Falsificatorii Istoriei

Membru al Comisiei pentru Adevăr și Dreptate a Asociației „17 Decembrie” a răniților și familiilor îndoliate din revoluție

CUPRINS:

Repere cronologice 3

Revoluția după gratii 5

Comisia pentru adevăr și dreptate 17

Măsluirea Istoriei revoluției 19

Intețlrea propagandei pentru o amnistie 20

Revista „Zig-Zag”, inlțlatoarea campaniei de falsificare a Istoriei revoluției 21

Ion Cristoiu. Vârful de lance al campaniei de falsificare a Istoriei revoluției 24

Scrisoare deschisă domnului Cristoiu 27

Domnule Gelu Voican, ești greșit Informai! 29

„Misterul” celor 40 de cadavre 30

Turiștii străini în timpul revoluției.34

Flllp Teodorescu: „Un risc asumat” 37

Rolul pastorului Tokes în revoluție., t, 39

O carte nesinceră: „Revoluție și reforma” de Ion lliescu 40

Cpt. (r) I. Popescu: Lovitura de stat s-a pregătit și la frontiera cu Ungaria.44

Unul din huligani am fost eu 47

Fotografiile ținute ascunse 49

Militarii răniți în garnizoana Timișoara între 16-22 decembrie. 50

Domnule Stănculescu. Ești un mincinos! 51

Plângere penală împotriva generalului Stănculescu 52

Minte generalul Mancu sau minte generalul Bădoiu? 54

Schimbul de scrisori cu Nlculae Splrolu 56

Întrebări pentru domnul colonel Vasile Paul 60

Un nou schimb de scrisori cu M. Ap. N 62

Un anumit gen de dezinformare 64

Un măsluitor al Istoriei revoluției: Pavel Coruț 65

Un Interviu al generalului Gușe 67 „Eroul” Gușe 69

Revista „Cuvântul” și „noua opoziție” 71

Generalul Iulian Vlad – mai presus de lege? 73

Un precedent juridic prlme|dlos”.:; 75

Raportul Iu! Sergiu Nicolaescu – o minciună! 76

Întrebări pentru Sergiu Nicolaescu 78

Primim din partea domnului senator Sergiu Nicolaescu 80

Sergiu Nicolaescu dezinformează 83

Adresările asociației „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” 86

Boicotarea comisiei senatoriale „decembrie 1989” de către Asociația „17 Decembrie”. 89 Observații privind dialogul dintre Asociația „17 Decembrie” și Comisia Senatorială „Decembrie 1989” 92

Valentin Gabrielescu despre Ștefan Gușe. I 94

Eqon Krenz, Petăr Mladenov și Ștefan Gușe 95

Care e scopul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”? 97

Mircea Dogari u: „Vae victls” 98

La cererea asociației „17 Decembrie”: O interpelare a domnului deputat George Stănescu 100

Din ședința Camerei Deputaților din 23 mal 1994. 102

Procesul „Calea Lipovei”: Dialog procuror -) udecător. 104

Nu există justiție în România!” 105

Raportul SRI '. 108

Ion Cristoiu și Raportul SRI; 112

Sergiu Nicolaescu: O nouă petardă fumigenă” 114

Martirii revoluției timișorene 118

Anexe, documente 121

TIMIȘOARA.

Falsificatorii istoriei ion lliescu, Ion Cristoiu, Pavei Coruț, Sergiu Nicolaescu, Filip Teodorescu, Virgil Măgureanu, Silviu Brucan, Radu Portocală, Corneliu Vadim Tudor, Liviu Vălenaș, Gelu Voican, Victor Stănculescu, Aurel Perva, Gheorghe Olbojan ediția a 2-a, revăzută și adăugită Editura MARINEASA Timișoara, 1995

MARIUS MIOC.

În pregătire, de același autor: „Revoluția trăită” (mărturii ale răniților, arestaților, rudelor și prietenilor celor decedați în Revoluție)

— Repere cronologice ianuarie – Parlamentul maghiar acceptă pluralismul politic și ideea alegerilor libere.

17 martie – Ungaria semnează Convenția O. N. U. cu privire la statutul refugiaților. Ca urmare, nu va mai returna refugiații din țările comuniste. Aceasta va determina un exod masiv al est-germanilor dornici să emigreze în R. F. G., ceea ce va șubrezi regimul lui Erich Honecker. Totodată, va crește numărul românilor care se vor refugia în Ungaria. 4 iunie – în China are loc măcelul din Piața Tien An Men. Iunie – în Polonia Solidaritatea câștiga alegerile. 16 iunie – Liderul revoluției maghiare din 1956, Imre Nagy, este reînhumat cu onoruri oficiale, august – în Polonia, Tadeusz Mazowieczki, reprezentant al Solidarității, devine prim-ministru. 27 august – La Chișinău 300000 de demonstranți cer proclamarea limbii române ca limbă oficială a R. S. S. Moldovenești. 31 august – în R. S. S. Moldovenească limba română este declarată limbă oficială, septembrie – în Bulgaria încep demonstrațiile prodemocratice. Octombrie – încep demonstrații prodemocratice și în R. D. Germană.

