Colectionarul de cadavre

Colectionarul de cadavre de Anthony King 

CAPITOLUL 1

Legată la ochi cu o eșarfă de culoare neagră, prin care nu răzbătea nicio rază de lumină, negresa înainta cu pași mici. La un moment dat, se opri aproape involuntar. Bărbatul aflat în spatele ei îi comandă pe un ton fără drept de apel:

— Continuă să mergi! Așa… atenție la scări!

Kim Lassell se supuse, docilă, urmându-și drumul, începu să coboare o scară de piatră. În atmosfera închisă domnea un puternic iz de mucegai, astfel că biata tânără simți brusc cum o cuprindea frica. Parcă se afla într-unul dintre beciurile de tristă amintire folosite odinioară de Inchiziție pentru torturarea victimelor sale. Prizoniera își aminti de toate grozăviile pe care le citise în legătură cu monstruoasa instituție. Știa că fusese un soi de tribunal special, instituit de papalitate pentru a lupta împotriva ereziei prin intermediul unei proceduri particulare.

A dispărut în secolul al XVIII-lea, excepție făcând Spania, unde s-a menținut pentru un timp sub o formă de poliție politică.

Dar Kim nu avea de gând să se lasă invadată de groază la asemenea gânduri. Amintindu-și încă o dată de impresionanta sumă de bani care i se promisese, prinse din nou curaj și luă hotărârea să facă tot ce i se va cere.

— Oprește-te! auzi ea vocea tăioasă a bărbatului ce o însoțea, care părea că se afla în căutarea unui anume loc în zona acelui zid umed de care se apropiau.

Se auzi un zgomot sec, apoi peretele din stânga prizonierei se deplasă lateral. Bărbatul se apropie și mai tare de negresă și o împinse în direcția acelei incinte secrete. Apoi îi desfăcu legătura de la ochi și, spre surprinderea lui Kim, îi zâmbi larg.

— Unde… îngăimă ea, însă fără a fi în stare să-și ducă întrebarea până la capăt.

În momentul când descoperi locul în care se afla, pe față i se întipări o mască de groază, așa că nu mai putu articula niciun sunet. Încăperea în care fusese atrasă nu avea nicio fereastră, în schimb era dotată cu tot soiul de obiecte și instrumente ciudate, ca de tortură, așezate cu grijă în jurul unei mese de dimensiuni foarte mari. Fără doar și poate, acel spațiu lugubru părea o imagine desprinsă dintr-un film de groază. Cel puțin așa gândea Kim în acele clipe de coșmar.

— Nu te mai preface atât de oripilată, șuieră bărbatul. La banii pe care îi dau pe fundul tău, ți-o pot trage unde am eu chef!

Înspăimântată, Kim își întoarse privirea de la peisajul macabru din jur și privi cu atenție la cel care i se adresase. Bine făcut, în jur de 40-45 de ani, tipul purta un costum de culoare închisă, care îi scotea în evidență părul negru ca pana corbului și era dotat cu o pereche de ochi albaștri de toată frumusețea. Nu părea a fi un om rău, așa că negresei parcă îi veni inima la loc.

„Ce naiba! își zise ea. Îl rezolv și gata, am scăpat de toate astea!” Apoi îi vorbi:

— Totul aici mi se pare destul de ciudat. În plus, mă așteptam să fie și alți bărbați. Dar asta…

Fata nu apucă să-și încheie fraza pentru că, în acel moment, el o luă în brațe ca s-o depună apoi direct pe masa din mijlocul încăperii. Fără a sta pe gânduri, îi legă mâinile și picioarele în lanțurile care erau prinse de fiecare dintre cele patru colțuri ale mesei, apoi o dezbrăcă de tot, smulgându-i hainele cu sălbăticie.

— Lasă-mă! Ce, ai înnebunit? țipă Kim, încercând să se zbată.

Dar el nu luă în seamă protestele ei. Dimpotrivă, începu s-o miroasă așa cum adulmecă un câine o urmă. Apoi prinse a-i frământa pe rând sânii, coapsele și pulpele, pentru ca, brusc, să-i introducă două degete între picioare.

Din pricina violenței cu care bărbatul făcuse acest gest, Kim nu-și putu reprima un urlet de durere.

Printre dinții strânși, el îi zise amenințător:

— Știu că-ți place senzația pe care tocmai ți-am provocat-o, dar nu țipa, că-mi strici tot cheful!

