii: Cuza, Carol, ci cu fiecare ministru, lucru foarte rău văzut pe vremurile acelea de lupte politice pasionate, neținându-se socoteală că era străin și avea un scop special în activitatea lui. Zicea că este fiul natural al lui Franz Liszt și al contesei d'Agout; semăna mult cu cel dintâi, dar nu e menționat în nici o biografie a marelui muzicant. El ne spunea că numele îi vine de la un oraș în Spania (Avila)”, scria despre Davila Sabina Cantacuzino.
În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Davila a fost ridicat la rangul de colonel si a fost numit medicul șef al armatei române. Davila s-a implicat în reorganizarea serviciului sanitar militar. Pentru meritele sale, Cuza l-a ridicat în 1860 la gradul de general și i-a dat funcția de inspector general al serviciului sanitar medical. Alexandru Ioan Cuza a fost cel care i-a recunoscut lui Davila cetățenia română. Naturalizarea generalului doctor Carol Davila a fost votată în anul 1864, în unanimitate de Adunarea Generală. A doua soție a murit din cauza unei erori medicale Davila s-a recăsătorit pe 30 aprilie 1861 cu Anica Racovita care îi va dărui doi copii, pe Alexandru și Elena. Soția sa a preluat în grijă azilul de fete și l-a sprijinit pe Davila în multe dintre proiectele sale. Cea de-a doua căsnicie a medicului s-a sfârșit tragic. În 1874, la doar 40 ani, Ana a murit otrăvită cu stricnină, chiar în timpul unei conferințe a soțului său. Confuzia a fost făcută de un ucenic al lui Carol Davila care i-a dat soției sale stricnină în loc de chinină. Medic până în ultima clipă Carol Davila a murit pe 24 august 1884, la vârsta de 56 de ani. Se spune că celebrul medic și-a urmărit singur progresul bolii, și-a luat pulsul și-a adminstrat medicamente, și-a monitorizat starea de sănătate până în ultimul ceas. ”S-a sfârsit... Plec pentru marea călătorie!” au fost ultime cuvinte ale lui Davila din ziua decesului.
surse: historia.ro si adevarul.ro