FUGA DE CELEBRITATE

FUGA DE CELEBRITATE de Sandra Brown

Il intilni in hol cind se ducea la cină. Era ultimul gen de surpriză la care sar fi așteptat. Impactul pe care ii avu asupra ei fu uluitor. Citeva lucruri se intimplară in același timp. Se lipi de perete. Iși trase iute răsuflarea și inima i se opri in piept.

• Bună. Te-am speriat? o intrebă el zimbind. Avea dinți albi și drepți, iar zimbetul lui larg ii lumină fața puternic bronzată și bătută de vint. Cind buzele i se ridicară ușor la colțuri, o sprinceană i se lăsă in jos, in timp ce cealaltă i se arcui, de parcă ar fi vrut să atingă șuvița ondulată de păr negru care ii căzuse pe frunte.

Era un zimbet interesant. Uluitor. Sexy. Inima ei bătea anormal de tare.' - N-nu, ingăimă ea.

• Nu ți-a spus mătușa Ruby că va avea un nou chiriaș? - Ba da, dar...

Se opri brusc. Nu putea să spună: „Ba da, dar mi-am inchipuit un bătrinel cu pipă și jachetă tricotată, nu un bărbat ai cărui umeri sint, practic, cit holul". Se așteptase ca noul chiriaș să aibă un chip binevoitor cu un zimbet plăcut. Nu unul care să o facă să se gindească la iubitorii de aventură. Continuind să zimbească, el lăsă jos cutia cu discuri și benzi pe care o ținea sub braț și ii intinse mina. - Trent Gamblin.

Rana se uită la mina lui citeva clipe stinje- nitoare inainte de a i-o intinde pe a ei, fără să i-o stringă, și murmură:

• Eu sint domnișoara Ramsey.

Cind indrăzni să-și ridice privirea spre el, văzu că zimbetul i se accentuase și mai mult și bănui că o făcea datorită timidității ei exagerate. - Ai nevoie de ajutor, domnule Gamblin? il intrebă ea cu rigiditate, retrăgindu-și mina.

• Cred că pot să mă descurc foarte bine singur, domnișoară Ramsey. Chipul lui era serios acum, dar veselia ii mai licărea incă in privire: Ochii ii erau de culoarea lichiorului de cafea, intunecați, calzi și umezi. Ușor enervată de faptul că el părea să o găsească atit de amuzantă, ea se desprinse de perete și se indreptă.
• Atunci, te rog să mă scuzi, dar trebuie să mă duc la cină. Ruby se supără dacă intirzii la masă.
• Cred că și eu ar trebui să mă grăbesc. Stinga sau dreapta? - Poftim?
• Care e camera mea? Cea din stinga sau cea din dreapta?
• Din stinga.
• Cea din dreapta e a dumitale? -Da.
• Sper din toată inima să nu le incurc, domnișoară Ramsey. Mi-ar părea rău să dau buzna din greșeală intr-o noapte in camera dumitale.

Privirea lui plină de neastimpăr o măsură din cap pină-n picioare.

• Cine știe ce s-ar putea intimpla. Ridea de ea!
• Ne vedem jos, spuse ea cu răceală.

Trecu pe lingă el, silindu-l să se lipească de perete pentru a-i'face loc, numai că nu se lipi destul de mult și cind ea păși pe lingă el, hainele ei il atinseră. O făcuse intenționat, bineințeles. ii simțea zimbetul arogant.

Dacă ar fi știut el, iși spuse ea coborind scara. Domnișoara Ramsey il putea ului, il putea face să inmărmurească, ii putea șterge de pe față acel zimbet nesuferit...

Se opri cu vreo trei trepte inainte să ajungă jos. De ce se gindea la asemenea lucruri? De luni de zile nu ii mai păsa cum arată. Totul făcea parte din trecut. De ce acum, după ce il cunoscuse pe noul chiriaș al doamnei Ruby Bailey, se gindea la acea Rana care fusese cu șase luni in urmă? Se detesta din acest motiv. Rupsese orice legătură cu fosta ei viață. Nu era pregătită să o ia de la capăt, nici măcar temporar, doar pentru a-l invăța minte pe nesuferitul Trent Gamblin.

Faptul de a redeveni acea Rana cunoscută de intreaga lume i-ar fi adus inapoi toate indoielile și durerea pe care le presupunea numele. Renunțase la statutul ei de celebritate. Deocamdată nu il voia inapoi. ii plăcea prea mult anonimatul vieții pe care o ducea in prezent, ii plăcea să fie domnișoara Ramsey, o chiriașă oarecare a unei pensiuni tipice din Galveston. Ruby Bailey era, insă, o proprietăreasă cit se poate de neobișnuită. Cind intră in sufragerie, Rana o văzu aprinzind luminările pe care le așezase in mijlocul mesei. in onoarea noului venit, făcuse eforturi deosebite in ceea ce privește aranjamentul din centru.

- Fir-ar să fie! exclamă ea stingind bățul de chibrit. Era să-mi ard lacul de unghii, adăugă ea examinindu-și manichiura.