Rămas și el în pielea goală, individul se sui deasupra victimei sale și începu să-și frece pieptul de trupul încordat la maximum al acesteia.

Negresa nu mai știa ce să creadă. În plus, încăperea care semăna cu o cameră de tortură din evul mediu continua să o înspăimânte, dându-i fiori reci pe șira spinării.

„Să-mi facă indiferent ce mi-o face, numai să scap teafără de aici! își zise ea. Poate că, la urma urmei, nu este un sadic, ci doar un mic pervers! Dar ce penis imens are!…”

Când se sătură să se mai frece de ea, agresorul se cățără pe pieptul negresei, îi puse organul pe față și îi ordonă cu aceeași voce inumană:

— Acum ocupă-te de el cum trebuie!

„Asta era? se gândi Kim. Nicio problemă, te rezolv eu imediat!”

Și se apucă de treabă, extrem de conștiincioasă, făcând eforturi evidente pentru a primi cât mai mult din ceea ce-i dădea el… Din păcate, însă, după numai cinci minute, realiză că supliciul ei avea să mai dureze.

El își extrase enormul organ, desfăcu lanțurile de la gleznele fetei pentru a-i încrucișa picioarele, apoi i le legă din nou. La fel procedă și cu mâinile ei, obligând-o să se culce pe masă cu fața în jos. După aceea luă o coadă de topor și i-o înfundă lui Kim direct în sex.

— Bestie! scrâșni din dinți negresa, în vreme ce lacrimi de durere îi inundară ochii.

La auzul acestui apelativ, el se mulțumi să rânjească, apoi îi împinse și mai tare lemnul înăuntru, pălmuindu-i cu plăcere fesele bombate.

Ea își strânse pumnii până când unghiile îi pătrunseră în carne și palmele prinseră a-i sângera.

Așa ceva nu mai pățise în întreaga ei viață de prostituată!

— Să nu-mi spui că ai să-mi reproșezi ceva, doar te plătesc regește, târfă de culoare ce ești!

Kim nu îndrăzni să-l înfrunte pentru a nu-l întărâta și mai mult, însă el parcă înnebunise. O lăsă cu parul înfipt în ea, căută înfrigurat în buzunarele pantalonilor săi aruncați pe jos, scoase de acolo o țigară, apoi și-o aprinse, încercând să se liniștească. Pe urmă luă în mână un carnețel și începu să-și noteze ceva.

„De mult nu m-am mai distrat atât de bine!” se arătă el mulțumit, în tăcere. „Târfa asta e de toată isprava! O adevărată piesă de colecție, ce mai… Totuși, unele dintre reacțiile ei îmi pun semne de întrebare. Mă așteptam să se comporte cu totul altfel, dată fiind profesia ei…”

Bestia lăsă deoparte uneltele de scris și se apropie din nou de Kim pentru a-și continua experimentul, îi stinse țigara între omoplați, împinse și mai mult coada de topor în măruntaiele ei, apoi o scoase încet de tot, aruncând-o într-un colț al încăperii.

Ea nu îndrăzni să respire de ușurare, neștiind ce avea s-o aștepte în continuare. Iar arsura o ustura atât de rău!…

Bărbatul se sui din nou pe masă, își înfipse degetele în fesele ei și le depărta cu brutalitate una de cealaltă. Apoi își potrivi monstruosul sex erect în crăpătura acestora și împinse cu toată forța.

Inelul care străjuia această „intrare secretă” rezistă numai pentru o fracțiune de secundă, după care cedă exact în momentul în care violatorul scoase un îndelung oftat de plăcere. E drept că lui Kim nu i se întâmpla acest lucru pentru prima dată, însă nicicând nu fusese sodomizată cu atâta cruzime…

Penetrările lui deveniră atât de furioase, încât negresa era sigură că va fi despicată în două. Începu să-și miște șoldurile într-o parte și în alta, nicidecum de plăcere, ci pentru a-i face lui cât mai mult loc, astfel încât durerile ei să fie cât mai mici.

Zgomotul produs de corpurile lor, care se izbeau cu putere într-un ritm foarte alert, îl excitară și mai mult pe violator. Acesta gâfâia și transpira din abundență. Simțea o plăcere animalică din pricina sodomiei căreia i se deda și se felicita în gând pentru inspirația avută când o alesese pe negresă ca să facă parte din colecția lui. Acum se ținea cu ambele mâini de umerii ei pentru a n-o lăsa să scape din strânsoare.

