Derularea cercetării – CURSUL 5

CURSUL 5

Derularea cercetării

Pentru atingerea obiectivelor și realizarea scopului cercetării se parcurg etape
într-o succesiune logică.
Formularea problemei de cercetat

Relativ la problema aleasă este necesar a ne pune întrebări actuale relative la aceasta. Astfel,vom evita selecția aleatoare a unor date și nu vom putea discerne dintre acestea care ne vor fi utile sau care nu. O amplă documentare este necesară, așa cum am menționat mai înainte. Seria de întrebări ne va concentra pe specificul temei noastre de cercetare, ne va conduce la abordări de esență.

Ipoteze

O ipoteză este o relație de probabilă cauzalitate, ce urmează a fi verificată empiric sau demonstrată logic.
Formularea ei se bazează pe fapte observate sau pe cunoștințe anterioare și reflectă legături posibile dintre fenomenele evidențiate.
Unele legături sunt cu caracter probabilistic. Supozițiile fac legătura dintre variabile, stabilind care sunt independente și care sunt dependente.
Pentru descrierea unui fenomen se pleacă de la fenomene observabile din domeniul respectiv. Există mai multe surse ale ipotezelor.
a) Ipoteze deduse din cunoștințe teoretice; b) Ipoteze deduse din cunoștințe practice, din experiența proprie.

Pentru a testa plauzibilitatea unei ipoteze, se realizează ipoteza statistică (sau a ipotezei nule). Mărimea pragului / a probabilității ne arată dacă există o eroare de eșantionare peste acel prag. Dacă ipoteza nulă este respinsă, atunci ipoteza opusă va fi acceptată. Apropierea observațiilor constituie statistica, care este o ramură a artei de a crea: ea apropie constatările și le compară, pentru a descoperi asemănări sau deosebiri. Graficele vor apropia într-un spațiu restrâns evenimente realmente risipite.
Așa cum arătam în introducere, știința modernă cere ca ipoteza să fie verificată empiric.

Oricât de abstract este un rezultat științific nou descoperit, mai devreme sau mai târziu el va fi utilizat în aplicații. Unii dintre matematicieni cunoscuți, au considerat contrariul. Nu după multă vreme, rezultatele teoretice proprii acestora, au fost utilizate ca aplicații în alte domenii științifice.
Printre exemple recente, amintim de Roger Penrose care, în anul 1974, a descoperit că două plăci numite ,, clinul” și ,,zmeul”, (un patrulater convex cu laturile și unghiurile de măsură iar al doilea, un patrulater concav cu laturile și unghiurile de , unde este numărul de aur și ) ce au fost folosite pentru a acoperi planul fără repetiții periodice simple. La scurt timp, cercetătorii au aplicat rezultatul lui Penrose în teoria cvasi-cristalelor, prin fabricarea unor materiale sintetice noi ce au calități deosebite. sau

Metode pentru culegerea de date

Pentru a cuantifica o variabilă sau un set de variabile se utilizează noțiunea de
dată. Datele se reprezintă prin numere, forme, grafice care se referă la aspecte
cantitative sau au atribute calitative. Astfel, devin informații care prin prelucrare ne
conturează cunoașterea unui fenomen studiat.

Tipuri de date și metode de culegere

În funcție de : a) unitățile examinate ( nume, prenume, sex, vârstă, profesie, ocupație, afiliere,, etc) sau date despre organizații ( denumire, anul înfințării, profit, etc)
b) Scopul cercetării ( comportamentul consumatorilor, atitudini, intenții, preferințe, etc)
c) Unități care se adună îndate statistice, în Baze de date, biblioteci, Organizații Internaționale, etc

În funcție de :

c) Date primare : culese direct cu ajutorul unor instrumente pentru evaluări cantitative sau pentru evaluări calitative.
Cantitatve, pot fi obținute pe baza unui chestionar structurat format din întrebări prestabilite, având ca posibilitate și variante de răspuns. De exemplu, opțiuni de cumpărare ale unui produs dintr-o firmă. Metoda statistică se aplică cu succes dacă se stabilește volumul de unități cercetate pentru a proceda corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temoprală a acesteia .