Nu i se știuse niciodată virsta cu exactitate, dar Rana calculase că trebuia să aibă mai mult de șaptezeci de ani, dacă era să se ia după ceea ce Ruby lăsa să-i scape din cind in cind. Nu era deloc cum și-o inchipuise Rana cind răspunsese anunțului din ziarul din Houston care pomenea de un apartament de inchiriat in Galveston.

Datorită indrumărilor pe care Ruby i ie dăduse prin telefon, Rana găsise casa cu ușurință. Abia iși putuse reține emoția cind ajunsese la adresa respectivă. Casa aceea in stil victorian, construită in zilele bune ale orașului Galveston, indurase și uragane și ravagiile timpului la fel de bine. Se afla situată pe o stradă umbrită de copaci, printre alte citeva case restaurate de curind. Pentru Rana, care, in ultimii zece ani, trăise in zgirie-norii din Manhattan, era ca și cum ar fi pășit intr-un alt secol. Era extrem de incintată.

Spera numai ca ea și Ruby Bailey să se ințeleagă foarte bine.

Părul proprietăresei era alb, dar nu strins in Clasicul coc de bunică, așa cum și-ar fi inchipuit Rana. Ruby avea părul scurt și ondulat, cu o tun- soare surprinzător de modernă. Nu era plinuță, ca mai toate proprietăresele, o altă nepotrivire față de imaginea pe care și-o făcuse Rana, ci foarte subțire. Vestimentația ei, departe de a fi. conservatoare, consta iritr-o pereche de blugi și un pulover de culoarea mușcatelor roșii care ornau veranda.

• Ți-ar prinde bine o masă bună.

Afirmația aceea fusese cel dintii lucru pe care i-l spusese Ruby după ce o inspectase cu ochii ei ageri și căprui, care l-ar fi făcut și pe un hamal din port să stea in poziție de drepți.

• Poftește inăuntru. 0 să-ncepem cu prăjituri și ceai de plante. iți place ceaiul' de plante? Eu sint moartă după el. E bun pentru orice incepind de la dureri de dinți și pină la constipație. Bineințeles că dacă o să măninci ceea ce am de gind să-ți gătesc eu, n-o să fii niciodată consti- pată. Atita tot. Ruby considera apartamentul de la etaj inchiriat.

Rana ajunsese să invețe că ceașca de ceai de plante a lui Ruby conținea uneori și destul de mult Jack Daniel's, mai ales seara după cină. Rana iși ierta prietena pentru acea ciudățenie, la fel cum o iertă și pentru privirea incruntată pe care aceasta i-o aruncă acum.

• Speram că o să te aranjezi și tu puțin in seara asta. Părul tău are o culoare roșcată atit de superbă. Te-ai gindit vreodată să ți-l dai pe spate?

„Rana, scumpo, ai niște pomeți superbi! Arată-i, iubito. iți văd tot părul ăsta bogat și splendid curgindu-ți pe spate in cascadă. Scutură din cap, scumpo. Așa! Oh, Doamne, ești grozavă!

Toate saloanele de frumusețe din țară vor prezenta in curind Stilul Rana.

Zimbi amintindu-și cuvintele celebrului coafor la care o trimisese Morey.

• Nu, Ruby, imi place mai mult așa.

Ruby insistase să i se spună pe nume, deoarece apelativul „doamna Bailey" o făcea să se simtă bătrină.

• Masa arată minunat in seara asta.
• Mulțumesc, spuse Ruby nerăbdătoare, zărind o pată pe mineca Ranei.

Să știi că ai timp să te schimbi, draga mea.

• Contează cu ce sint imbrăcată?

Ruby oftă resemnată.

• Cred că nu. Ți-ai pune tot unul din lucrurile acelea oribile cu care eu nu m-aș imbrăca nici moartă și sint cu vreo treizeci de ani mai in virstă ca dumneata. Domnișoară Ramsey, sint sigură că ai putea să fii mult mai atrăgătoare dacă ai incerca măcar.

Regula adresării cu numele mic nu se aplica la cum arăt. o privire pantofilor fără toc, formă și părului bogat care cădea greu de o parte și de alta a fețe' ei slăbite, care părea și mai trasă datorită ur.'or ochelari rotunzi, exagerat de mari. Expresia dezaprobatoare a lui Ruby spunea foarte clar „Asta se vede de la o poștă". Dar spuse, in schimb:

• A venit Trent.
• Știu. L-am intilnit in hol. Ochii lui Ruby sclipiră.
• Nu-i așa că e cel mai adorabil băiat pe care l-ai văzut vreodată?
• Nu mă așteptam să fie atit de... tinăr.

Atit de tinăr, de frumos, de viril și de periculos, adăugă Rana in sinea ei.

Dacă o recunoștea?

• Parcă ai spus că noul chiriaș ți-e văr.
• Nepot, draga mea, nepot. Totdeauna a fost preferatul meu. Soră- mea la răsfățat ingrozitor. Bineințeles că eu o certam mereu pentru asta, dar nu putea să facă altfel. Cine ar fi putut? Face ce vrea din orice femeie. Cind m-a sunat și mi-a spus că trebuie să stea undeva citeva săptămini, m-am prefăcut supărată, dar, in realitate, am fost incintată. O să fie atit de bine săl avem aici.
• Stă doar citeva săptămini?
• Da, după aceea se intoarce acasă la el in Houston.

descarcati cartea de aici....