Expresii in limba engleza/ Idioms

• G

  1. The GAME is not worth the candle.
  Nu face fata cât ata.
  Mai mare daraua decât ocaua.

  GAMING, women and wine, while they laugh, they make men pine.
  Trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia si banul.
  Sim. Dicing, drabbing and drinking bring men to destruction / Play, women, and wine undo men laughing.
  Cf. Three things drive a man out of his house – SMOKE, rain and a scolding wife.
  No GARDEN without its weeds.
  Buruieni se găsesc si în cea mai bună grădină.
  Sim. On fat land grow foulest weeds.
  Our last GARMENT is made without pockets.
  N-o să iei lumea cu tine, ci tot o para legată de deget.
  Sim. Shrouds have no pockets / To the grave a pall, and that’s all.
  Borrowed GARMENTS never fit well.
  Haina împrumutată nu tine de cald.
  None says his GARNER is full.
  Nimeni nu se vaită de gras.
  Narrow GATHERED, widely spent.
  Ce-a câstigat într-o vară, a băut într-o seară.
  All his GEESE are swans.
  Găina vecinului totdeauna-i curcă.
  Găina vecinului e mai grasă.
  Bună să fie găina mea, tot mai bună pare a vecinului.
  Găina vecinului are ouăle mai mari.
  Puica de la vecin ni se pare gâscă mare.
  Sim. The grass is always greener on the other side of the fence / Our neighbour’s cow yields more milk than ours / Our neighbour’s ground yields better corn than ours.
  One GENERATION passeth away, and another generation cometh: but the earth abideth for ever.
  Un neam trece si altul vine, dar pământul rămâne întotdeauna.
  * Ecclesiastes 1, 4 / Ecclesiastul 1, 4
  GENTLE is that gentle does.
  Omul bun după fapte se cunoaste.
  Bunătătile fac pe oameni a fi de neam bun.
  After a great GETTER comes a great spender.
  Unul adună, altul risipeste.
  Sim. The father buys, the son bigs, the grandchild sells, and his son begs.
  Cf. After a thrifty FATHER, a prodigal son.
  Every man has his (proper) GIFT.
  Fiecare are de la Dumnezeu darul lui.
  * I Corinthians 7, 7 / I Corinteni 7, 7
  Never look a GIFT horse in the mouth.
  Calul de dar nu se caută la dinti.
  Var. Look not a gift (given) horse in the mouth / No man ought to look a gift horse in the mouth.
  Who receives a GIFT sells his liberty.
  Unde e mită, acolo si nedreptate.
  Var. Bound is he that gifts taketh.
  GIFTS blind the eyes.
  Darurile orbesc ochii.
  * Exodus 23, 8 / Iesirea 23, 8
  There is not so bad a GILL, but there’s as bad a Will.
  Si-a găsit hârbul capacul, tigva dopul si lelea bărbatul.
  Cf. Every JACK mus have his Jill.
  A man cannot GIVE what he hasn’t got.
  Nimeni nu poate da ceea ce nu are.
  Nu poti da ceea ce nu ai.
  Sim. Where nothing is, nothing can be had / It is hard to get a stocking off a bare leg.
  Cf. Where nothing is the KING must lose his right / He that has NOTHING need fear to lose nothing.
  It is better to GIVE than to receive.
  Mai bine este a da decât a lua.
  Mai bine să dai decât să capeti.
  Var. Better give than take / It is more blessed to give than to receive.
  * Acts 20, 35 / Fapte 20, 35
  He GIVES twice who gives quickly.
  Darul dat la vreme e dar îndoit.
  Lucrul la timp dăruit pretuieste îndoit.
  He that is long GIVING knows not how to give.
  Darul cel târziu nu are putere de dar.
  Sim. A gift much expected is paid, not given.
  To strain at a GNAT and swallow a camel.
  Strecurati tântarul si înghititi cămila.
  Strecoară tântarul, înghite armăsarul.
  * Matthew 23, 24 / Matei 23, 24
  The GOAT must browse where she is tied.
  Capra roade unde o legi.
  All things are possible with GOD.
  La Dumnezeu si în Tara Românească, toate sunt cu putintă.
  Var. With God all things are possible.
  * Matthew 19, 26 / Matei 19, 26
  * Mark 10, 27 / Marcu 10, 27
  * Luke 18, 27 / Luca 18, 27
  Beware of him whom GOD hath marked.
  Fereste-te de omul însemnat de Dumnezeu.
  De omul însemnat să fugi.
  Var. Take care of that man whom God has set his mark upon.
  GOD defend me from my friends; from my enemies I can defend myself.
  Fereste-mă, Doamne, de prieteni, că de dusmani mă feresc eu.
  Var. Save us from our friends.
  * Ecclesiasticus 6, 13 / Sirah, 6, 13
  GOD gives the milk, but not the pail.
  Dumnezeu dă, dar nu aduce acasă.
  GOD helps those who help themselves.
  Ajută-te si cerul te va ajuta.
  Dă din mâini si Dumnezeu îti va ajuta.
  Sim. Get thy spindle and thy distaff ready and God will send thee flax.
  GOD sends meat and the devil sends cooks.
  Dumnezeu face casa, dracu aduce musafirii.
  GOD stays long, but strikes at last.
  Dumnezeu nu bate cu ciomagul.
  Sim. God hath leaden feet, but iron hands.
  What GOD hath joined together, let not man put asunder.
  Ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.
  * Matthew 19, 6 / Matei 19, 6
  * Mark 10, 6-9 / Marcu 10, 6-9
  When GOD will punish, he will first take away the understanding.
  Când vrea Dumnezeu să piardă pe om, mai întâi îi ia mintile.
  Pe cine vrea să piardă, Dumnezeu mai întâi îi ia mintile.
  Var. Whom the Gods would destroy, they first make mad.
  Cf. Whom FORTUNE wishes to destroy, she first makes mad.
  Whom GOD loves, his bitch brings forth pigs.
  Când vrea Domnul vine si dracu cu colaci.
  Cf. Good THINGS come to some when they are asleep.
  Whom GOD will help, nothing does harm.
  Dumnezeu când îti ajută si fierul se face plută.
  Var. Whom God will help, none can hinder.
  You cannot serve GOD and Mammon.
  Nu puteti să slujiti lui Dumnezeu si lui Mamona.
  Cf. No man can serve two MASTERS.

