Secrete si jocuri psihologice

Despre Adrian Nuta el insusi

"Cred ca viata are in inima ei o nota usor ridicola, amuzanta.

Am o admiratie nesfarsita pentru corp. Nu inteleg de ce doctorii nu sunt mistici. Nu pricep de ce sportivii nu ingenuncheaza pe podium. La un nivel mai superficial, privesc corpurile unor femei tinere, in mers, si spun „Multumesc!”. Insa nu lor. Si nici Lor.

Paradoxal, sunt nascut pentru a fi profesor . Ma pricep sa-i stimulez pe tineri, sa-i chem catre cunoastere, sa fiu, mi s-a spus, un seducator. Rad de prostie oriunde o intalnesc (daca nu e prea infricosatoare), prin urmare, traind cu mine insumi, am o sursa constanta de buna dispozitie.

De fapt, chiar am fost profesor (la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea din Bucuresti). Acum sunt pensionar (pe caz de sanatate) si, uneori, consultant (pentru moguli).

Imi este frica de gandirea irationala. Ma simt in siguranta cu oamenii inteligenti, daca se intampla sa aiba si un dram de compasiune (eventual sterpelita de la un calugar budist)."

Analiză tranzacțională

Imaginează-ți că, încă de la naștere, ești un* scriitor talentat, începi să îți scrii povestea vieții odată cu prima respirație, iar la vârsta de patru ani ai stabilit deja reperele fundamentale ale existenței tale, narative. La șapte ani povestea este definitiv completată cu principalele detalii și până la începutul adolescenței nu mai ai de făcut decât mici corecturi șr adăugiri ici și acolo. În adolescență ajunș, publici o ediție * revizuită și adaptată lano|lŁ perslonaje apărute în viața ta. Asemenea tuturor poveștilor, capodopera ta are un început, o parte de mijloc și un final. Ea rulează eroi, eroine. Inamici, protectori și figuranți. Este construită în jurul unei teme principale ți ramtfiŁatâ în câteva subteme. Poate fi o comedie sau un „thriller”, o drărnă memorabilă sau o producție de mâna a doua, poate fi plină de violență, Ą umor sau sex. Oricum ar fi, în pragul vârstei adulte începuturile poveștii nu. Se mai ap în spațiul psihological memoriei conștiente. Fără a. fi-^dnștient. Tu trăiești acum povestea pe cârd și scris-o singur, cu mult timp îh urmâ. ' Această poveste este chiar. SCENARIUL TĂU DE VIAȚĂ.

Nu-i așa că nu crezi?

CUPRINS:

