ÎNVĂȚAREA și MEMORIA. Despre invatare si gandire

Despre Gandire

1. Modul în care Gândești – Este TOTUL – încearcă sa fii pozitiv

2. Decide clar care sunt idealurile tale în viața – și mai ales fii constant

3. Intra în acțiune – fa ceva în fiecare zi care sa te apropie de aceste idealuri

4. Niciodată nu înceta sa înveți – ceva, orice; mai ales ceva care te va ajuta sa te apropii de idealurile tale

5. Ramai foarte persistent și mai ales muncește foarte mult la a înfăptuii aceste idealuri

6. Învață sa nu ignori și analizează toate detaliile – pentru ca în înțelegerea detaliilor sta o mare parte din succes

7. Concentrează-ți toată energia, timpul și capacitatea financiara în a transpune în fapte ceea ce vrei sa faci

8. Nu fii temător/anxios fata de ce și cum te-ar cataloga alții în momentul în care ai ideii novatoare/cu totul diferite – Este foarte bine sa fii diferit, sa ai idei diferite de ale altora

9. Intodeauna – comunica efectiv cu cei din jurul tau – încearcă sa înțelegi ce ii tine mergând – pentru ca aici va fii secretul motivării lor – intodeauna fii înțelegător cu oamenii, drept și mai ales înțelegător cu angoasele lor. Încearcă sa ai o atitudine constanta indiferent de variabilitatea reacțiilor celor din jurul tau.

10. și cel mai important – Intodeauna ramii onest și responsabil pentru ca altfetl 1-9 nu contează

ÎNVĂȚAREA și MEMORIA.

Autor: Capusneac Ioan-Mândrisor.

LECȚIA 1

Alvin Tofler: „Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu știe sa citească, ci cel care nu a învățat cum sa învețe”

* Puteți învăța din propriile dvs. experiente cum sa învățați. Puteți învăța din experietele altora, economisind timp, bani și efort. Îmbinați-le pentru a obține un rezultat optim.

* Se poate învăța prin imitație sau prin conștientizare. Recomandabil este a se respecta principiul unității dintre imitație și conștientizare.

* Imitația sau repetarea simpla chiar fara a înțelege (a toci) trebuie sa fie după asimilarea conștientizată.

* Conștientizarea este folosita, de regula, atunci când materialul este asimilat este parțial cunoscut sau poate fi asociat cu ceva înrudit. După înțelegerea informației se recomanda repetarea prin imitare pentru stabilizare (asimilare). Un material total necunoscut nu poate fi conștientizat, astfel ca va fi învățat mecanic, după care se va încerca conștientizarea lui (ex. Kata).

* Un principiu modern este cel al unității temporale a însușirii auditive, vorbite, vizuale și scrise a cuvintelor și cifrelor.

* Repetarea materialului unei lecții în contexte diferite pentru a mari durata de rămânere în subconștient. Reelaborarea propozițiilor, chiar prin metode contrastante, confruntative (ex. Moneda văzută pe ambele fete și în raport cu alte monede).

* Citirea și ascultarea sunt activități receptive. Vorbirea (citirea cu voce tare), scrierea sunt activități productive.

* Se va insista pe dezvoltarea capacității de autoinstruire, aceasta trebuind sa devina factorul esențial raportat la învățarea prin predare (receptare la ore etc.). Scopul este formarea unui intelect investigator și creator.

* Unii cercetători recomanda următoarea succesiune: ascultarea (citirea cu voce tare) a informației (a cuvântului sau a propoziției) urmata de reprezentarea grafica a acesteia în următoarele 10 secunde (10 secunde reprezintă durata rămânerii cuvântului în memoria de scurta durata).

* Prin canalul optic se primesc de 6 ori mai multe informații decât prin canalul auditiv.

* Se considera ca este ideal sa fie auzite cuvintele si, aproape concomitent, sa fie văzute scrise, sa fie pronunțate de receptor și scrise de către acesta.