  GOD’s mill grinds slow but sure.
  Dumnezeu nu rămâne la nimeni dator.
  Var. The mills of God grind slowly, yet they grind exceeding small.
  The GODS send nuts to those who have no teeth.
  Dumnezeu trimite omului alune, când nu mai are dinti.
  Sim. They have most bread who have least teeth.
  He that GOES softly goes safely.
  Cine merge încet departe ajunge.
  Sim. Fair and softly goes far.
  Cf. Soft pace GOES far / SLOW but sure.
  Soft pace GOES far.
  Un pas după altul departe te duce.
  Sim. Fair and softly goes far.
  Cf. He that GOES softly goes safely / SLOW but sure.
  Tell me with whom thou GOEST, and I’ll tell thee what thou doest.
  Spune-mi cu cine te însotesti, ca să-ti spun cine esti.
  Sim. A man is known by the company he keeps.
  All that glitters is not GOLD.
  Nu tot ce sclipeste (luceste) e aur.
  Nu tot ce sclipeste e aur si nu tot ce zboară se mănâncă.
  GOLD is tried in the fire.
  Aurul în foc se lămureste.
  Var. Fire is the test of gold.
  Cf. FIRE is the test of gold; adversity of friendship.
  * I Peter 1, 7 / I Petru 1, 7
  * Revelation 3, 18 / Apocalipsa 3, 18
  Pour GOLD on him, and he’ll never thrive.
  Dacă n-ai noroc si parte degeaba te scoli de noapte.
  Pe tot ce pune mâna se usucă.
  Where GOLD speaks every tongue is silent.
  Când banul cutează, cuvântul încetează.
  Când bogatul vorbeste, lumea amuteste.
  Sim. You may speak with your gold and make other tongues dumb.
  GOOD and quickly seldom meet.
  Si iute si bine nu se poate.
  GOOD is good, but better carries it.
  Binele peste bine nu strică.
  Nothing so GOOD but it might have been better.
  Tot răul are si partea lui de bine.
  Var. Nothing so bad but it might have been worse.
  Ill-gotten GOODS never prosper.
  Averea cu înselăciune câstigată, scade.
  Averea cu rea-credintă nu aduce folos.
  Var. Ill-gotten (Evil-gotten) gains seldom prosper.
  Sim. What is got over the devil’s back is spent under his belly.
  GOOSE and gander and gosling are three sounds but one thing.
  Ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda.
  Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba.
  Ce mi-e popa Stan, ce mi-e Stan popa.
  Ce mi-e prostul, ce mi-e nebunul.
  GOSLINGS lead the geese to water.
  Bobocii pe gâste vor să le învete să-noate.
  Bobocii voiesc a duce gâstele la păscut.
  Sim. Teach your Grandmother to suck eggs.
  Every GRAIN has its bran.
  Fiecare grăunte are făină, dar are si tărâtă.
  Cf. In much CORN is some cockle.
  The GRAPES are sour.
  Vulpea când n-ajunge la struguri zice că sunt acri.
  Vulpea când n-ajunge la găini zice că sunt spânzurate.
  Sim. Fie upon hens! quoth the fox, because he could not reach them.
  GRASS grows not upon the highway.
  Pe cărarea bătută nu creste iarbă.
  He that fears every GRASS must not walk in a meadow.
  Cine se teme de brumă nu pune vită de vie.
  Sim. He that fears leaves, let him not go into the wood.
  There would be no GREAT ones if there were no little ones.
  Cei mici muncesc pentru cei mari si cei săraci pentru cei bogati.
  Cât de bogat să fii, fără un mic ajutor de la cel mai mic, nicicum poti trăi.
  It is hard for a GREEDY eye to have a leal heart.
  Lăcomia strică omenia.
  He that lies upon the GROUND can fall no lower.
  Cine doarme pe pământ n-are frică să cadă când se întoarce.
  A constant GUEST is never welcome.
  Vizitele cele mai plăcute sunt cele mai rar făcute.
  Cf. FISH and guests stink after three days.
  An unbidden GUEST knows not where to sit.
  Oaspetele nechemat n-are scaun.
  Nechematul la masă n-are loc.
  Nepoftitul n-are scaun.
  Cel nepoftit, locul lui după usă.
  Var. An unbidden guest must bring his stool with him.
  Sim. He who comes uncalled sits unserved.

