Spionaj si contraspionaj
Aa
CUPRINS
Prefață
Lista abrevierilor din text
Cuvânt înainte
Capitolul I – Scurtă incursiune în istoria instituției atașaturii militare române
1. Până în anul 1944
2. După anul 1948
Capitolul II – Așa am început ...
1. „Dă-I, domnule, la trupe!"
2. Dilema generalului Pletos
3. „Ofițer de perspectivă"
4. Surpriza lui Pafencu
Capitolul III – Pe meleaguri clujene
1. O decizie greoaie
2. Cu un singur gând
3. „Astral 78"
4. O trădare ce a zguduit România
Capitolul IV-O misiune dificilă
1. „Cu fața la producție"
2. Răzbunarea lui Prăgoi
3. Necazurile începutului
4. Aberațiile unui sistem politic
Capitolul V-Din „secretele" muncii informative
1. Să cunoaștem „Cetatea eternă"
2. Câte ceva din viața de „diplomat militar"
3. Informațiile nu cădeau din cer u
Capitolul VI-Și totuși „tranșeele războiului invizibil" au existat
1. „Cavalerismul unui agent"
2. „Racolarea" și etica profesională
3. „Consilier la președinția Italiei"
Capitolul VII – Vicisitudinile istoriei
1. E bine de știut
2. Reflecții asupra ultimului deceniu al Războiului rece
3. Tratatul C.F.E. și dezarmarea României
Capitolul VIII – încheierea misiunii și întoarcerea în țară
1. O tragedie ce putea fi evitată
2. Reîntoarcerea în țară
3. Șef al contraspionajului militar
4. În confruntarea cu adversarul
5. Democratizarea sau sindicalizarea armatei?
6. „Invitație la odihnă"
În loc de încheiere
Anexe
Balada transportului cu avionul
„Astral 78"
Fotografii document
PREFAȚA
9
Cartea de față se prezintă singură prin semnatarul ei, prin titlul semnificativ și prin conținutul captivant nu numai al stilului în care este scrisă, ci și al faptelor evocate de autor ca participant activ la îndeplinirea mai multor misiuni de importanță majoră pentru instituția pe care a servit-o cu dragoste și profesionalism, Armata României.
Distinsul general de divizie Victor Negulescu s-a născut la 16 mai 1934 în frumoasa comună de moșneni de la poalele Leaotei, Runcu-Dâmbovița, într-o familie cu mulți copii și cu o situație materială modestă, înzestrat cu pasiunea de a munci și persevera, cu un caracter ferm, tânărul runcean va atinge în cariera sa înalte grade militare românești, precum și unele din cele mai prestigioase funcții ostășești.
Școala primară, gimnaziul, studiile liceale le-a făcut în sat, Pietroșița și Pucioasa, fiind an de an premiant și șef de promoție. I-au plăcut și l-au interesat știința și arta militară, cărora le-a dedicat aproape 44 de ani din viața sa.
A absolvit Școala de ofițeri de la Sfantu Gheorghe în anul 1955 ca șef de promoție, cu gradul de locotenent, facându-și stagiul la o mare unitate militară din Oradea. În acest oraș, de altfel, și-a cunoscut viitoarea soție, o demnă și bună româncă transilvană cu care a întemeiat o familie model.
A evoluat de la funcția de comandant de subunitate la cele de locțiitor al Șefului de Stat Major al T.U., șef al secției cercetare la Comandamentul Armatei a IV-a Transilvania și Statul Major General, apoi mulți ani atașat militar aeronautic și naval al României în Italia.
În această funcție-misiune, a dovedit mult profesionalism și patriotism îndeplinind cu demnitate sarcinile ce-i reveneau ca reprezentant al țării noastre în orașul Columnei. O perioadă îndelungată a îndeplinit funcția de decan al Corpului atașaților militari externi de la Roma.
