Rhesos

PERSOANELE (în ordinea intrării în scenă)

CORUL străjilor troiene

HEKTOR, comandantul trupelor troiene și aliate

AINEIAS, erou troian

DOLON, războinic și spion troian

UN VESTITOR

RHESOS regele tracilor

ODYSSEUS1 eroihelleni

DIOMEDES J

ATHENA, ocrotitoarea hellenilor

PARIS, fratele lui Hektor

VIZITIUL lui Rhesos

O MUZĂ, mama lui Rhesos

Drama se desfășoară în tabăra troienilor, care s-au așezat în câmpia de sub zidul cetății. E noapte. Dinspre tabăra hellenilor și lagărul flotei lor se văd lumini de focuri. Hektor doarme în cortul său de comandant pe un pat așternut cu frunze. Intră Corul, alcătuit din războinici troieni care tocmai făceau de strajă.

CORIFEUL

Să meargă spre patul lui Hektor vreunul din voi, scutierilor fără de somn ce-i purtați basileului armele, și care ați fost rânduiți, în straja a patra1, să vegheați peste toată armata. Te sprijină, Hektor, în cot și ridică-ți capul, deschide-ți ochii <cumpliți> precum ai Gorgonei2, părăsește culcușul de frunze întins pe pământ! Ascultă o știre de seamă.

HEKTOR (ridicându-se, apoi coborând din pat)

Hei! Cine-i acolo? E vocea vreunui prieten? Stai! Cine ești? Care-i parola? Rostește-o tare! Oare cine se-apropie noaptea de patul meu? Vorbește odată!

CORIFEUL Suntem străjile oastei.

HEKTOR

De ce s-a stârnit gălăgie?

CORIFEUL

Să fii liniștit.

1. L

2. L

HEKTOR

Dar eu sunt liniștit. Am fost atacați, în beznă, pe neașteptate?

CORIFEUL

Nu încă.

HEKTOR

De ce-ați întrerupt veghea voastră și-ați iscat tulburare-n armată? Ce țineți să-mi spuneți în toiul nopții? Nu știți că, în preajma oștirii argeilor, noi noaptea dormim lângă toate armele noastre?

CORUL

Strofă înarmează-te, Hektor, aleargă la corturi, aliații trezește-i, zorește-i să pună mâna pe lance. Vestește-ți prietenii să se unească și ei cu războinicii tăi. Înhămați-vă caii.

Cine va merge la fiul lui Pânthoos3, ori la fiul Europei4, căpetenia cetelor de lykieni5? Unde sunt preoții care scrutează măruntaiele jertfelor6? Unde-s mai-marii celor cu arme ușoare7? Arcași frigieni8, legați-vă iute coarda la arcul vostru de corn9.

HEKTOR îmi vestiți noutăți ce-nfioară auzul, și vreți totodată să-mi dați curaj. Dar nu e nimic deslușit într-aceasta. Ori Pan v-a lovit cu biciul, urmașul lui Kronos10, și vă zguduie groaza, [încât, părăsindu-vă locul de veghe, iscați tulburare-n armată]? Ce știre-mi aduceți? Voi mult ați vorbit, dar în spusele voastre nimic nu e limpede.

CORUL Antistrofă

Hektor, în tabăra oastei hellenilor focuri au ars toată noaptea; cerul și navele lor sunt iluminate de torțe. Toți luptătorii cu larmă s-au dus noaptea spre cortul lui Agamemnon, ca să primească, desigur, poruncă nouă. Nicicând n-a domnit asemenea frică în sânul oștirii marine11, îngrijorați pentru ce s-ar putea să urmeze, noi am venit să-ți vestim întâmplările, ca, mai târziu, nu cumva să ne afli vreo vină.

HEKTOR

Voi ați venit la timp; însă de ce vă temeți?

Dușmanii vor, trăgând la vâsle, să părăsească Troia noaptea, s-o ia la fugă dispărând chiar de sub ochii noștri. Mă bucură aprinderea semnalelor nocturne.

De ce mi-ai smuls, Apollon, biruința, precum ai smulge prada unui leu, mai înainte să fi azvârlit în mare, să fi zdrobit cu lancea mea întreaga oaste argiană12? Căci, dacă nu m-ar fi împiedicat apusul soarelui strălucitor, eu lancea norocoasă n-aș mai fi oprit-o fără să dau foc la nave, fără să trec prin corturile-aheilor și să-i ucid cu brațul meu acoperit de sânge.

Eu chiar și pe-ntuneric eram pregătit să lupt, cât timp mă sprijineau norocul și un zeu13. Dar, în deșteptăciunea lor, prezicătorii, având știința rânduielilor divine, m-au îndemnat s-aștept lumina zilei, și-apoi să nu mai las nici un argeu pe continent14. Ei nu așteaptă clipa hotărâtă de prezicătorii mei; fugarul pe-ntuneric e viteaz nevoie mare.

Hai, cât mai grabnic, trebuie să poruncim oștirii să se scuture de somn și să apuce armele în mâini. Acelora dintre dușmani care sunt gata să se cațere în nave, străpungeți-le spatele, ca să împroaște scările cu sânge! Iar ceilalți, prinși, legați în lanțuri, să se deprindă a lucra din greu ogoml Troiei!

CORIFEUL

Tu, Hektor, te grăbești, fără să fi aflat ce se petrece. Nu este limpede dacă argeii fug într-adevăr.

HEKTOR Cu ce alt gând ar fi aprins atâtea focuri?

CORIFEUL Eu n-am habar, însă purtarea lor îmi dă de bănuit.

HEKTOR Să știi că toate te vor înfrica, dacă te temi de asta.

CORIFEUL Aheii, până astăzi, n-au aprins nieicând atâtea focuri.

HEKTOR Ei, până astăzi, n-au fost biruiți nieicând atât de rușinos.

CORIFEUL Noi ție-ți datorăm izbânda; acum dă ordin s-o desăvârșim.

HEKTOR Da; cu dușmanii-n față, doar o vorbă are preț: „la arme!”

CORIFEUL

Dar iată-l pe Aineias sosind cu pasul mare, el vine să le-aducă prietenilor săi o veste însemnată.