* Cuvintele auzite se rețin în proporție de 20%, cele scrise în proporție de 30%, iar cele văzute, scrise și auzite concomitent – 30%. Cuvintele auzite, văzute, scrise și pronunțate sunt reținute în proporție de 70%, procentajul crescând daca sunt scrise de către receptor.

* Se recomanda, alături de cele patru activități lingvistice sa apară și a cincea: reformularea (traducerea, în cazul limbilor străine), căutarea relațiilor de echivalenta.

* Calitățile memoriei: rapiditatea achiziției, trăinicia păstrării, exactitatea reproducerii (reformulare: viteza memorării, timpul de reținere a informației, claritatea sau gradul reamintirii acesteia).

* Se impune ca autocontrolul și corectarea sa fie moderate, dar permanente și planificate.

* Autoexigența, spiritul de responsabilitate duce la „a ști cum sa procedezi”, devenind independent, sigur, creator.

* Exista: citire cursorica (receptarea ideilor principale), citirea detaliata (temeinica), citire orientativa și citire exploratoare.

* Sunt necesare o atmosfera relaxata, atenție, concentrare, activitatea pripita fiind contraproductiva.

* Este esențial a se stabiliza: ritmicitatea învățării, învățarea regulata, durata învățării zilnice, toate acestea stabilindu-se de regula individual, raportat la robustețea memoriei, viteza de achiziție a informațiilor, timpul de rămânere în memorie dorit.

* Pentru ca noile cunoștințe sa rămână în intelect trebuie ca ele sa intre într-o conexiune organica structurata cu vechile cunoștințe. Rezulta ca este necesara gruparea, aranjarea cunoștințelor conform unui plan stabilit cu exactitate și urmărirea realizării planului cu scrupulozitate.

* Învățarea are succes când este consecventa, staruitore, constanta. Prin consecventa și perseverenta 50% din efortul necesar învățării este realizat.

* Învățarea are succes în funcție de interesul arătat (motivație, automotivatie), timpul folosit fara teama de oboseala, de energia consumata și în funcție de respectarea unor reguli minimale care vor maximaliza volumul de informații achiziționate și vor minimaliza timpul necesar pentru minimalizarea efortului aparent.

* Reguli de respectat pentru îmbunătățirea învățării:

1. 1. Zilnic trebuie sa învățați, chiar și atunci când nu aveți timp necesar sa rezervați 10 minute învățării.

2. Daca entuziasmul a scăzut temporar sau sunteți bolnavi sau obosiți nu trebuie sa va forțați, dar nici sa renunțați la învățat; se va studia ceva ușor sau cu un grad scăzut de implicare.

3. Este recomandat sa învățați mai putin și mai bine decât mult și superficial.

4. Înainte de a învăța va veți autoconvinge de corectitudinea informațiilor, veți evita aprofundarea greșelilor. Aceasta regula poate acționa și limitativ sau blocant. Este mai bine sa învățați chiar și cu un grad de eroare care se va corecta în timp decât sa nu învățați deloc.

5. Fara o necessitate stringenta nu se va studia în același timp doua materii înrudite (de ex. Doua limbi străine), existând riscul amestecului lingvistic și al transferului. Ținând cont de avertismentul de mai sus se pot învăța doua sau mai multe materii (discipline) în același timp atunci când informațiile se potențează reciproc și ajuta la o mai buna învățare. Se va cântări atent daca sunt mai multe avantaje sau mai multe riscuri.

6. Putem compara o materie (disciplina) cu o cetate care poate fi cucerita numai atunci când se pornește asediul din toate părțile: ascultare, vorbire, citire, scriere, reformulare, discuție, etc.

7. O condiție importanta este acceptarea și admiterea greșelilor fara jena, precum și admiterea de a fi corectați. Fara a greși nu se poate învăța.

