26/27 noiembrie 1940 asasinatele de la Jilava, Snagov si Strejnicul

„În zi de crudă foamete, / Fiindu-li lehamite/ In margenea țării întregi/ Au vrut s'ucidă pe moșnegi". (Nicolae Iorga, „Oameni de prisos"). În noaptea de 26 spre 27 noiembrie, apoi în ziua de 27 noiembrie au fost asasinate 70 persoane, lideri politici și militari, membri ai structurilor informative, de ordine și sigurantă, justiție din care 64 de persoane se aflau arestate în închisoarea militară Jilava, celelalte fiind asasinate la prefectura Poliției Capitalei, iar în pădurea Snagov și Streajnic au fost asasinați cunoscutul economist Virgil Madgearu și marele istoric Nicolae Iorga . Între victimele menționate și în procesul intentat asasinilor au figurat Mihail Moruzov, Niki Ștefanescu, generalul Ion Blegliu, generalul Argeșeanu, generalul Gabriel Marinescu, colonelul Anibal Panaitescu, colonelul Ștefan Gherovici, ofițeri de poliție și jandarmi, subofițeri și funcționari care luaseră parte la reprimarea Mișcării Legionare(1).

Marele istoric român Nicolae Iorga și președinte al Academiei Române, a fost ridicat de la vila sa din Sinaia în după amiaza zilei de 27 noiembrie 1940, sub pretextul că urmează să dea o declarație la Prefectura Poliției Capitalei. În aceiași zi fostul profesor universitar și ministru Virgil Madgearu a fost ridicat de la domiciliu său din București sub același pretext. Primul a fost găsit asasinat în miriște lângă comuna Steajnicul-Prahova, iar cel de al doilea, în pădurea Snagov la locul numit Coada Lungă(2).

În aceeași zi foști primi miniștri și unii demnitari ai Statului, au fost ridicați de la domiciliile lor cu intenția de a fi uciși. Printre aceștia se aflau generalul Ilasievici, Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărăscu, Ion Gigurtu, Mihail Ghelmegheanu, general dr. Marinescu colonelul Victor Marinescu au scăpat cu viață datorită intervenției la timp a lt.col.Alexandru Rioșeanu, în acel moment subsecretar de stat la Ministerul Internelor.

Transportați din ordinul lui pentru a fi puși în siguranță s-a încercat din nou uciderea lor în cursul nopții de 27 spre 28 noiembrie. Au fost salvați din nou grație intervenției la timp a unui detașament motorizat la ordinul aceluiași Rioșeanu. Nu același lucru s-a întâmplat cu comisarii Paul Voinescu, Nicolae Suciu, Nicolae Gheorghe Ralet, Alexandru Davidescu și Ionel Dumitrescu. Primii trei au fost uciși în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940 în beciurile prefecturii.

Ceilalți doi au fost transportați dimineața în pădurea Balota-Vlăsia, pe șoseaua București-Ploiești, unde s-a tras asupra lor. A scăpat cu viață în urma unor grele suferințe Ionel Dumitrescu. Implicarea Poliției legionare și a Corpului Muncitoresc Legionar (C.M.L.) în asasinate Colaborarea între Poliția Legionară și Corpului Muncitoresc Legionar.(4)Două structuri de forță și șoc a Mișcării Legionare a fost dovedit în special de faptul că în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, comandantul C.M.L. a însoțit garda legionară din care au foști recrutați asasinii la închisoarea Miltară Jilavacare a repartizat pe toți membrii gărzii din acea noapte, indicând fiecăruia în parte cum va acționa și în care celulă din cele 16.

Asasinii identificați ulterior erau în mare parte ofițeri ai Poliției Legionare care își avea sediul la Prefectura Poliției Capitalei, toți numiți în funcție de fostul Prefect Ștefan Zavoianu, învinuit și condamnat pentru instigare la asasinat. De asemena din cercetările efectuate și după indiciile adunate alți atentatori erau membrii ai Poliției legionare dependente de Ministerul de Interne sau persoane înregimentate în C.M.L .

