Studiul de caz în cercetări educaționale: specific, etape, tehnici utilizate

Curs 11

Studiul de caz în cercetări educaționale: specific, etape, tehnici utilizate

1. Specificul studiului de caz

(1) Ipoteze

Ipoteze ale studiului de caz privind influența asupra performanței elevilor prin bunele practici de utilizare a unora dintre competențelor cheie

a. Ipoteza referitoare la infrastructura și resursele materiale ale unităților de învățământ, caracteristicile cadrelor didactice, modul de încadrare a cadrelor didactice (calificat / necalificat), statutul cadrelor didactice, experiența didactică ș.a, echipa de profesori (planul de dezvoltare al școlii, curriculum la decizia școlii, curriculum de dezvoltare locală)

b. Ipoteza referitoare la categoriile mediu comunitar, familial și caracteristici individuale și de grup ale elevilor (planul de dezvoltare a școlii, perieducație)

c. Ipoteza referitoare la calitatea conținutului pedagogic / educațional al școlii (proiectul școlii)

d. Ipoteza referitoare la calitatea conținutului didactic al lecției (proiectul didactic)

(2) Unități de analiză

(3) Logica relației dintre date și ipoteze

(4) Criterii de interpretare (pe unitățile de analiză alese de fiecare cercetător)

2. Etape, tehnici utilizate

Surse de dovezi: puncte forte și puncte slabe

Sursa de dovezi	Puncte forte	Puncte slabe
Documente	stabile – pot fi revăzute de câte ori este nevoie nu ies în evidență – nu sunt create ca rezultat al studiului de caz precise – conțin nume, referințe și detalii exacte în legătură cu un eveniment acoperire largă – durată lungă de timp, multe evenimente și contexte	disponibilitate – pot fi insuficiente bias se selectivitate, în eventualitatea în care colectarea estre incompletă bias de raportate – reflectă biasul (necunoscut) al autorului acces – pot fi blocate în mod intenționat
Arhive	[Aceleași de la documente] precise și cantitative	[Aceleași de la documente] accesibilitate redusă din motive de confidențialitate
Interviuri	direcționate – se concentrează în mod direct asupra temei de studiu revelatoare – oferă deducții cauzale percepute	bias rezultat din proasta formulare a întrebărilor bias al răspunsurilor inexactități din cauza unei memorii slabe reflexivitate – intervievatul îi oferă intervievatorului ceea ce vrea să audă
Observația directă	realistă – abordează evenimentele în timp real contextuală – abordează contextual evenimentul	durată îndelungată selectivitate – exceptând situațiile de largă acoperire reflexivitate – evenimentul se poate desfășura altfel tocmai pentru că există observatori cost ridicat – orele necesare observatorilor umani
Observația participativă	[Același de la observația directă] revelatoare în privința comportamentului și motivelor interpersonale	[Același de la observația directă] bias rezultat din manipularea evenimentelor de către cercetător
Artefacte fizice	revelatoare în privința caracteristicilor culturale revelatoare în privința operațiilor tehnice	selectivitate disponibilitate redusă

(Sursa: Robert K. Yin, Studiul de caz (Designul, colectarea și analiza datelor), Iași: Editura Polirom, 2005)

Factori de influență asupra performanțelor școlare

Caracteristici ale școlii	Statutul unității
	Funcționare (tip de predare)
	Navetismul cadrelor didactice
	Calitatea materialului didactic
Caracteristici ale cadrului didactic	Calificarea cadrelor didactice
	Statutul profesional
	Continuitatea la clasă
	Vechimea în învățământ
	Participarea la module de formare / perfecționare
	Abilități de lucru în învățământul simultan
	Disponibilități de lucru pentru recuperarea rămânerilor în urmă
Caracteristici ale mediului familial	Nivelul educațional al familiei
	Posibilitățile materiale ale familiei
	Ajutorul acordat de părinți în pregătirea lecțiilor
Caracteristici individuale	Genul elevilor
	Interes și abilități de învățare
Caracteristici de grup	Interes față de școală
	Abilități de învățare

2. Unități de analiză / 3. Logica relației dintre date și ipoteze

2.1. Infrastructura și resursele materiale ale unităților de învățământ

Spații de învățământ cu destinație specială

• Săli de clasă
• laboratoare școlare
• bibliotecă școlară, fondului de carte
• sală de sport, ateliere școlare
• alte dotări speciale.