8. Va veți concentra asupra atitudinii interioare prin autosugestie și ambianta exterioara. Atitudinea interioara trebuie sa fie guvernata de următoarele:

— Motivație din interes;

— Optimism, având gânduri pozitive;

— Entuziasm, plin de voioșie;

— Încredere în succes;

— Ușor autoexigent, cu toleranta;

9. Asocierea unei informații noi cu cele cunoscute se mai numește ancorare, reformularea cu propriile cuvinte a materialului studiat având același efect. Va puteți imagina un bloc de gheata într-un port pe care îl veți ancora cu 1,2,3. Ancore până ce acesta se va topi, devenind una cu apa marii. Motivația pentru care faceți aceasta ancorare este cea de a fixa blocul ca sa nu plece în larg pentru a-l pute folosi, altminteri acesta ar putea pluti liber și lovi navele din port avariindu-le.

10. În procesul învățării veți schimba deseori ritmul pentru a da culoare unei operații monotone. Per ansamblu s-a dovedit ca folosirea a cel putin trei ritmuri mărește eficienta procesului de învățare și memorare. De exemplu, în cazul citirii cu voce tare se pot folosi tonurile: autoritar, calm, șovăielnic (moale) etc.

Autosugestii:

1. Eu, Nume, am deplina încredere în mine caci inteligenta mea se dezvolta tot mai mult aici, acum și în fiecare zi.

2. Eu, Nume, folosesc fiecare clipa din zi pentru a deveni superior a ceea ce eram ieri aici acum și în fiecare zi.

3. Din orice împrejurare nefericita eu, Nume, trag o învățătură folositoare pentru a ajunge la rezultate fericite acum și în fiecare zi.

4. Toate afirmațiile sunt adevărate, în funcție de punctual de vedere din care sunt făcute.

5. Eu, Nume, am hotărât ca viața și studiile mele sa constituie o reușită acum și în fiecare zi.

6. Eu, Nume, sunt deschis cu toată ființa unei schimbări pozitive aici, acum și în fiecare zi.

Tema: Scrieți 10 formule de autosugestie despre învățare și memorie. Primele trei formule vor fi premiate.

Reguli de respectat la alcătuirea formulelor:

1. Sa fiți pozitivi;

2. Sa fiți concreți și la obiect;

3. Sa folosiți timpul prezent;

4. Sa folosiți modalitatea senzoriala principala;

5. Sa folosiți mai multe simțuri;

6. Sa fiți autoritari;

7. Sa relevați, sa cultivați și sa faceți sa se dezvolte un gând just.

LECȚIA 2

§ Tehnica notițelor. Se subliniază cuvintele cheie, se folosesc încercuirile, culorile, literele de tipar. La curs se rețin ideile principale utilizându-se semen convenționale, prescurtări, note pe margine.

§ Ergonomia învățării. Timpul de învățare este de maximum 50 de minute, cu pauza de 10 minute, cca 3-4 ședințe zilnic. La început se ataca subiectele grele, se grupează subiectele în funcție de similitudine. Pentru a întâmpina transferul negativ se vor lua pauze mai mari la trecerea spre alte subiecte neînrudite. Cronobiologia arata ca rezultatele maxime se obțin între orele 8-13 și 17-21. MSD (memoria de scurta durata) are performante mari dimineața, iar MLD (memoria de lunga durata) după amiaza și seara. În somn cunoștințele se transfera în MLD. În cadrul învățării în asalt se uita 60-75% din cunoștințe după primele doua zile. În concluzie, pentru prevenirea uitării, se va repeta a treia zi ceea ce s-a învățat în prima zi.

§ Structurați materialul de învățat în secvente, în funcție de microterme.

§ Se recomanda un microclimat sănătos în ceea ce privește lumina, scaunul, zgomotele etc.

§ Metode de învățare:

1. Învățarea sintetica. Materialul este mic și ușor: se citește și se repeta global.

2. Învățarea analitica, secvențiala. Mai întâi se învață global și apoi aprofundat, consemnând cu creionul.

3. Învățarea creativa. Problematizare.

4. METICON. Învățare prin conversație.

5. METINPROB. Învățare prin problema-întrebare-raspuns.

6. RICAR. Răsfoire, întrebări, citirea textului, amintirea punctelor principale, recapitularea în gând.

7. Învățarea cu sens este mai economica decât cea mecanica. Reproduceți textul cu propriile cuvinte.

