Alcesta

PERSOANELE (in ordinea intrării In scenă)

APOLO

THANATOS

CORUL, alcătuit din bărbați din I

O SERVITOARE

ALCESTA, soția lui Adraet

ADMET, rege în Phera

EUMELOS, M lui Admot și al Aid

HERACLE

P1IERES, tatăl lui Admet

UN SERVITOR n fPtifi – ora lui Eumolos, femei din suita Alceste”, bărbațtdin suHole lui Admet și Pheres

Acțiunea are loc în fața palatului lui Admet din Phera. Apolo iese dinăuntru, pe o poartă laterală, purlând arcwî în mină și tolba cu săgeți pe umeri

APOLO

O, casă-a lui Admet1 în care m-am supus, deși sunt zeu, să stau la masa slugilor! Dar Zeus a voit să fie-așa, căci el 1-a nimicit pe-Asclepios, feciorul meu,

1 Adrnet stăpânea ca rege (basilcu) peste meleagurile tesaliene din,. Preajma tacului Boibe, unde se petrecuse odinioară dragostea lui Apolo pentru fecioara Coronis și al cărei rod a fost Ascjjyijos, Acesta, inițiat de-centaurul Ghiron, a ajuns să cunoască puterile vindecătoare ale rădăcinilor și buruienilor, cu ajutorul cărora a obținut lecuiri miraculoase. Când, întrecând marginile înțelepciunii omenești, a izbutit să învie un mort, Zeus 1-a ucis, fulgerându-1, deoarece, prin minunile sale, Asclepios amenința drepturile eterne ale Morții. Apolo, ca să-și răzbune fiul, a omorât [Ciclopii, faurii'fulgerelor pe care le mâniiia atotputernicul XtT. S. Drept pedeapsă, i s-a dat să slujească în casa unui muritor. Astfel a intrat ca păstor la curtea lui Admet, regele din Phora, unde ar fi rămas după unele versiuni un an, după altele nouă ani.

Zvârlindu-i fulgerul în piept. Eu, mânios, atunci am omorât Ciclopii făurari de trăsnete dumnezeiești. Iar tatăl meu m-a osândit sa intru slugă la un om.

Venind în glia-aceasta, m-am făcut păstor la gazda mea, păzindu-i casa până azi, căci s-a-ntâmplat să fie drept – cum sunt și eu -

Admet, fiul lui Pheres. Și 1-am mântuit apoi de ceaiul morții, amăgindu-le pe Moire1, iar zeițele s-au învoit să-1 izbăvească de pieire, de va da pe altul să coboare-n Hades pentru el.

Rugându-se de toți prietenii pe rând și de bătrânii săi părinți2 ce 1-au născut, niciunul n-a primit, numai soția lui a vrut să meargă-n bezna morții pentru el.

Acum, put'tată-n brațe de bărbatul ei, se stinge-n casă. Tocmai azi e hotărât sorocul morții, despărțirea de cei vii. Eu, ca să nu mă pângăresc*, voi părăsi aceste scumpe coperișuri de palat. Îl văd apropiindu-se pe Thanatos1,

1 In ziua nunții salo cu Alcesta, Admet a uitat să-i aducă jertfă zeiței Arleinis. Aceasta nu a îutlrziat să se răzbune, înlr-adevăr, ciiid Admet a intrat în odaia nupțială, a găsit-o mișunând de șerpi, ceea ce însemna că eroul fusese osândit la moarte. Apolo intervine în sprijinul protejatului său alinândmâniasuroriisaleArtemis; totodată, de la ursitoarele Moire, obține ca Admet să'fie scutit do moarte dacă alt muritor se va învoi să-și dea viața în locul său.

2 In text: pe tatăl său și pe maică-sa bătrână, care l-a născut: e vorba de Pheres și de soția sa Iftime.

3 Atingerea sau vederea unui mort era socotită necurată, atât pentru oameni, cit și pentru zei. Apolo părăsește casa gazdei sale generoase înaintea morții Alcestei, pentru a se păstra nepângărit.

4 Thanatos, adică Moartea, a fost întruchipată de heleni ca un bărbat robust, bărbos, înaripai și violent, care își pe zbirul morților, care-o va coborî în casele lui Hades. A sosit la timp.

El, ceasul de pe urmă i-1 pândea de mult1.

(Intră Thanalos, cu sabia în mâini. E un bărbat înalt, cu aripi mari, invcșminlat în negru.)