Sentința și executarea asasinilor La 9 iulie 1941, Curtea Marțială a Comandamentului Militar al Capitalei, sub președinția prim-președintelui, colonel-magistrat Vasile Gelep, începeau dezbaterile în procesul privind asasinatele săvârșite la Jilava. În cadrul aceluiași proces, au compărut și acuzații pentru crimele din aceeași noapte de la Prefectura Poliției Capitalei și din pădurea Balota-Vlăsia, dar și cei învinuiți de sechestrarea și de asasinarea profesorilor Nicolae Iorga și Virgil Madgearu. Cercetările au durat din martie până la 21 iunie 1941.

La data de 21 iunie 1941 a fost data ordonanța definitivă în cauza asasinatelor, iar pe 22 iulie 1941

s-au pronunțat sentințele. Au compărut în fața Curții 17 acuzați, au lipsit 21 din care 20 dispăruți . Dintre cei acuzați 20 au fost condamanați la moarte, cinci la muncă silnică, 6 la 10 ani, iar 5 au fost achitați. Printre cei condamnați s-au numărat:Ștefan Zăvoianu fost prefect legionar al Poliției Capitalei, Romulus Opriș, fost chestor legionar, Constantin Orășanu, adjunctul lui Zăvoianu, Tudor Dacu, informator al Poliției Legionare din Prahova, Eremia Șocariciu, chestor-șef al poliției legionare, Gheorghe Crețu, Marcu Octavian, Savu Constantin, Dumitru Anghel zis Dumitru Lixandru, Anghel Oprea și Ion Tănăsescu. Execuția a avut loc în ziua de 28 iunie 1941 în Valea Piersicilor, la sud-est de închisoarea Jilava.(5)

Bibliografie-

Președinția Consiliului de Miniștri, Pe marginea prăpastiei, 21-23 ianuarie 1941, București, 1942., Ediția a II-a îngrijită de prof.univ.dr. Ioan Scurtu, 2 volume, București, Editura Scripta, 1992, vol. II.

Asasinatele de la Jilava, Snagov și Strejnicul, 26 noiembrie 1940, Monitorul Oficila și Imprimeriile statului, București, 1941.

Asasinatele de la Jilava, Snagov și Strejnicul. 26-27 noiembrie 1940, București, Editura Scripta, 1992.

Șinca, Florin, Din istoria Poliției Române, vol. I, cap. 5, Tipografia RCR Print, București, 2006

Alin Spânu, Istoria Serviciilor de Informații contrainformații românești în perioda 1919-1945, Iași, Editura Demiurg, 2010.

Tiberiu Tănase Fețele Monedei-Mișcarea Legionară între 1941-1948, București, Editura Tritonic, 2010.-------------------------------------[1] Alin Spânu, Istoria Serviciilor de Informații contrainformații românești în perioda 1919-1945, Editura Demiurg, Iași 2010

[2] Asasinatele de la Jilava... Snagov și Strejnicul, 26 noiembrie 1940, Monitorul Oficila și Imprimeriile statului, București, 1941, p. 14.

[3] Deși, teoretic, Poliția Legionară a fost desființată la 2 decembrie 1940 (Ordinul nr.4766 al Ministerului Afacerilor Interne, din 9 decembrie 1940), practic a continuat să activeze, iar documente din luna ianuarie 1941 menționeză existența în continuare a Poliției Legionare, care făcea percheziții și confiscări de bunuri, sub pretextul „căutării unor materiale compromițătoare pentru francmasoni.

[4] CML era o structură de bază, în care se încadrau muncitorii legionari, era împărțit în sectoare, secții și cuiburi. Elementul muncitoresc apare în Mișcarea Legionară de la începutul acestei mișcări, iar numărul său a crescut mereu, dând posibilitatea organizării-în octombrie 1936-a unui corp special denumit „Corpul Muncitoresc Legionar" sub conducerea inginerului Gheorghe Clime.

[5] Pentru detalii privind execuției a se vedea Asasinatele de la Jilava, Snagov și Strejnicul, 26-noiembrie 1940 p.4.

sursa: Historia.ro