A. MEMORAREA EFICIENTA.

Se disting următoarele tipuri de memorie: a) senzoriala de achiziție (vizuala, auditiva, asociativa); b) afectiva, de participare (imaginativa); c) cognitiva (lanțuri de idei, scheme); d) acțională (operațională).

Pregătirea: autosugestii pozitive, igiena senzoriala (eliminarea perturbărilor), igiena fiziologica (alimentația, respirația, somnul), igiena psihica (relaxare, pauze, recompense).

Fiecare își va stabili propriul sistem de memorare.

Exemple: materialul de memorat sa fie organizat, sa existe relații reciproce, itinerare. Învățarea sa fie activa folosind asociații vizuale, auditive, de culoare, forma, text ierarhizat, noduri cheie. Asociați memoria cu gândirea.

Dezvoltarea memoriei se face prin exerciții de înțelegere (facerea rezumatului), exerciții de reamintire, experimente formative (memorări și reproduceri la intervale diferite). Rezumatele pot fi textualizate, schematizate, arborescente sau enumerative.

Succesul generează succes; după un eșec necorectat urmează un altul.

Învățarea pentru o anumită data condiționează uitarea după data respectiva. Învățarea pentru viața cu motivație justa interioara împiedica uitarea. Motivația interioara se formează în funcție de idealuri și obiective autoimpuse sau fundamentale.

B. CITIREA RAPIDA.

Se recomanda la textele auxiliare: lectura accelerata, lectura dinamica, lectura intensiva.

Pentru dezvoltarea citirii rapide se va antrena:

1. Citirea grupelor de cuvinte, chiar a frazelor până la un punct de sprijin orizontal sau vertical.

2. Citirea cu ochii mintii (fara subvocalizare).

3. Regresia (întoarcerea pentru a verifica după punctul de sprijin anterior, trecerea fluenta dintr-un punct de sprijin în alt punct de sprijin. Se va forța reamintirea frazei sau a cuvintelor sau se va trece mai departe fara regresie.

La citirea rapida se utilizează numai canalul vizual și se urmărește mărirea câmpului de vizibilitate orizontala și verticala în paralel cu reducerea punctelor de sprijin, fara întoarcerea privirii.

Citirea rapida se folosește atunci când poate fi neglijat 50% din text.

Ritmul normal este de 200 cuvinte/min. Prin antrenament ajungeți la un ritm rapid de 1200-1500 cuvinte/min.

C. PRACTICA CITIRII RAPIDE.

I. 1-2 săptămâni: se citesc doua cuvinte concomitent;'

II. 1-2 săptămâni: trei cuvinte cu sesizarerea ideii;

III. 1-2 săptămâni: jumătate de rând cu doua puncte de sprijin;

IV. 1-2 săptămâni: un rând la o singura privire pe centrul acestuia fara deplasarea laterala a ochilor;

V. 1-2 săptămâni: se pune degetul la mijlocul rândului si, coborându-l lent în jos, se citesc 2-3 rânduri la un singur punct de sprijin.

S-a demonstrat ca multe (majoritatea) materialelor pot fi reduse cu 50-75% și nu ar avea nimic de suferit. Excesul de cuvinte este aproape o regula.

Exista:

§ pseudoinformare: impostura;

§ mezinformare: tot ceea ce este negativ în informarea (ex. Eroare involuntara, traducere și dezinformare din interes);

§ subinformare: trunchierea informației;

§ suprainformare: preaplinul informării.

Un savant ipotetic competent în toate ramurile științei ar trebui sa citesca 24 de ore din 24 timp de 500 de ani pentru a citi tot ce se publica într-un an. În concluzie, se va urmări specializarea pe latura selectiva sau pe latura rapida.

J. Bernel afirma: „În situația actuala este mai ușor sa faci o descoperire decât sa te convingi ca aceasta nu a fost făcută de alții”

D. TEHNICI CREATIVE

1. Asocierea consonanta. Cu cât memoria este mai bogata, cu atât apariția asociațiilor este mai mare. Asocierea reprezintă realizarea de legături între imaginație și memorie. Factorii esențiali sunt asemănarea obiectiva, fizica, exterioara, subiectiva, interioara, psihologica, similitudinea și evocarea (asocierea) imagine-senzatie.

