Metodologia cercetării educaționale – Curs 1- 2 . Introducere.Descrierea cursului

Metodologia cercetării educaționale - CURSUL 1

Descrierea cursului

Introducere

Argumente ce susțin necesitatea studierii acestui curs sunt date în primul rând de nevoia umană de cunoaștere, a modului de cercetare bazat pe descoperire și inovație, a căilor prin care se poate transmite cultura tinerei generații, cât și traseele posibile de urmat.

Metodaprovine din grecescul methodos ( meta=după ; hodos = cale) reprezintă modalitatea sistematică de cercetare, de cunoaștere și transformare a realității obiective.

Determinismul științifica fost postulat pentru prima oară de marchizul Pierre-Simon Laplace (1749-1827). Dată starea universului la un moment dat, un set de legi determină în întregime atât viitorul cât și trecutul. Este răspunsul omului de știință modern care exclude intervenția unei ființe supranaturale de a interveni prin miracole.

Filosoful francez René Descartes (1596-1650), pentru a păstra liberul-arbitru, considera că mintea omenească nu urmează legile fizicii, omul fiind format din corp și din suflet.

Știința modernă, prin studiul bazelor moleculare ale biologiei, demonstrează că procesele biologice sunt guvernate de legi ale fizicii și chimiei. Experimentele neurologice recente vin în sprijinul ideii că, acțiunile noastre sunt determinate de creierul nostru fizic, care se supune legilor științifice, deducându-se astfel că liberul arbitru este o iluzie. Dacă admitem că legile fizicii guvernează comportamentul uman, rezultă că în practică, acesta este greu de prezis. Motivul constă în faptul că trebuie știută starea inițială a fiecărei molecule (ce sunt în număr foarte mare) și să rezolvăm un sistem cu același număr de necunoscute. Aceste calcule ar dura câteva miliarde de ani, deci rezultatul ar parveni prea târziu, motiv pentru care este nepotrivit să aplicăm legile fizicii. Un studiu eficient al comportamentului uman este realizat de psihologie.

Cercetarea- este un proces sistematic de colectare și analiză a informației sau a unor rezultate ce are ca scop îmbunătățirea înțelegerii noastre a aspectului propus studiului.

Printre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cercetarea științifică amintim :

Obiectivele și scopul cercetării să fie clar definite. Pentru corectitudine, datele inițiale să fie corecte. Să fie utilizate metode adecvate de analiză a datelor, apoi analiza să fie corectă. Concluziile cercetării să fie în conformitate cu rezultatele analizei. Este necesară onestitatea și competența cercetătorului.

Metodologia cercetării - reprezintă repere asumate de cercetător în procesul de investigație.

Amplitudinea cunoștințelor, a inteligenței, a talentului propriu, sunt repere în abordarea problemelor deschise ce sunt transmise de la o generație la generațiile ce urmează acestora.

Poetul Alexander Pope spunea : ,, Natura și legile Naturii zăceau ascunse în beznă :

Dumnezeu a spus „Să fie Newton! Și s-a făcut lumină”.

Obiectivele cursului

• Identificarea problemei de cercetat și necesitatea unei investigații în acest domeniu
• Modalitatea de achiziționare a datelor
• Prezentarea datelor într-un mod concis și clar
• Prezentarea datelor trebuie să fie suficient de amplă pentru a putea susține interpretări posibile și concluziile raportului
• Prezentarea modului în care se rezolvă problemele propuse cu ajutorul datelor obținute prin cercetarea derulată

I . Realizarea unui proiect de cercetare

I.1. Premisele cercetării

I2.Model general al unui proiect de cercetare

I3.Modalități de căutare a unui subiect de cercetare

I4.Teme de cercetare științifică în studiul matematicii a elevilor/studenților

I.5.Managementul proiectului de cercetare-diagrama Gant

I.6. Prezentarea rezultatelor cercetării

Obiectivele cursului

Descrierea cursului

I.1. Imensitatea cerului, vastitatea lumii au generat o multitudine de întrebări.

