Rascoala in Asturii

Teatru radiofonic Albert Camus gasiti aici.............https://latimp.eu/?s=albert+camus

Piesă în patru acte

Teatrul nu se scrie sau, dacă-l scrii, înseamnă că n-ai avut încotro.

Este tocmai cazul lucrării pe care o înfățișăm astăzi publicului. Neputând fi jucată, ea va putea, astfel, măcar să fie citită.

Dar cititorul să nu o judece. Să se străduiască, mai bine, să traducă în forme, în mișcare și în lumini ceea ce aici nu este decât sugerat. Numai cu prețul acestei strădanii va putea așeza încercarea de față la locul care i se cuvine.

Încercare de creație colectivă, spunem noi. Este adevărat. Și singura ei valoare de aici provine. De asemenea, din faptul că, cu titlu de încercare, acțiunea este introdusă într-un cadru care nu i se prea potrivește: teatrul. E de ajuns, pe de altă parte, ca acțiunea să ducă la moarte, cum tocmai este cazul, ca să atingă o anume formă de măreție specifică oamenilor: absurditatea.

De aceea, dacă ar trebui să-i alegem un alt titlu, am propune: Zăpada. Se va vedea mai departe pentru ce. În noiembrie, zăpada albește culmile Asturiilor. Și acum doi ani, ea s-a așternut peste tovarășii noștri uciși de gloanțele Legiunii1. Istoria nu le-a păstrat numele.

ACTUL ÎNTÂI.

Decorul îl înconjoară și-l înghesuie pe spectator, silindu-l să intre într-o acțiune pe care prejudecățile clasice l-ar face s-o privească din afară. Spectatorul nu se află în fața capitalei Asturiilor, ci în Oviedo, și totul se învârtește în jurul lui, care rămâne centrul tragediei. Decorul este conceput pentru a-l împiedica să se apere. De flecare parte a spectatorilor, două străzi lungi din Oviedo, în fața lor, o piață publică, în care dă o tavernă, văzută în secțiune. În mijlocul sălii, masa Consiliului de Miniștri. Deasupra ei, un uriaș difuzor simbolizând Radio Barcelona. Acțiunea se desfășoară pe aceste diverse planuri, în jurul spectatorilor, siliți să vadă și să participe potrivit geometriei lor personale. În mod ideal, de pe locul 156 lucrurile se văd altfel decât de pe locul 157.

Scena I.

Se lasă noaptea; spre sfârșitul verii.

În întuneric – la stânga, în spatele spectatorilor – se aude un cântec din munții Santander:

En el báile nos veremos, esta tarde, morenuc, en el báile nos veremos y al son de la pandereta unos bailes echaremos.

UN AUDITOR (în sală): Bravo, bravo!

În timp ce tema este reluată de un acordeon, lumina izbucnește în sal, în capătul uneia dintre străzi, un flăcău, rezemat de o arcadă, își înalță iar glasul:

Y al son de la pandereta unos bailes echaremos.

UN ALT BĂRBAT (printre spectatori): Zău că-i bun băiețașul!

Acordeonistul se îndepărtează cu pași rari, acompaniindu-se în surdină. În sală se întețește tradiționala însuflețire a străzii spaniole.

O FEMEIE (către alta): Te duci la procesiune?

VÂNZĂTORUL DE BILETE DE LOTERIE (care trece pe aleea centrală dintre spectatori): Cine mai joacă la loterie? Cine-și încearcă norocul? Mi-a mai rămas lozul cel mare! Peste o săptămână e tragerea!

O FEMEIE: Da, de cinci luni. Și acum proprietarul vrea să ne scoată lucrurile la vânzare.

VÂNZĂTORUL DE BILETE DE LOTERIE: Se poate citi și de la cap la coadă și de la coadă la cap. Cine nu dă cu piciorul norocului? Repede, până nu se vinde.

FEMEIA: Pe curând. Mergi cu Dumnezeu.

Un copilandru care vinde ziare se ivește și aleargă în jurul publicului, strigând:

COPILANDRUL CARE VINDE ZIARE: Vestitorul din Madrid! Luați Vestitorul din Madrid! Pronosticuri pentru alegerile generale!

UN BĂRBAT: Ei! Sunt vechi de două zile ziarele tale!

VÂNZĂTORUL DE BILETE DE LOTERIE: Norocul la îndemâna fiecăruia!

În tot acest timp, acordeonistul s-a apropiat mereu de piața centrală.

UN GLAS (în culise): Bilete proaspete cu numai o para!

ALT GLAS (împleticindu-se prin piață și în întuneric): Nu-i de glumă, crede-mă. Dacă aș vrea, aș face-o. Eu n-am cerut niciodată mare lucru.

Acordeonistul atacă un paso doble și se învârtește în jurul tavernei, apoi intră.

Scena II.

În întuneric, bătăi din palme, ritmate, după acordeon. O femeie schițează câțiva pași de dans, apoi dispare. Perechi dansează după aceeași melodie. În fața tavernei, lângă ușă, un băcan și un farmacist fumează și pălăvrăgesc la o masă. Pe pragul ușii de peste drum stă Tatăl Veșnic, un bătrân idiot. Pepe, calfă de frizer, traversează piața și se îndreaptă spre tavernă.

PEPE (în trecere): Ce faci, Tată Veșnic?

BĂTRÂNUL: Păi, ce să fac?

PEPE: Merge? Merge?

BĂTRÂNUL: Ei, așa., cum vezi și tu.