2. Analogia extrapolară. Transferul, împrumutul de idei de la o soluție apropiata (de ex. Pasare-avion, bila care lasă urme pe asfalt-pix etc.).

3. Inversia. Reprezintă abordarea inversa, susul-jos, plus-minus (de ex.: De ce se face iluminatul indirect de sus).

4. Empatia. Este substituirea gândirii proprii cu a interlocutorului (om, obiect etc.). De exemplu, spargerea unei nuci văzută de către un cercetător și practicarea unui orificiu mic pentru introducerea aerului comprimat care produce o explozie care distruge coaja nucii, obținând astfel o viziune din interiorul nucii.

5. Combinarea. De exemplu, radiocasetofonul, pixul cu ceas etc.

6. Modificarea-Ameliorarea-Dezvoltarea. Se cunoaște ca, din cinci brevete, patru sunt doar perfecționări.

Autosugestii:

1. Am capacitea de memorare într-un timp scurt și cea de vedere exacta a ceea ce am memorat până acum.

2. Prin a învăța ceea ce vreau înțeleg mai mult din ceea ce trăiesc acum.

3. Eu, Nume, am încredere în memoria mea acum.

LECȚIA 3

Ochiul recepționează undele electromagnetice din spectrul 390-800 milicromi, iar dincolo de aceste limite nu vedem nimic desi alte ființe vad. Urechea recepționează sunetele din intervalul 16-20000 Hz (herți), iar dincolo de aceste limite nu receptam nimic sau nu ne sunt afectate organele de simt.

Folosirea procedeelor:

1. Analiza. Informațiile complicate se împart în „parti digerabile”, eliminând ceea ce se repeta sau ceea ce este fals.

2. Sinteza. Trebuie sa devina obicei prezentarea informațiilor sintetic, rapid, correct și integral.

3. Comparația. Se alătura doua ființe, obiecte, fenomene stabilindu-se asemănările și deosebirile.

4. Generalizarea, abstractizarea. Reprezintă operațiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esențial la o anumită grupa de ființe, obiecte, fenomene.

5. Concretizarea. Reprezintă verificarea (validarea, motivarea) generalizărilor și a abstractizărilor prin apelare la situații concrete.

6. Înțelegerea. Este activitatea creierului de a descoperi relațiile între obiecte, ființe și fenomene.

7. Engravarea (cristalizarea), engramarea (imprimarea), adunarea (stocarea) și reactualizarea (reamintirea însoțită de verificare (ecforare) și corectare a informației memorate, stocate anterior) sunt procese ale memoriei care apar în timpul folosirii concrete a unei informații pentru rezolvarea unei probleme, pentru atingerea unui scop. Rezulta astfel ca rezolvarea problemei, respectiv atingerea scopului reprezintă obiectivul principal, iar reactualizarea informației reprezintă obiectivul secundar.

Este recomandabil ca autosugestiile sa facă din materialul de studiu un subiect interesant și plăcut. Astfel se memorează mai repede, mai durabil și mai exact.

În somn, creierul se străduie sa elimine contracțiile interne prin prelucrarea, armonizarea informațiilor și ștergerea unor informații sau transferul în zone mai profunde, mai greu accesibile. De aici rezulta uitarea pozitiva prin reorganizarea informațiilor de către subconștient.

Uitarea negativa apare atunci când consideram anumite informații putin importante sau neimportante și ulterior descoperim ca ne-am înșelat. Vom fi nevoiți sa facem un efort mai mare sa ne reamintim sau trebuie să-l învățăm din nou. Atenție la autosugestiile negative. Reținem mai bine ceea ce ne mira, ne sperie, ne face sa râdem sau declanșează curiozitatea. Acestea nasc emoții și autosugestii pozitive ducând la o memorare rapida.

Engramarea se realizează pe baza unei peptide bazice sintetizata de ARN.

Procesul de ecforare (activitate productiva) necesita un consum mai mare de energie.