Ea își întoarse capul ușor și reuși să-i înșface două degete cu dinții. Apoi mușcă din ele cu ură, până când simți că ajunsese la os.

Bărbatul nu-și abandonă penetrările nicio clipă, mulțumindu-se să-i repeadă un pumn în ceafă cu mâna rămasă liberă. Lovitura o ameți pe Kim, făcând-o să-și descleșteze maxilarele și să dea drumul prăzii sale.

— Trebuia să mă muști atunci când eram în gura ta. Acum e prea târziu, îi zise el, continuând s-o sodomizeze cu toată puterea.

Când simți că nu se mai putea abține, se aplecă asupra trupului ciocolatiu, o mușcă de ceafă și explodă în interiorul ei cu un mârâit animalic prelung. Apoi, cuprins de convulsii, corpul lui transpirat se prăvăli peste cel al negresei, care suspina îngrozită și deznădăjduită.

După cinci minute de relaxare în această poziție, bărbatul coborî de pe ea, luă coada de topor din colțul în care o aruncase și se apropie de negresă pentru a o înspăimânta și mai tare.

— Ca să nu suferi din cauza absenței unui sex între superbele tale fese, am să-ți înfig asta în fund! Te asigur că o să-ți placă la nebunie…

— Nuuu! mai apucă ea să strige înainte de a simți o durere îngrozitoare în spate.

El îi depărta din nou fesele și începu să împingă bucata de lemn, răsucind-o în același timp. Când reuși să introducă aproape o jumătate de metru din lungimea acesteia, Kim leșină de durere.

* * *

La sediul Departamentului Poliției din Los Angeles, Divizia „Cazuri Speciale”, detectivul Eric Black privea foarte concentrat la fotografiile unei tinere care putea face orice bărbat să viseze cu ochii deschiși.

— Este a doua persoană dispărută în ultima lună. Șefului n-o să-i prea placă chestia asta! rupse tăcerea partenera sa, Jane Heron.

— Și ce dacă? Oricum, căpitanul nu este niciodată mulțumit, indiferent ce-am face! îi răspunse bărbatul, vizibil iritat.

— S-a întâmplat ceva cu tine? Te-ai trezit cu fața la cearșaf de dimineață?

— Nu, însă azi noapte am avut un coșmar. Te-am visat pe tine…

— Ești absolut imposibil! Mai bine hai să ne cărăm de aici înainte să ne vadă șefu’. N-am niciun chef să dau ochii cu el astăzi. Hai să bem ceva la barul Monica’s!

Fără a zăbovi niciun moment în plus, se ridicară amândoi de la birou, ieșiră din clădirea poliției și se îndreptară spre localul lor preferat.

Erau considerați ca doi dintre cei mai norocoși angajați din branșă. Nimeni din cadrul Diviziei „Cazuri Speciale” nu putea afirma cu exactitate dacă detectivii Heron și Black își cunoșteau foarte bine meseria ori, dimpotrivă, beneficiaseră mereu de norocul… proștilor. Singurul care manifesta o mare încredere în subalternii săi era șeful lor, căpitanul Corky West. În realitate, nutrea o reală simpatie pentru amândoi, însă își ascundea acest sentiment cum putea el mai bine. Și asta pentru că era un mare diplomat și nu voia în ruptul capului să provoace în vreun fel invidia celorlalți subalterni ai săi.

* * *

Bărbatul își scoase mănușile chirurgicale și privi cu atenție la rămășițele umane de pe masa aflată în fața sa. Din cea care fusese superba negresă Kim Lassell nu mai rămăsese mare lucru. Doar pielea, ce atârna acum într-un cârlig metalic, scheletul și o masă de carne sângerândă. Individul se îndreptă spre un colț al încăperii și deschise apoi o ușă secretă. De aici, două perechi de ochi sticloși îl priveau fix.

— Ce mai fac iubitele mele?

Prima dintre ele fusese o brunetă focoasă, pe care o agățase în holul unui hotel. Laura Villiers era o turistă din capitala Franței, venită în vizită la Los Angeles. Un zâmbet de-al său și o privire cu subînțeles fuseseră de-ajuns pentru a o cuceri pe dată. Nu-i zărise nimeni împreună, nici la hotel, nici atunci când o condusese spre pivniță. Ce plăcere trebuie să fi simțit ea când el îi răsucise mâinile la spate, legându-i apoi încheieturile membrelor cu ajutorul eșarfei pe care o purta la gât!