PEPE (îi trece mâna peste nas și intră în tavernă): Ai! Ce pătlăgică!

Înăuntru, se amestecă în conversația consumatorilor și glumește cu Pilar, patroana localului – treizeci și cinci de ani.

BĂTRÂNUL: Eu n-am cerut niciodată prea mult. La bună vedere și mulțam dumneavoastră, vă spune Tatăl Veșnic. Nu-i de glumă! La bună vedere și mulțam dumneavoastră, vă spune Tatăl Veșnic.

BĂCANUL (bătând din palme): Ei, cumătră, o pereche de cărți!

PILAR: Îndată, domnilor.

Cei doi încep să joace.

RADIO (glas de femeie, distins, fără convingere): ALO, ALO, AICI RADIO MADRID. ULTIMELE ȘTIRI. ÎN LEGĂTURĂ CU ALEGERILE LEGISLATIVE. ULTIMELE REZULTATE PRIMITE SUNT URMĂTOARELE: LA CUENCA, ȘEFUL PARTIDULUI REÎNNOIRII SPANIOLE, DOMNUL GOICOECHES, A FOST ALES CU 4225 DE VOTURI. ADVERSARUL SĂU, CETĂȚEANUL LOPEZ, CANDIDAT SOCIALIST, NU A OBȚINUT DECÂT 2615 VOTURI.

FARMACISTUL: Vai, vai, vai!

RADIO: ALO, ALO, ZIARUL VESTITORUL DIN MADRID NE COMUNICĂ: LA SALAMANCA, LIDERUL CONFEDERAȚIEI SPANIOLE A DREPTURILOR AUTONOME, DON GIL ROBLES, A TRIUMFAT ÎN ALEGERI CU 7200 DE VOTURI, CONTRA 5610, OBȚINUTE DE ADVERSARUL SĂU. PARTIDUL REPUBLICAN CONSERVATOR TRIUMFĂ LA ZAMORA, UNDE LISTA LUI DON MIGUEL MAURA ESTE ÎN ÎNTREGIME ALEASĂ.

ALO, ALO, ÎNAINTE DE A VĂ DA REZULTATELE DEFINITIVE ALE ALEGERILOR LEGISLATIVE, TRANSMITEM CURSURILE DE ÎNCHIDERE DE LA BURSĂ DIN MADRID.

FARMACISTUL: Eu dau cărțile. (Le dă.) Anunță!

BĂCANUL: Ronda.

FARMACISTUL: Ho, ho! Se vede că nevastă-ta te înșală.

Râd silit.

BĂCANUL: Eu mai vreau cărți.

FARMACISTUL: Iartă-mă, Cao. Ce hărmălaie înăuntru! O să le cam treacă pofta după rezultatele definitive.

BĂCANUL: De ce? Crezi că Lerroux…

FARMACISTUL: Miza. Eu sunt pentru idei. Orice s-ar spune, cultura este un lucru frumos. Și Lerroux are titluri.

BĂCANUL (socotind punctele): și cu 3 fac 14. Bietul taică-meu spunea adesea că fără disciplină.

FARMACISTUL: Unde mai pui la socoteală că ticăloșilor ălora, dacă le dai un deget, îți mănâncă și capul. Tu dai acum cărțile. Nu zic, lucrurile merg prost. Farmacia nu mai rentează. Oamenii sunt din ce în ce mai puțin bolnavi. Eu am apucat timpuri când și pentru o durere de cap aveau nevoie de-o rețetă. Acum, doar pentru o dublă pneumonie mai cheamă doctorul. Râd și joacă.

UN CONSUMATOR (în tavernă): Eu am votat cu el fiindcă nu face pe grozavul.

RADIO: STIMAȚI AUDITORI, VĂ DĂM ACUM PROGRAMUL EMISIUNILOR NOASTRE DE MÂÂINE: ORA 8: O JUMĂTATE DE CEAS DE MUZICĂ ÎNREGISTRATĂ. ORELE 12: CONCERT VARIAT. ORELE 15: EMISIUNE PENTRU SPITALE. ORELE 16: TRANSMISIUNEA MECIULUI DE FOTBAL DINTRE ATLETICA-BILBAO ȘI SPORTING CLUB DIN MADRID. ORELE 18: ROMANȚE ȘI CÂNTECE POPULARE. ORELE 19.15: INFORMAȚII. ORELE 20: MUZICĂ DE DANS… ALO, ALO: IATĂ, TRANSMISE ÎN ACEST MOMENT DE ZIARUL AVANGARDA, REZULTATELE DEFINITIVE ALE ALEGERILOR LEGISLATIVE. CENTRUL: 139 DE DEPUTAȚI, DINTRE CARE 104 RADICALI, 11 CONSERVATORI, 10 LIBERALI DEMOCRAȚI ȘI 14 REPUBLICANI INDEPENDENȚI.

Pepe impune tăcere și ascultă cu încordare.

RADIO: DREAPTA OBȚINE 207 LOCURI, DINTRE CARE 113 REVIN ACȚIUNII POPULARE, 32 AGRARIENILOR ȘI RESTUL TRADIȚIONALIȘTILOR ȘI MONARHIȘTILOR. STÂNGA OBȚINE 99 DE LOCURI, DIN CARE SOCIALIȘTILOR LE REVIN 57. COMUNIȘTII NU VOR AVEA DECÂT UN SINGUR REPREZENTANT, ÎN PERSOANA LUI BOLIVAR, ALES ÎN ANDALUZIA.