Primul nivel: vizual 1 sec; auditiv: 3-5 sec. Cu intenție și cu participarea a peste doua simțuri, prin repetarea chiar neintenționata a primului nivel se trece în al doilea.

Al doilea nivel: mesajul rămâne între 10 secunde și câteva minute. MSD are caracter temporar și de lucru. Prin autorepetitie mesajul trece în al treilea nivel.

Al treilea nivel: MLD. Durata este lunga sau are chiar caracter permanent.

Al doilea nivel, MSD, are calitatea de a asigura continuitatea acțiunii.

Se poate vizualiza plastic nivelul apei ca o curgere de apa, nivelul doi precum unduirea apei când este aruncata o piatra, iar nivelul trei ca o apa înghețată.

Atenția este dalta memoriei. Acțiunile care ne solicita puternic atenția se înscriu profund în memorie. Garanția întipăririi în memorie este data de interesul arătat, considerat pe drept cuvânt „motorul” memoriei. Emoția și interesul suscita atenția monopolizând atenția asupra unui singur obiectiv: concentrarea.

Memoria MLD este condiționată de somnul cu vise. În somn informația se consolidează și se organizează în funcție de totalitatea intereselor și a obiectivelor avute.; Privarea de somn duce la slăbirea memoriei și privările de somn de lunga durata duc la depersonalizare. S-a demonstrat ca, de la un anumit prag, memoria nu mai înmagazinează înainte de a dispune de un anumit repaus sau, mai bine spus, de somn. În perioadele critice se va alterna învățarea accelerata cu mici perioade de somn de 15-30 de minute.

Învățarea în somn favorizează numai memoria mecanica. Aceasta se realizează în perioada de somn ușor. Învățarea în somn poate avea și efecte negative: unele persoane nu pot adormi, majoritatea acuza oboseala nejustificata etc. Învățarea în somn are eficienta pentru scurte perioade de timp urmate de pauza. De exemplu, se folosește aceasta metoda 7-10 zile, iar apoi se ia o pauza de 10 zile. Se considera obligatoriu întărirea mesajelor imediat a doua zi și conștientizarea lor.

Se memorează bine ceea ce, în prealabil, a fost priceput. Se memorează bine atunci când spiritul și corpul se afla într-o receptivitate maxima.

Memoria este cu atât mai buna cu cât creierul este mai solicitat, respectiv cu cât acesta se afla într-o activitate mai intensa. Secretul memoriei consta în excitabilitate. Trebuie sa fim preocupați, frământați cu o tensiune interioara. Se memorează cu atât mai mult cu cât suntem mai interesați de ceea ce trebuie memorat, așadar valoarea unei informații creste cu cât interesul stârnit de aceasta este mai mare.

Unde se pierde interesul se pierde și memoria.

Daca se fac multe repetiții fara pauza, celulele corticale suprasolicitate declanșează faza de inhibiție pentru a-și reface suportul energetic. Se recomanda atunci acțiune fizica sau somn. Invers, daca repetițiile sunt prea rare apare inhibiția de stingere: uitarea.

Regula de aur: munca, perseverenta, regularitate.

În alimentație, accentul se pune pe alimentele bogate în proteine, legume și fructe; se vor evita grăsimile, dulciurile pâinea. S-a demonstrat ca memoria este potențata de acetilcolina, iar sursa naturala de colina este lecitina. Prevenirea pierderilor de memorie se face pe linia alimentara, printr-o suplimentare a lecitinei și a aminofosfatilor conținuți, de exemplu, în gălbenușul de ou, lapte, preparate din germeni de soia, lapți de peste, drojdia de bere, pemolimatul de magneziu (Cyberet, Pamoline, Secatoxin, Meclofenoxat, Pyritinol, Piracetam, Noradrenalina). De notat faptul ca Vasopresina are efecte negative.

