Marea lupta

Prefață.

Această carte, stimate cititor, nu este publicată ca să ne III informeze că există păcat, vai și mizerie în lume. Știm aceasta cu toții prea bine. Această carte nu este publicată pentru a ne informa că există o luptă de neîmpăcat între întuneric și lumină, păcat și neprihănire, bine și rău, viață și moarte. În adâncul inimii noastre știm că suntem participanți în această luptă. Dar în fiecare dintre noi se trezește odată o dorință de a cunoaște mai mult despre această mare luptă. Cum a început sau există ea dintotdeauna? Ce elemente sunt implicate în complexitatea ei? Ce am eu de a face cu aceasta?

Care este responsabilitatea mea? Mă aflu în această lume fără să fi ales aceasta. Este lucrul acesta bun sau rău pentru mine?

Care sunt marile principii implicate? Cât va mai continua această luptă? Care va fi sfârșitul ei? Se va scufunda pământul, după cum spun unii oameni de știință, în adâncurile unei nopți reci, întunecate și înghețate? Sau există un viitor mai bun?

Întrebarea vine și mai aproape: Cum poate lupta din inima mea, luptă care implică egoismul și iubirea, să fie rezolvată definitiv prin biruința binelui? Ce spune Biblia? Ce are să ne învețe Dumnezeu cu privire la această întrebare de o importanță veșnică?

Stimate cititor, scopul acestei cărți este să ajute sufletul întristat să afle soluția corectă la toate problemele acestea. Ea este scrisă de o persoană care a gustat și a aflat că Domnul este bun și care a învățat prin comuniunea cu Dumnezeu și studiul Cuvântului Său că taina Domnului este descoperită acelora care se tem de El și că lor El le va face de cunoscut legământul Său.

Pentru ca să înțelegem mai bine principiile acestei lupte atât de importante în care este în joc viața universului, autoarea ne-a prezentat lecții mărețe din ultimele douăzeci de secole.

Cartea începe cu tristele scene de încheiere ale istoriei Ierusalimului, cetatea aleasă de Dumnezeu, după respingerea de5

Marea Luptă către ea a Omului de pe Calvar, care venise să mântuiască. De atunci înainte ne vorbește despre persecutarea copiilor lui Dumnezeu în primele secole, marea apostazie care a urmat în biserica Sa, trezirea lumii în timpul Reformei, în care unele din marile principii ale luptei sunt clar manifestate, lecțiile teribile ale respingerii principiilor drepte de către Franța, revigorarea și înălțarea Scripturilor și influența lor benefică și dătătoare de viață, trezirea religioasă din ultimele zile, deschiderea izvorului Cuvântului lui Dumnezeu cu descoperirile sale minunate de lumină și cunoștință, pentru a face față atacurilor vătămătoare ale oricărei amăgiri a întunericului.

Lupta ce ne stă în față, cu toate principiile vitale implicate, în care nimeni nu poate fi neutru, este prezentată simplu, lucid și cu putere.

Și în fine, ne vorbește despre biruința veșnică și glorioasă a binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului, a bucuriei asupra necazului, a speranței asupra disperării, a gloriei asupra rușinii, a vieții asupra morții și a iubirii veșnice și îndelung-răbdătoare asupra urii răzbunătoare.

Începând cu prima sa ediție (1888), urmată de una revizuită de autoare (1911), această lucrare remarcabilă a ajuns la o răspândire mondială prin multe ediții și traduceri. Cititorul va vedea că autoarea scrie deschis și energic, demascând rătăcirile și sugerând soluții bazate pe infailibilul Cuvânt al lui Dumnezeu. Și deși ultimile câteva decade au fost martore la schimbări și transformări în lumea socio-religioasă, ideea principală și proiecțiile pentru viitor prezentate în această carte își păstrează până astăzi valabilitatea, rămânând de un interes captivant.

Ediții precedente ale acestei cărți au adus multe suflete la Adevăratul Păstor; este rugăciunea editorilor ca această ediție să fie chiar mai bogată în roade veșnice.

Editorii.

Introducere.

Înainte de intrarea păcatului în lume, Adam se bucura de o comuniune directă cu Făcătorul său, dar de când omul s-a despărțit de Dumnezeu prin neascultare, neamul omenesc a pierdut acest înalt privilegiu. Prin Planul de Mântuire însă a fost deschisă o cale prin care locuitorii pământului pot să aibă iarăși legătură cu cerul. Dumnezeu a comunicat cu oamenii prin Duhul Său și prin descoperirile date slujitorilor Săi aleși a fost dată lumii lumină divină. „Oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt.” (2 Petru 1:21).

În timpul primilor 2500 de ani din istoria omenirii n-a existat nici o revelație scrisă. Aceia care fuseseră învățați de Dumnezeu au comunicat cunoștința lor altora și aceasta a fost transmisă din tată în fiu, de-a lungul generațiilor. Pregătirea Cuvântului scris a început pe timpul lui Moise. Descoperirile inspirate au fost apoi adunate într-o carte inspirată. Această lucrare a continuat de-a lungul unei perioade de o mie șase sute de ani – de la Moise, istoricul creațiunii și al Legii, până la Ioan, raportorul celor mai sublime adevăruri ale Evangheliei.

Biblia indică spre Dumnezeu ca autor al ei, totuși ea a fost scrisă de mâini omenești; în stilul variat al diferitelor ei cărți, ea prezintă particularitățile scriitorilor respectivi. Adevărurile descoperite sunt toate „insuflate de Dumnezeu” (2 Tim. 3:16), totuși sunt exprimate în cuvinte omenești. Cel Infinit a revărsat lumină, prin Duhul Său, în mințile și inimile slujitorilor Săi. El a dat vise, viziuni, simboluri și pilde; cei cărora le-a fost revelat adevărul în felul acesta au exprimat gândul în limbaj omenesc.

Marea Luptă.

Cele Zece Porunci au fost rostite de Însuși Dumnezeu și au fost scrise cu propria Sa mână. Ele sunt de natură divină și nu omenească. Biblia, exprimând adevărurile date de Dumnezeu în limbaj omenesc, prezintă o unire a divinului cu omenescul.