Oamenii, ființe curioase, și-au pus întrebări și au căutat răspunsuri. Nevoia de cercetare l-a obligat pe om să experimenteze, apoi să judece.

,,Există două tulpini ale cunoașterii omenești, care provin dintr-o rădăcină comună, dar necunoscută nouă, anume sensibilitatea și intelectul: prin cea dintâi obiectele ne sunt date, iar prin cel de-al doilea ele sunt gândite”.

Cursul 2.

Introducere

Există deci diferite surse ale cercetării : a) plăcerea intelectuală; b) rezolvarea unei probleme practice care deservește binelui societății sau cel personal ; c) a obține o diplomă, un titlu academic d) a câștiga o poziție în societate.

Tipuri de cercetare

1. Cercetare teoretică, conceptuală, formulare de idei abstracte. Unele dintre acestea sunt fundamentale deoarece aduc contribuții importante în domeniul respectiv.
2. Cercetare empirică, care se bazează pe observarea direcă a realității. Concluziile și constatările ei pot duce la îmbogățirea teoriei.

Cercetarea empirică poate fi :

a)calitativă, prin strângerea de informații ce urmează a fi interpretate statistic

La rândul ei, analiza calitativă poate fi : a) comparativă, atunci când sunt comparate informații de la diferite persoane ( sau firme,etc) ; b) a conținutului , prin analizarea răspunsurilor obținute la chestionare cu întrebări deschise ;

Interpretările se realizează treptat, pe măsură ce informațiile cresc.. informațiile nu se supun regulilor statistice, ci se pot converti în expresii cantitative prin codificare, care apoi sunt prelucrate.

c) tematică, care se centrează pe o temă importantă. Dezvoltarea ideilor pornind de la tema principală se ramifică ulterior sub forma unui graf. Fiecare nouă componentă poate conduce la noi descoperiri, conexiuni cu alte domenii sau chiar cu capitole complementare.

d) discursivă/interviu, pentru a sesiza capacitatea de exprimare, trăirile interioare ale cercetătorului, modalitatea de înțelegere și de operare cu noțiunile utilizate.

De exemplu, din răspunsurile de la interviuri, în urma utilizării unor chestionare, se deduc concepte. Selecția nu este întâmplătoare, eșantioanele cu care se lucrează fiind selectate scopului. Este necesară creativitate din partea cercetătorului, deoarece interpretările sunt sensibile.

Cercetarea poate fi :

Aplicată

În rezolvarea unor probleme din domenii variate, cu aplicabilitate directă.

Cercetarea este astfel orientată spre rezolvarea problemei.

De exemplu, în matematică : a) rezolvarea ecuațiilor algebrice de gradul 2; b) rezolvarea ecuațiilor algebrice de gradele 3 și 4. c) Rezolvarea ecuației algebrice de gradul 5. Evident că, în unele cercetări rezultatele obținute la probleme poate fi negativ, în exemplul c) precedent. De ce ecuații ? ,, Deoarece ele sunt sângele matematicii, științei și tehnologiei.”

În statistică economică : studiul profitabilității unei investiții într-o anumită zonă.

Descriptivă

Găsirea legăturilor existente, a caracteristicilor asupra unui fenomen existent.

De exemplu, în matematică, în secolul al XVII-lea, geometria se dezvoltase încă din antichitate și algebra era o domeniu relati nou. René Descartes (1596-1650) a realizat pentru prima oară utilizarea algebrei în studiul geometriei, prin crearea geometriei analitice. Fără acest nou domeniu al matematicii, analiza matematică nu se putea naște ( după 1675 , amintind ,,părinții analizei matematice “ Isaac Newon și Gottfried Wilhelm Leibniz). Fără dezvoltarea analizei matematice este greu să ne imaginăm azi, cam ce dezvoltare a tehnologiei, a vieții socio-economice am fi avut.