Cele patru reguli ale brainstormingului:

1. Nici un fel de critica;

2. Cantitatea prevalează în fata calității ideilor;

3. A da frâu liber ideilor;

4. Sinceritate și deschidere fata de ideile celorlalți participanți.

Autosugestii:

1. Randamentul meu creste de la o zi la alta, rezultatele sunt tot mai bune acum.

2. Îmi place din ce în ce mai mult sa învăț pentru a fi tot mai bun în domeniile mele preferate acum.

3. Îmi înțeleg și îmi rezolv cu ușurință problemele vieții acum.

LECȚIA 4

Fara motivare nu exista impuls și puterea de a rezista la învățare. Învățarea se face în trepte, cu o gradare a cerințelor, cu pretenții dozate. Succesul vine atunci când cerințele nu sunt nici mici nici mari.

Creativitatea în gândire și căutarea de soluții ale problemelor dezvolta o gândire a posibilităților și alternativelor.

Se vor evita stările de pesimism, conformism, frica, prejudecăți, rutina.

Superioritate are cel care, în afara de a vedea și a auzi, își pune forțele în joc și îndrăznește sa încerce. Un bun exemplu este cel al regelui și al vizirului.

Tehnicile de învățare sunt utile pentru a ști cum sa fie folosite cât mai eficient propriile posibilități și caracteristici în ceea ce privește acumularea informațiilor.

Fenomenul sinesteziei consta în folosirea a cât mai multe organe de simt concomitent. De exemplu, un degustător de vinuri folosește mai multe simțuri: mirosul, gustul, auzul (sunet), ochii (culoare). Sinestezie este, de asemeni, extinderea unei informații spre alte simțuri, cum ar fi mirosul uni trandafir, acesta evocând culoarea rosie etc. Oamenii cu memorie fabuloasa folosesc sinestezia. Un cuvânt sau un număr văzut scris are corespondente, pentru ei, și în alte sisteme senzoriale. Seresevschi spunea despre profesorul Vâgotschi ca acesta avea o voce galbena cu aspect plat și gust sărat. Se recomanda așadar a experimenta fizic informația. Un alt exemplu este cel al copiilor: când vor sa descrie ceva de dimensiuni mari ei își deschid larg brațele, iar pentru ceva mic ei arata cu degetele.

Unii psihologi recomanda răspunsul fizic total RTF care înseamnă experimentarea imaginativa cu antrenarea simțurilor și a întregului corp. Se recomanda utilizarea ambelor emisfere cerebrale (emisfera stânga tine de logica, gândire din aproape în aproape, abstracția, iar cea dreapta guvernează imaginația, intuiția, fantezia), aceasta însemnând a gândi în imagini, vizualizări picturale, nu doar în cuvinte și a memora imaginile respective. Noile chipuri se rețin prin asociere cu cineva cunoscut, acest lucru producându-se aproape insesizabil. Când se dorește a se retine o informație, trebuie asociata conștient cu cea mai apropiata informație cunoscuta observând asemănările și diferențele.

Elementele metodei Lozanov sunt:

1. Utilizarea nivelului de unde cerebrale alfa pentru a dezvolta „o percepție calma și intuitiva a datelor prezentate în scopul memorării”.

2. În 1955, Georgi Lozanov a descoperit ca exista o disponibilitate spre ideile și emoțiile comunicate și transmise pe calea cuvintelor, a gesturilor și a atitudinilor, aceasta fiind un instinct numit „imprinting”. Un exemplu în acest sens este cel al puilor de animale care își urmează părinții. Aceasta disponibilitate se identifica cu sugestibilitatea, existând în diferite grade la toate ființele umane. Stimularea acestei disponibilități face ca sa se elibereze marile rezerve energetice aflate în străfundurile inconștientului, creând starea de „hipermnezie sugestiva”.

3. Un alt element este folosirea muzicii; se utilizează stilul baroc, care are un ritm stabil de un sunet pe secunda, muzica lui Händel, Bach etc.

