Nota Biografica

ONOMASTICA -1 iunie 2004 -

Și pe mine m-a preocupat numele pe care-1 port: Goma. În toate scrierile i-am căutat originea, drumul până la mine, în Din Calidor un întreg capitol este consacrat numelui mai puțin obișnuit în spațiul onomastic românesc: Goma. Împreună cu tata am încercat să aflu „de unde ne vine” și am avansat două căi: locală, basarabeană, sprijinindu-ne pe porecla bunicii, Natalia Goma din Ciocâlteni, Orhei căreia în sat i se spunea: „Homoaia”. Ar fi însemnat că numele de familie era, la origine: Homa, sau mai degrabă Huma, dar sub ocupația rusească de după 1812, transcriptorii au transformat în G – H-ul originar (alte exemple: Garbuz – de la Harbuz, Guțan de la Huțan, Golban de la Holban.).

…Una străină, dinspre apus prin un purtător: Goma – nume purtat de o „personalitate” a momentului nașterii mele (1935), rezidentul regal al Dunării de Jos, Paul Goma – cel care a inspirat prenumele meu. Abia când am ajuns în refugiu, în Ardeal, am aflat că mai există și alți purtători ai numelui Goma, atât în zona Predeal, cât și în a Lugojului – cu toții aromâni.

Am primit – cu mare întârziere – două volume din lucrarea Basarabenii în lume, scoasă de Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în 2002. În al doilea există un text semnat: Vlad Ciubucciu: „Boț de humă din Codrii Orheiului” din care citez – mai întâi citatul din Creangă: „ «Ia, am fost și eu, în lumea asta un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești» „

Iată ce scrie Vlad Ciubucciu: „Din registrul pentru născuți, voi. 1, din Primăria comunei Vatici, județul Orhei, la numărul curent 60, 1935, octombrie 3, aflăm că la 2 octombrie ora 12.00, în familia lui Efimie GOMA, de 26 ani și Măria GOMA, născută POPESCU, de 25 ani [în subsol este corectată vârsta mamei, tot de 26 ani], învățători din satul Mana, jud. Orhei, s-a născut Paul, sex masculin, de credință ortodox.

„Părinții pruncului erau de baștină din alte sate din apropiere: tata – din Ciocâlteni, iar mama – din Chiștelnița, ambii din neam de ruptaș (odnovorț) și de slujitori ai bisericii.

„Pe linie paternă, un străbun din sec. al XVIII-lea a fost LUPUL HUMĂ (n. 1750). Fiul Lupului HUMĂ a fost Spiridon Humă, la 1814, ponomar, iar la 1835, același Sp. Humă e dascăl la Găozeni; un nepot [al] Lupului HUMĂ – către anul 1887 – ajunge preot la Varvărăuca, cu numele Vasile GUMA.

„Un alt nepot al Lupului Humă este atestat la Ciocâlteni, Gheorghe Guma (n. 1850), odnovorț. La 1870 odnovorțul Gh. Guma îl naște [este tatăl lui…] pe Chirilă Goma, țăran. La 1858, la Telenești este atestat un agricultor – HUMĂ…

„În Metriceskaia cniga din biserica locală, la capitolul 'botez', la numărul 2, aflăm că la 18 ianuarie 1909 s-a născut și la 24 ianuarie a fost botezat Evfimi, în familia unui «țaranin sela Cekolteni Kiril Gheorghiev [ici?] Goma i ego zakonaia jena Natalia Nikolaevna».

„A săvârșit taina botezului preotul E. Iamburschi, secondat de psalmierul Nicolai Procopan. Nașa a fost Irina Ioan Cârlan.

„Acest Evfimi (Efimie) a fost tatăl scriitorului Paul Goma.

„Relatările mele de mai sus ilustrează cât de simplu și neștiut se lasă peste tine tăvălugul nătâng al falsificării: 1750 Humă; 1787 Humă; 1850, 1887 – Guma; 1870, 1909, 1935 – Goma; 2001, la Paris, Goma.

„Pe linie maternă, din Chiștelnița, jud Orhei, coboară neamul ruptașilor POPESCU.

„La 1742, în Chiștelința se naște Ștefan POPESCU. Din fratele său Gheorghe POPESCU (1744) coboară ponomarul (psalmierul) din Stolniceni Hristofor Popescu, iar din vărul său tiz Ștefan Popescu (1750) descinde preotul din Hârtop Nicolae Popescu.

„Ruptașul Ștefan Popescu (n. 1742) a fost tatăl lui Mihalachi Popescu (1772). Acesta cu legiuita lui soție Ana (1785) dau naștere la doi fii: 1817, Ștefan și 1821, Vasile, care aveau la mână mărturia de ruptaș din partea Domnului Moldovei din 1802 [Alexandru Suțu, dacă actul era datat înainte de septembrie 1802; Alexandru Moruzi – după] și a Comitetului Provizoriu din Basarabia din 1817, nr. 220.

„Unul din acești doi Popești din Chiștelnița, în 1850, 1-a adus pe lume pe Leon Popescu, odnovorț (ucaz țarist din 1847).

„în 1880, odnovorțul LEON îl naște [este tatăl lui] pe Teodor Popescu, care, cu Nadejda (n.1885) o naște pe Măria, 10 iulie 1909, mama scriitorului.

„Prunca Măria Popescu a fost botezată peste 9 zile, la 19 iulie 1909, când viitorul ei soț Efimie Goma împlinea 6 luni), în aceeași zi cu altă Măria Popescu, fiica lui Ștefan al lui Gavrilă Popescu, zis și Popa.

„Anul 1909, dealtfel, a fost un an care subliniază potența odrăslitoare a neamului de ruptași (odnovorț) POPESCU din Chiștelnița Orheiului: 3 fete și 3 băieți (tații lor au fost Grigore al lui Ivan Popescu; Gavrilă al lui Ioan Popescu. Ștefan al lui Gavrilă Popescu; Filadelf al lui Vasile Popescu, Efimie al lui Leon Popescu și Toader al lui Leon Popescu.

„în Metricesckaia kniga Kișinevskoi Duhovnoi Konsistorii dlia Sviato – Nikolaevskoi țerkvi sela Kiștelnița, 4-go okruga Orgeevskogo uezda, anul 1909, la numărul 32, citim că la 10 iulie s-a născut și la 19 iulie a fost botezată mama lui Paul Goma – MARJA, în familia unui «onodvorț selenia Kiștelnița Fedor Leonov Popesco i jena Nadejda Iakovlevna, pervobracinâie oba pravoslavnovo veriospovedania». Nași la botezul mamei Măria au fost odnovorțul Alexandru Vasile Stratulat și dvoreanca Măria (lui Vasile) Baronețka, un element extern care vădește nivelul relațiilor sociale din epocă ale neamului popeștean și ale celui humuleștean, neamuri de vrednici gospodari și oameni de credință din Țara Moldovei.

„Și dacă acele relații le proiectăm spre destinul unui urmaș rătăcitor prin zbuciumata Europă, ce s-a manifestat în sec. al XX-lea, Paul GOMA, adică Paul HUMĂ, rămâne să înțelegem o dată în plus; ce iese din pisică șoareci prinde.

„Citind și recitind opera parisianului Paul Goma, constați cu surprindere consonanța uimitoare cu harul scriitoricesc al bătrânului și veșnic tânărului humuleștean Ion Creangă, zis humuleștean după satul de baștină.