Aspectul spațiilor exterioare și interioare școlii

• aspectul claselor și holurilor școlii
• aspectul exterior al clădirii și al curții școlii

Condiții igienico-sanitare și de microclimat

• grup sanitar (interior, exterior)
• instalație de apă
• încălzirea (combustibil solid, centrală proprie etc).
• condițiile de iluminat

Dotarea claselor și a altor spații școlare

• dotarea diferitelor spații de învățământ cu destinație specială – ateliere, sală de sport
• dotarea cu material didactic a școlilor și dotarea claselor.
• calitatea materialului didactic și a mobilierului școlar

Dotarea școlii cu echipamente și accesul la Internet

• calculatoare
• accesul elevilor la acestea
• accesul elevilor la Internet
• accesul cadrelor didactice la Internet
• aparate de multiplicat

2.2. Personalul didactic

Personal didactic – aspecte cantitative

• personal didactic calificat / personal didactic necalificat
• predarea anumitor discipline de către cadre didactice calificate, care nu au specializarea corespunzătoare.
• personalului didactic suplinitor.
• navetismul cadrelor didactice

Aspecte calitative ale activității cadrelor didactice

• activități de grup.
• activități de învățare în grupuri mici
• programe de formare
• timpul acordat activităților de grup
• utilizarea metodelor de grup
• participarea la formare
• gradul de exigență a cadrelor didactice față de propria prestație la clasă.
• mobilitate și potențial de interacțiune
• organizarea elevilor pe grupuri.
• activitățile de tip expozitiv / activități interactive
• rolul profesorului de organizator al învățării centrate pe elev
• flexibilitatea proceselor de predare învățare ca o consecință implicită a utilizării feed-back-ului permanent
• modalități alternative de a organiza învățarea, atunci când elevii au dificultăți de realizare a sarcinilor.
• intervenții provocate ale elevilor în raport cu nivelul de solicitare cognitivă
• patern-uri didactice

• specificul mediului în procesul învățării.
• utilizarea de material didactic, generic sau cu specific local (denumiri, cuvinte regionale, obiceiuri, fenomene, locuri, tradiții locale etc.)
• materiale didactice: tradiționale (manual, hartă, atlas, instrumente și substanțe de laborator, culegeri, instrumente de geometrie), materiale video sau audio, planșe, ilustrații, scheme, culegeri sau alte resurse bibliografice, computerul, multimedia

Calitatea formării cadrelor didactice

• participarea la cursurile de formare și motivația
• cele mai solicitate cursuri de formare
• timp de formare.
• aprecieri față de condițiile de microclimat și dotările asigurate pentru desfășurarea cursurilor de formare
• activitatea didactică.
• metodele de predare utilizate de formatori în cadrul modulelor au fost variate, inovative și centrate pe implicarea directă în procesul de formare.
• Evaluarea: metode și perioade de evaluare.
• Efecte ale modulelor de formare în ceea ce privește: criteriul funcție didactică
  • schimbarea modalităților de predare-învățare,
  • adaptarea conținuturilor la nevoile personale de formare și prin asigurarea accesibilității acestora;
  • asigurarea accesului la metode și oportunități de dezvoltare profesională management al clasei;
  • promovarea experiențelor educaționale , modalități variate de cunoaștere a elevului și a unor strategii de instruire adecvate.

Posibilități de informare și accesul cadrelor didactice la resurse educaționale

• dotarea bibliotecilor școlare
• funcționarea centrelor de resurse
• dotarea cu material didactic și calitatea acestora

Calitatea programului de pregătire

• calitatea conținuturilor de formare
• nevoile de formare, conținuturi accesibile, strategii de instruire noi, adecvate contextului școlilor rurale și metodologii de cunoaștere a elevului. Resursele materiale cu rol de suport pentru derularea
• condițiile fizice și de microclimat în care s-a desfășurat formarea au fost, în opinia cadrelor didactice, satisfăcătoare.

Metode de formare

• utilizării unor evaluări complexe, care să îmbine metode și perioade de timp diferite.
• relația pe care au avut-o cu formatorii
• tematica propusă, modalitățile de organizare, conținuturile vehiculate.

2.2 Calitatea conținutului educațional al școlii

• Rata de promovare / rata repetenției
• Rata de absolvire clasa a VIII-a
• Rata de tranziție la învățământul secundar
• Rezultate la testarea națională de la clasa a VIII-a
• Performanțe școlare la concursuri, olimpiade etc.
• Exemple de bune practici didactice (cu exemplificări din domeniul de competențe)

2.3. Informarea publică asigurată de școală

Zonele de interes ale părinților

• informarea părinților cu privire la oportunitățile privind accesul în trepte superioare de școlarizare ale elevilor.
• discuțiile focalizate
• așteptări din partea părinților față de nivelul de educație
• viitorul profesional al copiilor
• clarificarea opțiunilor școlare și profesionale ale copiilor
• prezentarea modalităților de stimulare a elevilor
• informații cu privire la programele / proiectele școlii