Calitativ, prin interviu nestructurat, anchete asupra unei probleme. Se pot utiliza interviuri variate: cu o singură persoană ( o personalitate ),, față în față” sau cu mai multe persoane.

Metode de culegere a datelor

Datele se culeg din surse potrivite domeniului și cu metodele adecvate acelui domeniu.

Se evidențiază : observare, experiment, înregistrare, simulare, chestionări orale sau scrise, panel, studii de caz. Metoda Delphi reprezintă consultarea specialiștilor privind evoluția în viitor al unui fenomen.
Prelucrarea datelor : metode statistice; analiza calitativă
Pentru verificarea ipotezelor și atingerea obiectivelor prin stabilirea legăturilor dintre diverse variabile ( fără preocupări pentru cauzalitate), este întrebuințată metoda statistică. Analiza de tip longitudinal : serii în timp – se urmărește evoluția , printr-un eșantion reprezentativ. Analiza cross- secțional : se adresează unui grup pe baza unor caracteristici la un moment dat. Se determină omogenitatea grupului sau eterogenitatea lui. Este indicat să se urmărească atât aspecte cantitative, cât și aspecte calitative.
După pelucrarea datelor statistice , se realizează analiza acestora apoi se formulează interpretări și constatări. Pentru a realiza analize mai profunde se pot aborda teme mai limitate.

Cercetarea este un proces complex care conduce de la ceva imprecis, de la o tatonare, la o temă/problemă și apoi la validarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate raportate la ipoteze.

Remarcă

Nu se emit mai întâi idei ce sunt ilustrate prin date, ci datele sunt prelucrate pentru a realiza în urma analizelor constatări sau aprecieri. Metodele nu se compară ci sunt valide dacă sunt folosite corect și sunt potrivite dmeniului și intențiilor cercetării.

Competențe profesionale

– Cunoașterea și înțelegerea conceptelor cu care operează statistica;
– Folosirea corectă a termenilor de specialitate din domeniul statistic;
– Cunoașterea și însușirea metodologiei de calcul și interpretare a rezultatelor
– Folosirea competentă a publicațiilor naționale și internaționale de baze de date statistice;
– Organizarea procesului de cercetare statistic într-o viziune sistemică;
– Utilizarea cu discernământ a corelațiilor factorilor economici;
– Utilizarea adecvată a cunoștințelor acumulate în planificarea și realizarea unor cercetări empirice
– Folosirea adecvată a noțiunilor și tehnicilor de calcul în diferite contexte ale practicii profesionale : comunicare profesională în materie de abordare cantitativă a investigațiilor cu specialiști din același domeniu sau din domenii apropiate.
– Realizarea unui studiu de caz folosind metodele și tehnicile statistice.

Competențe transversale

– Respectarea principiilor care guvernează etica cercetării științifice

– Formarea deprinderii de a lucra în echipe de cercetare multi și interdisciplinară, de a coopera la realizarea unor proiecte.

Prezentarea datelor statistice

Rezultatul sistematizării necesită o prezentare sub o forma cât mai comod de manevrat și vizualizat, sub forma de :a) tabele ; b) serii ; c) grafice.

Prezentarea datelor sub forma unui tabel statistic permite atât o bună vizualizare cât și mai ales, efectuarea diverselor calcule în procesul de prelucrare a datelor.

În elaborarea unui tabel se identifică următoarele elemente și reguli principale:

– titlul tabelului
– macheta tabelului
– subiectul tabelului – colectivitatea și componentele ei
– predicatul tabelului – constituie variantele și indicatorii cu care caracterizăm statistic colectivitatea studiată.
– Unitatea de măsură
– Sursa datelor (sub tabel)
– Numerotarea tabelelor (sus)

Subiectul tabelului îl formează colectivitatea și componentele ei; predicatul tabelului îl constituie numărul unității și indicatorii cu care caracterizăm statistic colectivitatea studiată.
Pot fi tabele cu o singură intrare și cu două sau mai multe intrări, tabele de lucru și de prezentare a rezultatelor.

prof.univ.dr.C.Chiteș