Exploratorie

Cercetarea se focusează pe ceva retrospectiv, care s-a petrecut, care au afectat lucruri care s-au produs. ,, Noul nu poate fi descoperit într-un domeniu, decât gândind mereu la el “ ( I.Newton).

Cercetarea se realizează spre interior, abordările sunt mai puțin certe și se studiază cauzalitatea fenomenului petrecut. Se derulează studii de grup după criterii fixate. Certitudinea reprezintă sentimentul unui acord între reprezentări.

Certitudinea poate fi :

- senzorială prin evidența unui fapt, sentiment de claritate sau reprezentativă ; al armoniei unei imagini cu alte reprezentări

- cognitivă ( intelectuală ) sau afectivă ( emoțională, credințe)

-spontană sau gândită (verificată, demostrată).

- empirică (reală, concretă, bazată pe fapte) sau speculativă ( abstractă, indirectă, fondată pe ipoteze presupuse certe și considerate ca atare). Ea se apropie de cea senzorială.

- personală ( dobândită de noi înșine) sau de împrumut ( bazată pe mărturia unei persoane de încredere).

Opusul ei este incertitudinea. Este sentimentul confuziei, al ignoranței, al uitării.

Remarcă

Se observă numărul mare de lucrări apărute în edituri prestigioase, ce sunt în general traduceri ale cercetărilor cu caracter istoric realizate în Știință sau în Artă. Ne punem natural întrebarea care este oare rolul acestora? Noi considerăm că, oricare cercetător trebuie să cunoască bogăția de idei care a apărut în domeniul studiat. Există șansa de a descoperi ale drumuri, alte conexiuni nerealizate până azi, pentru a descoperi noi fapte, noi rezultate. Astfel, în multe reviste, apar noi articole care se bazează pe concepte uneori foarte vechi care sunt accesate prin lectura cărților valoroase, alteori conexiuni noi pe care cercetătorul de azi le realizează prin lectura celor mai recente reviste.

Cercetare cantitativă

După colectarea datelor, acestea se codifică, apoi se prelucrează. Pentru explicarea studiului este necasară capacitatea creatorului de a teoretiza , de a determina explicații și factori generali.

Datele sunt culese din variate surse și este necesar să fie corecte.

1. Primare, ce sunt adunate de cercetător ( experiment, observații, interviu, etc). Inițial are loc o apropiere, ,,o tatonare”a ceea ce urmează a fi studiat. Apoi, concepte abstracte, se transformă în reprezentări empirice. Ce este neceară utilizarea unor surse variate de informare, cât și de acuratețea datelor inițiale introduse. Ne imaginăm un computer în care introducem datele. Se realizează apoi un model teoretic prin care se măsoară concepte care se regăsesc uneori în altele realizate anterior prin alte tehnici. Acest model trebuie apoi testat pentru a-i verifica valabilitatea.

Este nevoie de fixitate, de pasiune , de îndârjire, concentrare durabilă. Să ne amintim cuvintele lui Edison : ,, Geniul se compune din 1% inspirație și 99% transpirație”.

Remarcă

Reamintim că marile descoperiri au fost realizate ca o sinteză sau ,,o plus valoare “ a ceea ce s-a realizat până la momentul respectiv. Este util a studia istoria marilor descoperiri.

2. Secundare. Acestea se regăsesc publicate în anuare, în lucrări publicate.

Remarcăm ca strategie calitativă metoda inductivă care are printre scopuri, generare de noi rezultate, teorii care conduc la noi abordări istocico-culturale ( aport de cunoaștere).

Creația fiind activitatea superioară a gândirii, ea implică niveluri foarte ridicate pentru fiecare proces al gândirii. Pentru a crea, este necesar să simțim și să elaborăm la maximum. Este necesar să folosim toate simțurile posibile, prin utilizarea tuturor instrumentelor posibile. Sunt necesare un spirit viguros, precis, solid ( intensitate ). Este nevoie de mare de forță de intuiție. Este nevoie de mare forță de profunzime, de inteligenă inventivă și divinatorie, spirit de sinteză, de pătrundere. ,, Este nevoie de amplitudine : o mare bogăție de material de elaborat. O foarte bună memorie, spirit complex, larg, enciclopedic, pentru a face o breșă în frontul inamic al necunoscutului.