H

1. A HAIR of the dog that bit you.
Nu lăsa să te muste câinele fără să-i smulgi din păr.

No HAIR so small but has his shadow.
Si firul de păr îsi are umbra sa.
Paiul cât de mic îsi are umbra sa.
Fie tufa cât de mică, îsi are umbra ei.
Red HAIR; devil’s hair.
De om ros si de cal bălan să te feresti ca de satan.
Sim. A red beard and a black head, catch him with a good trick and take him dead.
Between the HAMMER and the anvil.
A fi între ciocan si nicovală.
Rău e a fi între ciocan si ilău.
Cf. Put not thy HAND between the bark and the tree.
Between the HAND and the lip the morsel may slip.
De la mână pân-la gură se pierde îmbucătura.
Cf. Many a SLIP between the cup and the lip.
He that is fed at another’s HAND may stay long ere he be full.
E rău când astepti de la mâna altuia.
Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată.
Din pumni străini nu te saturi când bei apă.
Sim. He that waits upon another’s trencher, makes many a little dinner.
Cf. Who depends upon another man’s TABLE often dines late.
Many kiss the HAND they wish cut off.
Sărută mâna pe care n-o poti tăia.
Mâna care nu o poate musca o sărută.
One HAND washes another and both the face.
O mână spală pe alta si amândouă obrazul.
Var. One hand washes the other.
Put not thy HAND between the bark and the tree.
Nu pune degetul între ciocan si nicovală.
Cf. Between the HAMMER and the anvil.
Scatter with one HAND, gather with two.
Dă cu o mână ca să ia cu două.
Dă cu o mână si ia cu o mie.
Cold HANDS, warm heart.
Mâini reci, inimă fierbinte.
Mână rece, inimă caldă.
Var. A cold hand and a warm heart.
Many HANDS make light work.
Multe mâini fac sarcina mai usoară.
He that is born to be HANGED shall never be drowned.
Cine moare spânzurat nu moare înecat.
Cf. No flying from FATE / The FATED will happen / What MUST be, must be.
Call no man HAPPY till he dies.
Mai înainte de sfârsit pe nimeni să nu-l socotesti fericit.
Cf. PRAISE no man till he is dead.
* Ecclesiasticus 11, 28 / Sirah 11, 30
HARD with hard makes not the stone wall.
Două pietre tari nu pot măcina bine.
First catch your HARE, then cook him.
Pune oala la foc si iepurele în pădure.
Var. First catch your hare.
The HARE always returns to her form.
Iepurele în culcusul său se-nveseleste.
To hunt for a HARE with a tabor.
Cu doba nu prinzi iepuri.
Var. Drumming is not the way to catch a hare / To catch a hare with a tabor.
Sim. To fright a bird is not the way to catch her.
Where we least think, there goeth the HARE away.
De unde nu gândesti, d-acolo sare iepurele.
Sim. The hare starts when a man least expects it.
HARES may pull dead lions by the beard.
Când leul e mort, iepurii-i sar în spinare.
Când e bolnav leul, iepurii îi sar în spinare.
Pe leul mort si soarecii se catără.
Lupul când îmbătrâneste, atunci si soarecii încalecă pe el.
If you run after two HARES, you will catch neither.
Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.
Cine doi iepuri goneste, nici unul nu dobândeste.
Sim. Dogs that put up many hares kill none.
HASTE makes waste.
Graba strică treaba.
Cf. The hasty BITCH brings forth blind whelps / Too HASTY burned his lips.
The more HASTE, the less speed.
Cine porneste cu graba se-ntâlneste cu zăbava.
Cu prea multă grabă nu faci multă ispravă.
Too HASTY burned his lips.
Cine se pripeste, adesea se poticneste.
Cf. The hasty BITCH brings forth blind whelps / HASTE makes waste.
The greatest HATE springs from the greatest love.
Iubirea peste măsură aduce în urmă ură.
HATRED stirreth up strife.
Ura aduce ceartă.
* Proverbs 10, 12 / Pilde 10, 12
A bald HEAD is soon shaven.
Chelul lesne se tunde.
Pe chel usor îl tunzi.
A forgetful HEAD makes a weary pair of heels.
Cine n-are cap, să aibă picioare.