4. Materialul este prezentat într-o forma ritmica, sincronizata cu ritmurile corpului și ale mintii. Informația este împărțită în fragmente scurte sau mici expresii, rostindu-se o expresie la intervale de 8 secunde, pe intonații diferite pentru a înlătura monotonia unui ritm constant. Lozanov a studiat corelația ritm-învatare. Dintr-un material prezentat cu pauze de 1 secunda se retine 20%, daca pauzele sunt de 5 secunde se retine 30%, iar la pauzele de 10 secunde se retine 40%. Cercetările au demonstrat ca o pauza între unitățile de informație oferă celulelor creierului posibilitatea de a se odihni un moment.

5. Atitudinea și comportamentul profesorului (gesturi, tonul vocii, expresia faciala) trebuie prestabilit pentru a transmite elemente de creștere a motivației și a încrederii în sine.

Se constata îmbunătățirea metodei de învățare în timp: în 1966 Lozanov raporta 100 cuvinte/zi, în 1974 – 1800 cuvinte/zi. În 1977 s-a raportat o reținere în memorie de 3000 cuvinte/zi în care studenții au reținut într-un interval de 6 luni 88% din materia predata, iar după 22 de luni au reținut 57% fara a se face reîmprospătarea cunoștințelor. În anii `80 metoda a început sa fie ocultata.

Lozanov afirma: „O data ce ai învățat să-ți deschizi mintea, capacitatea de a memora și de a-ți reaminti pare aproape nelimitata, neexistând nici un alt punct de blocare”.

6. La un institut francez se folosește o metoda asemănătoare sugeostopediei. Se folosesc o serie de sugestii care deschid emoția și exprimarea total libera. Cursanții primesc alte nume și ajung să-și depășească jena de a se exprima. Critica nu este admisa. De exemplu, fiecare cursant își face o lista cu 10-15 momente din viața când a avut emoții puternice; evocarea personalizata a unui eveniment creează emoția care, prin diferite sugestii, este menținută în conștient pe perioada învățării.

7. După ce se folosesc de metoda de relaxare Schultz și metoda exprimării total libere se obține o stare de învățare în care practicantul devine atât de dornic de a învăța încât face un mare efort de a se abține sa înceapă chiar în momentul respectiv, înainte de a termina autosugestia. El simte dinamismul placerii de a învăța care creste gradat. Se memorează la niveluri miraculoase, iar acest lucru trebuie sa fie pentru cursant ceva absolut normal, sa se bucure de aceasta stare fara a pune întrebări de genul: „Cum se poate?”, „Cât se poate?”, „De ce se poate?” etc. El trebuie doar sa se autosugestioneze permanent pozitiv și sa se bucure de abilitatea obținută folosind-o.

8. Repetiția ajuta procesul de învățare, dar monotonia ei îl împiedica. Astfel, Lozanov folosește intonația și ritmul (acestea se produc în emisfera cerebrala dreapta):

— Ton normal (declarativ);

— Ton șoptit (încet, ambiguu);

— Ton dominant (autoritar).

9. Metoda lui Lozanov are efect de avalanșa: depa 7 zile (sesiuni de învățare) se distinge o creștere neta fata de prima zi. Sugestionarea prealabila duce la creșterea cu 60% a performantelor. Sincronizarea cu respirația duce la o îmbunătățire cu 78% a asimilării imediate. Toate se potențează, au un efect cumulativ. Se recomanda repetarea cu ritmul: memorare pe apneea pe plin, pauza, expirație, inspirație, repetare pe apneea pe plin.

Psihologul Alan Lakein recomanda folosirea din plin a întrebării: „Care ar fi modul cel mai bun de a-mi folosi timpul acum?”

Arthur C. Clarke spunea: Singura cale de a descoperii limitele posibilului este de a merge dincolo de ele, în imposibil”.

Cercetările moderne eu relevat ca psihicul uman nu are, în mod real și absolut, limite; dimpotrivă, este parte a unui domeniu infinit al conștiinței care cuprinde tot ceea ce exista dincolo de spatiu și timp, în realități neexplorate încă (The Holotropic Brain)

Autosugestii:

1. Îmi place foarte mult sa învăț acum.

2. Resimt o stare profunda de calm și sunt deschis către noile idei și cunoștințe acum.

3. Dau întotdeauna răspunsurile corecte la momentul potrivit.

SFÂRȘIT