Fără răbdare nu se poate realiza nimic important. Este necesar ca ideile să se maturizeze, deci este nevoie de gestația lor, dar și de viteză din partea cercetătorului, de a citi de acuitatea spiritului.

Strategia cantitativă este predictivă, testează teoria, identifică modelul general și conexiunile cu variabilele.

Remarcă

Aceste metode se îmbină deseori ceea ce conduce la metoda mixtă : calitativă- cantitativă.

De exemplu, o cercetare calitativă poate fi structurată prin apelarea interviului unui număr de cazuri selectate după un anumit criteriu și apoi trecând la la prelucrare cantitativă. Se poate ca un survey, dedus dintr-o cercetare cantitativă, să apeleze la interviuri pe bază de chestionar ce conține întrebări deschise, astfel se generează analize în profunzime sub forma unor studii de caz, ceea ce conduce la cercetare cantitativă.

Analiza va depinde de complexitatea ipotezelor, a gândirii cercetătorului. Pentru a sesiza asemănările sau deosebirile prin spontaneitate și automatism. Asemănarea este readusă la consonanță și deosebirea este atribuită disonanței ( interferenței) anumitor mișcări sau vibrații, unde.

Prin analogie cu utilizarea de către matematicieni a tabelelor cu logaritmi, putem învăța interogarea lucrurilor cât și a ideilor. Subiectul trebuie examinat din cât mai multe unghiuri, apoi să provocăm și să descoperim întrebările. După identificarea corectă a acestora, cerectătorul pornește la căutarea soluțiilor. Putem ajunge la realizarea unei fișe de interogare, pe care o vom aplica în practică.

SINTETIC	ANALITIC
Ce este ?	Cum este sau obiectul poate fi ?
Cum poate fi definit ?	2.Cum poate fi divizat ?
Cum poate fi conceput ?	3.Cum poate fi disecat ?
Care este esența lui ?	4.Care este conținutul lui ?
În ce constă el ?	5.Din ce se compune ?
Cu ce poate fi echivalent ?	6.Ce părți deosebim ?
Cu ce poate fi identificat ?	7. Care sunt fracțiunile lui ?
La ce poate fi redus ?	8.În ce poate fi fracționat ?
Cu ce poate fi confundat ?	9.Ce i se poate discerne ?
Din ce puncte el aduce răspunsuri univoce ?	10. Din ce puncte el aduce răspunsuri echivoce?
Care sunt criteriile la care posedă o unică categorie ?	11.Care sunt criteriile la care posedă ambele categorii ?
Unde trebuie clasificat ?	12.Cum poate fi dedublat ?
Unde trebuie asimilat ?	13.Cum poate fi fragmentat ?
Care este coordonata sa ?	14.Care este antiteza sa ?
Care sunt armonicele, acordurile, egalele sale ?	15.Care sunt detaliile, părțile, varietățile, subdiviziunile sale ?
Care sunt sinonimele, apropiații lui ?	16.Care sunt negativii, contradictorii, opușii săi?
Care sunt raporturile sau relațiile sale ?	17.Care sunt exclusivitățile sale ?
Care sunt genurile sale ?	18.Care sunt speciile sale ?
Cum îl putem condensa, rezuma, simplifica ?	19.Cum îl putem amplifica, dezvolta, detalia ?
Cum apare privit prin micșorarea senzațiilor ?	Cum apare privit prim amplificarea senzațiilor ?

În analiză trebuie stimulată activitatea minuțioasă, focalizarea în mod riguros asupra unui singur aspect studiat, prin diminuarea extensiunii ( amploarea gândirii). Se va analiza subiectul cu minuțiozitate, succesiv, sub toate aspectele, prin analiza tuturor simțurilor.

Lector univ. dr. Costel Chiteș

descărcare fisier..