TIIANAT03

Ce-i cu tine-n preajma casei? Ce te-nvârți pe-aici, Apolo? Iară vrei pe nedreptate să ne scazi și spulberi slava nouă, celor din adâncuri? Nu-i destul c-ai dus hotarul morții lui Admet departe, amăgindu-le pe Moire cu măiastra-ți viclenie? 2 Și-acum vii cu arcu-n mână s-o păzești pe-Alcesta, care se-nchină de bunăvoie morții ca să-i scape soțul?

APOLO Fii liniștit! Dreptatea e de partea mea.

THANATOS La ce bun arcul, de te simți în largul tău?

Răpea victimele și le ducea în Infern, Am preferat să păstrăm denumirea de Thanatos, deoarece Moartea, de gen feminin, nu ar fi putut corespunde atributelor acestui geniu infernal.

1 Alcesta s-a legat să moară în locul lui Admet încă din ziua nunții. Euripide-amină termenul fatal, pentru ca între timp mireasa să devină soție și mamă, adâncind astfel și mai mult caracterul tragic al morții sale.

2 Scoliastul Alcestei afirmă că Apolo le-ar fi înduplecat pe zeițele Sorții, îmbătându-le cu vin dulce, ș,? =- >L„ „ -„ „ –

APOLO în obiceij nî mele azdei * aRi m-a copleșit. * ls cu sila nici pe celălalt-i 1-am smuls „

Munci,. „; ci și nu e cum de-* a”

APOLO „ai, du-te, ia o

Ucid pe cei „8 iti. Acesta-i rostul meu.

Ba să-i lovești pe cei împovărați de ani!

THANATOS Pricep vorbirea ta și văd la ce țintești.

APOLO pifu-i chip să-mbătrânească-Alcesta printre-ai săi?

THANATOS O nu, și eu țin – crcde-mă – să fiu cinstit.

APOLO Un singur suflet vei răpi și-atâta tot.,.

THANATOS Cu morții-n floarea vârstei mă slăvesc mai mult.

APOLO Murind bătrână, falnic o vor îngropa.

THANATOS Apolo, văd că-i părtinești pe cei avuți.

APOLO Ce spui? Ajuns-ai plin de duh fără s-o știu?

' THANATOS l Cei înstăriți și-ar cumpăra un trai mai lung.

APOLO Deci nu te-ndupleci să-mpliaești dorința mea?

THA. NATOS Cu nici un preț! Știi bine felul meu de-a fi.

APOLO Potrivnic oamenilor și urât de zei, THANATOS Nu pot să-ți las mereu ceea ce nu-i al tău.

APOLO

Ascultă, cerbicia ți se va-nmuia! _

La casele lui Pheres va sosi un om1 în drum spre țara tracilor cu iarnă grea, fiind trimis de Euristeu după un car cu patru cai. Primit ca oaspe de Admet în casă, ți-o va smulge pe soția lui.

Vei fi silit s-o lași; în schimb, n-o să câștigi nici o recunoștință, ci doar ura mea.

(Pleacă.)

1 Textul se referă la Heracle, care, după legenda argiană, a fost silit să-i slujească, vreme de doisprezece ani, lui Euristeu, tiranul din Tirint, înfăptuind faimoasele is-l prăvi cunoscute sub numele de „Muncile lui Heracle”! Aici este vorba de dobândirea cailor lui Diomede. Acești fecior al lui Ares domnea peste neamul războinic al biskH hilor; caii săi carnivori îi sfârtecau pe călătorii aruncați dej furtuni în ținuturile neospitaliere din miazănoapte. He.'acle, la porunca lui Euristeu, pleacă în Tracia însoțit de o ceată de viteji, se bate cu bistonii, îi învinge, îi ucide îd luptă pe Diomede și îl oferă ca hrană propriilor sui cai.

TIIANATOS

Vorbește-ntr-unal Nu vei dabândi nimic. Femeia-aceasta-n Hades tot va coborî. JVia-ndrept spre ea să-i tai șuvițele de păr. și cel pe care-1 însemnez cu spada mea1 se dă-n puterea zeilor subpământeni.

I'ă în palat. După plecarea sa vine corul, alcătuit din bărbați, eetftluni ai orașului Phera.)

CORIFEUL

Ce-i cu liniștea din fața casei? Curtea lui Admet de ce-i tăcută? Nime nu e-n preajmă să ne spună: trebuie s-o plângem pe regina moartă sau Alcesta-i încă vie și mai vede razele luminii î lai Pelias odraslă, care ni se pare cea mai minunată din soții – prin marea sa iubire.