7 octombrie – Vizita lui Gorbaciov în R. D. G. 9 octombrie – Liderul est-german Erigh Honecker poruncește poliției să lichideze demonstrațiile anticomuniste, dar Egon Krenz se opune.

18 octombrie – Egon Krenz îl înlocuiește pe Erich Honecker la conducerea R. D. G.

9 noiembrie – Este dărâmat zidul Berlinului.

7 și 10 noiembrie – La Chișinău izbucnesc conflicte violente între adepți ai Frontului Popular Moldovenesc (mișcare antisovietică) și forțele de ordine.

10 noiembrie – în Bulgaria Petăr Mladenov îl înlocuiește pe Todor Jivkov.

16 noiembrie – Petru Lucinschi îl înlocuiește pe Simion Grosu în funcția de prim-secretar al Partidului Comunist din R. S. S. Moldovenească. Revista „Literatură și Arta”, condusă de poetul Nicolae Dabija, și considerată principala publicație care susține Frontul Popular, va declanșa un deșănțat cult al personalității domnilor Petru Lucinschi și Mircea Snegur.

— 3 decembrie – Mihail Gorbaciov și George Bush se întâlnesc în Malta.

3 decembrie – întreaga conducere de partid a R. D. G.

Demisionează sub presiunea străzii. Se formează un regim de tranziție care să pregătească alegeri libere.

4 decembrie – La Moscova are loc întâlnirea conducătorilor statelor participante la Tratatul de la Varșovia. Este prezent și Nicolae Ceaușescu. „Scânteia” din 5 decembrie va relata: „în cadrul întâlnirii, tovarășul Mihail Gorbaciov a prezentat o largă informare în legătură cu desfășurarea și rezultatele întâlnirii sale din Malta cu G. Bush, președintele S. U. A., care a avut loc în zilele de 2-3 decembrie a.c.”.

Este adoptată o declarație în care conducătorii Bulgariei, R. D. Germane, Poloniei, Ungariei și Uniunii Sovietice afirmă: „introducerea trupelor statelor lor în R. S. Cehoslovacă, întreprinsă în 1968, a constituit un amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei suverane și trebuie să fie condamnată (.) Istoria a confirmat cât de important este, chiar și în cea mai complexă situație internațională (.) să fie respectate cu strictețe principiile suveranității și independenței în relațiile dintre state”.

10 decembrie – în Cehoslovacia se instaurează un guvern majoritar necomunist.

Revoluția după gratii

16 decembrie 1989: Pe la ora 8 seara plec de acasă cu gândul să ajung la discotecă de la Casa Studenților. În tramvai aud cum se vorbește că în Piața Maria s-a adunat lume. Știam de cazul Laszlo Tokes, aflasem că și cu o zi înainte se adunase lume în jurul casei sale și devin curios. Cobor în Piața Maria și mă amestec în mulțime. Oameni tăcuți, unii cu luminări în mina. Am convingerea că din această manifestație ar putea ieși ceva serios. N-om fi noi, românii, cei mai bleg popor din estul Europei!

Un tânăr vorbește în fața casei lui Laszlo Tokes: „Avem informații că vor veni pompierii. Noi nu silim pe nimeni să stea aici. Cei care vor să plece, pot pleca”.

După câteva minute, la geam apare Laszlo Tokes (pe atunci nu îi cunoșteam figura). „Sunt în siguranță”, spune. „Jos minciuna!” răspunde mulțimea.

Cineva va striga că vin studenții. Zvonul respectiv dă curaj oamenilor. Răcnesc cât pot: „Jos Ceaușescu!”. Se scandează diferite lozinci. Circulația tramvaielor este blocată.

Apare un grup de milițieni. La vederea acestuia mulțimea (20CK300 persoane) are un moment de derută. E anormal ca 2300 de oameni să se teamă de 10 milițieni și totuși așa era. Uniforma de milițian își păstra încă un prestigiu total inoportun în conjuctura respectivă. Sunt necesare acțiuni pentru revenire la normaiitate. Se strigă „lașii!” către cei care se retrăseseră; „Uite câți s. înlem noi și câți sunt ei!”. Lângă un magazin alimentar erau două lăzi cu sticle goale de lapte – numai bune de aruncat în milițieni. Mă aprovizionez și eu de acolo. Panica mulțimii a încetat. Milițienii sunt tratați cu sticle zburătoare și cu epitetul „hoții!”. Câțiva manifestanți se duc să discute cu ei. Apoi se strigă să nu se mai arunce cu sticle. Se oprește aruncarea sticlelor iar mulțimea scandează către milițieni „uniți-vă cu noi!”. Milițienii sunt pașnici. S-au răsfirat în îinie în dreptul străzii Timotei Cipariu dar se poate trece printre ei. Mă duc să vorbesc cu unul dintre ei. Îl întreb ceva de genul: „ce caută aici?”. Răspunde: „Bă mucea, ai făcut armata?” Adică, într-un fe5 se scuză: a primit și e! Niște ordine.