INTRODUCERE 14

*2. VIZIUNEA ASUPRA PERSONALITĂȚII… 19

2.1. Modelul stărilor Eului… 19

2.2. Analiza funcțională a stărilor Eului… 22

2.3. Structura de ordinul doi a stărilor Eului… 28

3. VIZIUNEA ASUPRA PATOLOGIEI… 31

3.1. Patologia structurală… 31

3.2. Patologia funcțională… 34

4. TRANZACȚIILE… 36

4.1. Tranzacția complementară… 36

4.2. Tranzacția încrucișată… 37

4.3. Tranzacția complicată...... 38

5. STROKE… 40

5.1. Tipuri de stroke… 40

5.2. Economia stroke… 42

6. STRUCTURAREA TIMPULUI… 45

6.1. Izolarea...... 46

6.2. Ritualurile… 47

6.3. Discuțiile tematice… 47

6.4. Activitățile… 48

6.5. Jocurile… 48

6.6. Intimitatea… 49

7. SCENARIILE DE VIAȚĂ...... 50

7.1. Natura și definiția scenariului… 50

7.2. Rădăcinile scenariului… 52

7.3. Învingători, învinși sau prudenți? 53

7.4. Scenariul în viața adultă… 54

8. POZIȚIILE DE VIAȚĂ… 57

8.1. Originile pozițiilor… 57

8.2. Coralul… 58

9. INJONCȚIUNILE… 61

9.1. Nu exista! 62

9.2. Nu fi tu însuți! 63

9.3. Nu fi un copil! 63

9.4. Nu te maturiza! 64

9.5. Nu reuși! 65

9.6. Nu acționa! 65

9.7. Nu fi important! 66

9.8. Nu te amesteca cu ceilalți! 66

9.9. Păstrează distanța! 66

9.10. Fii bolnav!.... 67

9.11. Nu gândi! 68

9.12. Nu simți! 68

9.13 Relația injoncțiuni – decizii… 69

10. STILURILE REGIZORALE… 71

10.1. Până (când, ce)… 72

10.2. După (ce, aceea)… 72

10.3. Niciodată… 73

10.4. Întotdeauna… 73

10.5. Aproape… 7^

10.6. Fără final… 75

11. DEVIZE, ANTIDOTURI ȘI MINISCENARII 77

11.1. Devizele sau mesajele otrăvitoare… 77

11.2. Relația devize – stiluri regizorale… 81

11.3. Antidoturi la devize… 82

11.4. Miniscenarii… 83

12. SENTIMENTE PARAZITE ȘI TIMBRE PSIHOLOGICE 86

12.1. Sentimentele parazite… 86

12.2. Schimburile „filatelice”...... 90

Partea a doua: CUM POȚI SĂ VEZI CEEA CE JOCI 92 e 13. ANALIZA JOCURILOR… 93

13.1. Definiție și caracteristici… yD

13.2. Origine și funcții… 95

13.3. Echipamentul de joc… 96

13.4. Clasificarea jocurilor… 97

13.5. Formula G...... 98

13.6. Triunghiul dramatic… 99

13.7. Cum poate fi recunoscut un joc? 100

13.8. Elementele schemei de analiză… 100

14. CÂTEVA C. V-URI FAIMOASE… 103

14.1. Sala de judecată… 103

14.2. Te-am prins, ticălosule… 106

14.3. Lovește-mă… 108

14.4. Schlemiel… 110

14.5. De ce nu – Da, dar… 113

14.6. Între tine și el e nevoie de o luptă… 115

14.7. Rapo… 116

14.8. Psihoterapia… 117

14.9. Cât de prost sunt… 119

14.10. Nu încerc decât să te ajut… 120

Partea a treia: CUM POȚI SĂ SCRII FĂRĂ SĂ VEZI 123

15. SCENARIILE ȘI SĂNĂTATEA REPRODUCERII… 12415.1. Fața de plastic… 124

15.2. Șinele mișcător… 125

15.3. Fascinația și imprinting-ul… 126

15.4. Telepatia… 127

15.5. Paraziții interni… 128

15.6. Micul fascist… 130

15.7. Ipocrizia socială… 131

16. DRAMATURGIA DE TIP INFANTIL… 132

16.1. Planurile de viață… 132

16.2. Ce-ar spune Shakespeare? 134

16.3. Influența basmelor… 135

16.4. Critica extraterestră a Scufiței Roșii…,... 136

16.5. Creșa ca atelier demiurgic… 138

17. ANATOMIA UNUI SCENARIU… 140

17.1. Blestemul – recompensă… 140

17.2. Elemntul central… 141

17.3. Provocarea… 141

17.4. Prescripția… 142

17.5. Modelele parentale… 143

17.6. Demonul… 143

17.7. Permisiunea… 145

17.8. Îndreptarul ortografic… 149

17.9. Antiscenariul… 149

17.10. Casete video și audio… 149

18. PROGRAMAREA PARENTALĂ… 150

18.1. Un pic de matematică…)50

18.2. Anii de plastilină… 157

18.3. Latența și întâmplările ei… 159

Partea a patra. CUM POȚI SĂ TE JOCI… 162

Partea întâi: CUM POȚI SĂ CITEȘTI CEEA CE VEZI.

Această parte are 12 capitole. Ele conțin alfabetul și regulile sintactice din AT, instrumente necesare pentru a înțelege comportamentul uman și ceea ce pare a fi în spatele lui, adică psihismul uman.

La sfârșitul ei vei putea să citești și altfel decât până acum ceea ce vezi și te asigur că, deși lectura este fascinantă, uneori vei regreta inocența acestei clipe.