A îmbrâncit-o pe masa din mijlocul încăperii, a așezat-o cu fața în jos, apoi a ținut-o de ceafă cu o singură mână. În continuare, a dezbrăcat-o brutal cu cealaltă mână și a început s-o mângâie. În clipa în care a ajuns în dreptul gurii ei, nemernica a îndrăznit să-l muște. A reacționat atunci imediat, aplicându-i un pumn în tâmplă, ceea ce a determinat-o să-și piardă cunoștința pentru câteva clipe. Când și-a revenit în simțiri, el tocmai îi tortura sânii cu o menghină de lemn, făcând-o să urle de durere…

„Oh, Laura, ce plăcere nemaipomenită ai putut să-mi oferi! Ce-aș da să te mai aud o dată implorându-mă să te cruț! Să-ți aud încă o dată strigătul de durere amestecată cu groază!” își spuse el.

Trecu apoi la cea de-a doua piesă a colecției sale rare, o blondă tunsă băiețește, cu sâni mari și picioare interminabile, care te lăsau fără grai.

„Este o adevărată plăcere să te revăd, Pamela! Sper că te împaci de minune cu Laura”, spuse el și începu să râdă sacadat, în timp ce un fir de salivă i se prelingea în colțul gurii.

Bărbatul își șterse obrazul cu dosul palmei și rememoră circumstanțele în care o întâlnise pe cea care stătea acum în fața sa, la fel de… împăiată ca și biata Laura Villiers. Avusese un nume frumos: Pamela Masterson. O zărise la Mall, în fața unei vitrine a unui luxos magazin de parfumuri. Ea îi ceruse părerea, întrebându-l dacă el, ca bărbat, ar prefera o tipă care folosește un parfum Christian Dior sau una care adoră gama Calvin Klein.

După mai puțin de o oră, se aflau în „camera de lucru”. Cu ea fusese ceva mai atent decât cu Laura… A legat-o de picioare, atârnând-o apoi cu capul în jos.

În acest timp, s-a cățărat pe masă, după care a supus-o la diverse perversiuni sexuale în acea poziție extrem de nefirească. După ce și-a satisfăcut instinctele sexuale bolnave, însă, a mai vrut ceva de la ea. Așa că a umplut un cazan cu apă, apoi a coborât-o în mica piscină, cu capul în jos. Întâi a menținut-o așa vreme de zece secunde, după care a scos-o și a introdus-o din nou, dar de data asta a lăsat-o acolo ceva mai mult, adică douăzeci de secunde. A simțit o plăcere vecină cu nebunia observându-i zvârcolirile spasmodice în timp ce o ținea cu capul în apă, apoi respirația lacomă, în momentele în care o elibera de suferință. Parcă îi vedea și acum lacrimile când fata îi cerșise îndurare.

„Să v-o prezint pe noua voastră colegă! Fetelor, iat-o pe Kim! În câteva zile, timp în care mă voi ocupa numai și numai de ea, vă va ține companie pentru veșnicie. Deocamdată, mai am puțin de lucrat la înfățișarea ei, care, nu-i așa, trebuie să fie absolut impecabilă! Apropo, cred că v-a întrecut pe amândouă la capitolul satisfacție sexuală!”

Într-adevăr, Kim Lassell îi provocase o plăcere extremă în timpul acelei partide de sex cu sodomie… Se cunoștea că era prostituată! Era tare! Dar și mai tare a fost după aceea când, în loc să-i dea drumul să plece, el a scos bisturiul și a început s-o jupoaie de vie.

Bineînțeles că fata nu s-a mai putut împotrivi. A fost cu adevărat deosebită!

„Dar, dacă nu mă pricepeam la chestiile astea, n-am fi avut parte de aceeași distracție împreună, nu-i așa, Kim?” aruncă el, privind spre ceea ce rămăsese din proaspăta sa victimă.

Cu siguranță că un tip nepriceput ar fi belit-o mult mai repede. El, însă, se abținuse s-o facă, în ciuda excitării pe care negresa i-o provocase încă din primele clipe când se aflase în intimitatea ei. De fiecare dată când Kim leșinase, el se oprise din ceea ce făcea, o așteptase să-și revină și abia apoi își continuase treaba. Dar, așa cum obișnuia el să spună mai mereu, întotdeauna exista loc de mai bine…