După evenimentele din 1989, a fost chemat în țară, dându-i-se sarcina grea de a organiza modern și în interesul noilor instituții democratice ale
României, Direcția de contraspionaj a M. Ap. N., organism cu atribuții de siguranță națională. Implicat direct în diverselor probleme ce vizau securitatea și integritatea statului național român, generalul runcean Victor Negulescu, personalitate agreată de unii oameni politici patrioți, își atrage simpatia colaboratorilor și ofițerilor Armatei noastre. A îndeplinit cu calificativul excepțional și această nobilă misiune.
În anul 1996, la cererea sa, Victor Negulescu iese la pensie, stabilindu-se în satul natal, unde, în momentele de repaos, ca om care a iubit și iubește cartea, ca bun român, își scrie memoriile creionând amintiri ce constituie documente istorice inedite. Este trecut la loc de cinste în rândul marilor personalități pe care le-au dat comuna și județul Dâmbovița țării noastre.
Volumul de față, primul dintr-un ciclu al generalului Negulescu, înfățișează aspecte din activitatea sa, legăturile stabilite cu serviciile secrete ale altor state, atunci când era atașat în Italia, dar și unele momente, precizări ale activității sale ca șef al Serviciului de Contraspionaj al Armatei.
Lucrarea, pentru ineditul ei, prezintă interes deosebit cititorilor care vor descoperi scene, acțiuni interesante, puncte de vedere ce vizează anumite situații mai puțin cunoscute de marele public, degajându-se, pe tot parcursul lecturii cărții, sentimentul patriotic al autorului în ceea ce a făcut, dorința de unitate și integritate a statului român.
La început de drum, dorim domnului general Victor Negulescu sănătate și putere de a termina opera începută prin acest prim volum.
prof. Mihai Gabriel Popescu
LISTA ABREVIERILOR | |||
A. | Armată | ||
A.M.G. | Academia Militară Generală | ||
Av.M. | Aviația Militară | ||
B.A.M. | Biroul Atașatului Militar | ||
B.Cc. | Batalion Cercetare | ||
B.Cc.Ad.Pș. Batalion Cercetare în Adâncime prin Parașutare | |||
B.Cc.Rd. | Batalion Cercetare Radio | ||
Bg.I.Mo. | Brigadă Infanterie Moto | ||
C.A. | Corp de Armată | ||
C.A.D.A. | Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei | ||
C.A.M.E. | Corpul Atașaților Militari Externi (Italia) | ||
C.F.A.U. | Comandamentul Forțelor Armate Unite | ||
C.F.E. | Tratatul privind reducerea forțelor convenționale din Europa | ||
C.M.J. | Centrul Militar Județean | ||
C.M.S. | Consiliul Militar Superior | ||
C.P. | Consiliul Politic | ||
C.P.S. | Consiliul Politic Superior | ||
C.S.A.T. | Consiliul Suprem de Apărare a Țării | ||
D.C. | Direcția Cadre | ||
D.Cs. | Direcția Contraspionaj | ||
D.G.S.P. | Direcția Generală de Securitate a Poporului | ||
D.I. | Direcția Informații | ||
D.I.E. | Departamentul de Informații Externe | ||
D.I.M. | Direcția Informații Militare | ||
D.Mc. | Divizie Mecanizată | ||
D.O. | Direcția Operații | ||
D.P. | Direcția Personal | ||
D.P.S.D. | Direcția de Protecție și Siguranță a Apărării (Franța) | ||
D.P.S.M. | Direcția de Protecție și Siguranță Militară | ||
D.S.S. | Departamentul Securității Statului | ||
E.U.R. | Expoziția Universală Roma | ||
F.A. | Forțele Armate | ||
G.R.U. | Agenția Sovietică de Informații Militare | ||
I.N.F. | Forțele Nucleare Intermedii | ||
K.G.B. | Comitetul Securității Statului | ||
M.Ap.N. | Ministerul Apărării Naționale | ||
M.M. | Marina Militară | ||
M.St.M. | Marele Stat Major | ||
M.U. | Mare Unitate | ||
N.K.V.D. | Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne | ||
P.C. | Punct Comandă | ||
P.C.I. | Partidul Comunist Italian | ||
P.I.B. | Produsul Intern Brut | ||
R.Mc. | Regiment Mecanizat | ||