2.4. Factori de motivație și de reușită a elevilor

• 1. Aprecierea generală a elevilor față de școală
  2. Condiții fizice de învățare: spațiu, mobilier, apă, lumină, curățenie
  3. Frecventarea școlii
• factori externi școlii care influențează frecvența
• atractivitatea activitățile didactice din școală
• alte modalități de motivare pentru frecvență și performanțe școlare

d. Climatul oferit de școală

• comportamentul profesorilor în cazurile în care ei propun informații și idei personale în timpul lecțiilor sau sprijinul pe care acestea îl oferă elevilor cu performanțe mai scăzute.
• motivația pentru a ajunge în cicluri școlare superioare: pragmatice - obținerea unei meserii și continuarea studiilor într-un nivel superior, lărgirea orizontului de cunoaștere, recunoașterea meritelor în școală , recunoașterea în societate
• intenții și aspirații ale elevilor
• oferta educațională a școlii
• accesul la informații privind rețeaua școlară
• serviciile de consiliere și de orientare
• alte surse de informație: surse de informație orele de dirigenție și discuțiile cu profesorii
• cunoașterea criteriilor de evaluare și a regulamentului școlar
• evaluare transparentă
• respectarea regulamentului școlar
• accesul la servicii de asistență medicală etc

2.5. Mediul familial al elevilor

a. Factori favorabili / de risc

• factori favorabili / de risc privind participarea la educație și performanțele elevilor
• nivelul ..... veniturilor celor mai multe familii
• nivelul .......de educație al familiilor
• posibilitatea / imposibilitatea acordării de sprijin copiilor
• atitudini favorizante / rezervate față de școală și educația copiilor ș.a.
• percepții privind rolul școlii în instruirea copiilor,
• preluarea unor funcții educative care revin părinților,
• stimularea școlilor în vederea inițierii unor proiecte pe tema parteneriatului școală / familie.

b Informarea părinților referitoare la

Condițiile în care învață copiii:

• infrastructură, dotarea cu anumite materiale didactice și echipamente, servicii de asistență medicală și de consiliere profesională, securitatea personală a elevilor, alte facilități de care beneficiază elevii.
• schimbări din școala în care învață copiii lor,
• dotare cu mobilier școlar
• ameliorarea unor aspecte privind clădirea, utilitățile sau achiziția unor materiale didactice moderne
• activitatea centrelor de resurse / documentare
• altele ...

Activitatea desfășurată de elevi în școală

• implicarea cadrelor didactice în activitățile cu elevii
• modul de relaționare al cadrelor didactice cu părinții
• posibilitățile de petrecere a timpului liber oferite elevilor
• capacitatea școlii de a-i ajuta pe elevi să-și clarifice și urmărească opțiunile școlare și profesionale
• altele ...

c. Implicarea părinților în activitățile școlii

• participarea la procesul decizional
• deschiderea școlii față de sugestiile sau propunerile formulate de părinți
• opinia ponderea proceselor informale / formale
• contacte regulate cu școala și alte proceduri interne
• membri activi în structuri de la nivelul școlii (consiliul de administrație, consiliul părinților etc.),
• gradul de organizare / reprezentare a părinților în structurile de la nivelul școlii și altele
• gradul de conștientizare a drepturilor / responsabilităților părinților
• atitudinea părinților față de transparența conducerii școlii
• „imaginea” părinților în rândul decidenților școlii, efectul acesteia asupra procesele decizionale ale școlii
• prestarea unor servicii pentru școală: activități gospodărești, pregătirea unor activități extrașcolare
• realizarea de contribuții materiale și financiare
• discuțiile individuale cu cadrele didactice și diriginții
• ședințele și întâlnirile cu reprezentanți ai conducerii

2.6. Implicarea reprezentanților comunității locale

• rezolvarea problemelor școlii
• factori de context: relația director-primar, distanța dintre școală și centru de comună etc.). activități cu caracter administrativ.
• relația cu părinții: : activitățile cu un caracter comunitar : probleme ce țin de elevi, de rezultatele școlare etc.; aspecte specifice unei comunități (sărbători ale comunității, probleme la nivel local)
• implicarea în proiectarea și realizarea unor activități educative și perieducative

• îmbunătățirea condițiilor de activitate din școală
• dezvoltare profesională și acoperirea unor nevoi de dezvoltare a școlii – implicarea în granturi: parteneriate în derulare, activități desfășurate cu partenerii locali , proiecte finanțate din fonduri ale comunității
• modernizarea spațiului de învățământ,
• dotarea cu materiale și echipamente didactice modern
• amenajări exterioare.
• participarea la luarea deciziilor din școală
• participarea la activități în calitate de membri în Consiliul de Administrație al școlii
• activitatea în consiliul local pentru educație: implicarea în organizarea activității din școală, activități educative cu elevii, stabilirea bugetului și organizarea de activități extrașcolare.

2.7. Relația cu agenții economici

• programe de profesionalizare
• reprezentarea în structurile de decizie ale școlii
• implicarea în proiectarea și realizarea unor activități educative și perieducative
• activitățile cultural-artistice și cele ecologice.
• desfășurarea de activități în beneficiul comunității
• activități în favoarea unor persoane defavorizate, activități de recuperare / reciclare a materialelor refolosibile și activități prin care să fie mai bine valorificate tradițiile și obiceiurile locale