S.Cc. | Secția cercetare | ||
S.D.I. | Inițiativa de Apărare Strategică | ||
S.H.A.P.E. | Statul Major Internaționale (N.A.T.O.) | ||
S.I.E. | Serviciul Informații Externe | ||
S.I.O.S. | Serviciul Informații Operative și Securitate (Italia) | ||
S.I.S.D.I. | Serviciul Informații și Securitate Democratică (Italia) | ||
S.I.S.M.I. | Serviciul Informații și Securitate Militară (Italia) | ||
S.M.G. | Statul Major General | ||
S.S.I. | Serviciul Special (Secret) de Informații (România) | ||
T.A.M. | Teatru de Acțiuni Militare | ||
T.O. | Tehnică Operativă | ||
T.U. | Trupe de Uscat | ||
U. | Unitate | ||
U.S.S. | Oficiul Serviciilor de Securitate (Italia) | ||
CUVÂNT ÎNAINTE
În procesul de dezvoltare a armatelor moderne, activitatea de culegere de informații din domeniul militar, politico-militar și economico-militar capătă noi dimensiuni, fiind guvernată de legi și norme riguroase, multe nescrise dar obligatoriu a fi cunoscute și respectate.
Azi, ca și în trecut, în lume există numeroase structuri informative, denumite generic servicii secrete sau speciale. Ele sunt încadrate cu oameni perfect instruiți, puternic motivați și conștienți de obstacolele și riscurile ce le au de înfruntat în cadrul bătăliilor „războiului invizibil" sau din „umbră" cum este definit, adesea, spionajul.
Modul de abordare a activității serviciilor secrete este strâns legat de interesele celor angajați într-o asemenea analiză, nelipsind, de cele mai multe ori, exagerările și pozițiile extreme, începând cu cele de încriminare și punere pe seama lor și a oamenilor ce le deservesc a tuturor relelor societății în care trăim. Este cazul să reamintesc aici numeroasele și gravele greșeli făcute la noi, după Revoluția din decembrie 1989, prin desființarea și apoi culpabilizarea în bloc a structurilor de siguranță națională, cu impact catastrofal pe linia posibilităților statului de a se apăra împotriva agresiunii informative externe.
Obiectiv analizând situația, fără a aluneca deci pe panta mistificărilor și exagerărilor de tot felul, nu putem să nu admitem că în anii '80, deși cu o evoluție contradictorie, activitatea serviciilor secrete a influențat în mod decisiv cursul evenimentelor internaționale. Un exemplu de netăgăduit în această privința îl reprezintă destrămarea imperiului sovietic și căderea precipitată a regimurilor comuniste din Europa de Est.
Aducând în discuție un subiect, prin natura lui interesant și chiar considerat de mulți senzațional cum este activitatea de culegere de informații, cu partea ei ascunsă denumită spionaj, nu putem să nu ne oprim, fie și în treacăt, la oamenii care se dedică acestei nobile profesii, a idealurilor și aspirațiilor acestora. O voi face respingând din start pe acei autori de romane polițienești care prezintă lucrătorii din domeniul informațiilor ca pe niște „funcționari oarecare, plictisiți sau absenți" și care, pentru a-și primi „salariul sau recompensa meritată", nu fac nici o diferență în slujba cui se află. Tendința unora de a gândi și pune astfel problema, poate fi ușor combătută apelând la numeroasele exemple de agenți care prin eforturi și privațiuni îndeplinesc misiuni dificile, de cele mai multe ori rămase pentru todeauna în anonimat.
Fără a mitiza pe cei aflați în „tranșeele războiului invizibil", transformându-i în superoameni, ar fi nedrept să nu acceptăm că dragostea de neam și glie și, în situații extreme, spiritul de sacrificiu sunt adevăratele motive ce dau curaj și forță muncii lor. Sunt oameni ce aleg liberi și conștienți să se angajeze într-o luptă continuă dar invizibilă, de mulți contestată și blamată, dar atât de necesară siguranței și liniștii tuturor.