Unde nu-i cap, vai de picioare.
Dacă nu e cap, vai de picioare.
Sim. Little wit in the head makes much work for the feet / Who has not understanding, let him have legs.
Better be the HEAD of a dog than the tail of a lion.
Mai bine cap de pisică decât coadă de leu.
Sim. Better be the head of an ass than the tail of a lion / Better be the head of a lizard than the tail of a lion / Better be the head of a mouse than the tail of a lion / Better be the head of a pike than the tail of a sturgeon.
He that has a HEAD of glass must not throw stones at another.
Cine are cap de sticlă, să nu arunce în nimeni.
Sim. He that has a house of glass must not throw stones at another / People who live in glass houses shouldn’t throw stones.
Cf. He that has a HEAD of wax must not walk in the sun.
He that has a HEAD of wax must not walk in the sun.
Nu merge la soare de frică să nu i se topească nasul.
Sim. Be not a baker if your head be of butter / People who live in glass houses shouldn’t throw stones / / Who has skirts of straw needs fear the fire.
Cf. He that has a HEAD of glass must not throw stones at another.
Mickle HEAD, little wit.
Cap mare, minte putină.
The HEAD grey, and no brains yet.
De ani mare si minte n-are.
Sim. No fool to the old fool.
When the HEAD aches all the body is the worse.
Capul când te doare, tot trupul boleste.
* I Corinthians 12, 26 / I Corinteni 12, 26
So many HEADS, so many minds.
Câte capete, atâtea păreri.
Cf. So many MEN, so many opinions.
HEALTH is better than wealth.
Sănătatea e cea mai bună avutie.
E mai bună sănătatea, decât toată bogătia.
Sim. Health is great riches.
* Ecclesiasticus 30, 15 / Sirah 30, 15
HEAR and see and say nothing.
Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura.
Var. Hear all, see all, say nowt.
Sim. Wide ears and a short tongue.
Cf. HEAR much, speak little / He that would live in PEACE and rest, must hear, and see, and say the best.
HEAR much, speak little.
Cu vreme si fără vreme multe să asculti, iar de grăit numai la vreme si putine să trăiesti.
Cf. HEAR and see and say nothing.
Every HEART has its own ache.
Tot obrazul îsi are necazul.
Cf. Every man has his CROSS to bear.
Faint HEART never won fair lady.
Unde este frică nu încape dragoste.
Nothing is impossible to a willing HEART.
Nu-ti este puterea cât îti este vrerea.
Var. Nothing is impossible to a willing mind.
Sim. A good heart conquers ill fortune.
Cf. Where there’s a WILL, there’s a way.
What the HEART thinks, the tongue speaks.
Ce-i în gusă, si-n căpusă.
Inima o am pe limbă.
Ce are pe inimă are pe buze.
Sim. He wears his heart upon his sleeve / His heart is in his mouth.
Cf. Out of the ABUNDANCE of the heart the mouth speaketh.
The HEART’s letter is read in the eye.
Ochii sunt oglinda inimii.
Sim. In the FOREHEAD and the eye, the lecture of the mind doth lie.
Cf. The EYE lets in love.
The HEART’s mirth does make the face fair.
Inima când se-nveseleste, fata înfloreste.
One’s own HEARTH is gowd’s worth.
Mai bine în bordeiul meu decât în palatul tău.
E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia.
Sim. East, west, home’s best / Home is home, though it be never so homely.
Cf. An ENGLISHMAN’s home is his castle / There is no PLACE like home.
There is no going to HEAVEN in a sedan.
Pân-s-ajungi la Dumnezeu, mii de sfinti în drumul tău, toti cu mâna-ntinsă ceu.
Var. To go to heaven in a featherbed.
Where the HEDGE is lowest, men may soonest over.
Peste gardul mititel sare si-un cătel.
Var. A low hedge is easily leaped over / Men leap over where the hedge is lowest.
HELL and destruction are never full.
Iadul si adâncul nu se pot sătura.
* Proverbs 27, 20 / Pilde 27, 20
HELL is paved with good intentions.
Sufletul bucuros este să intre în rai, numai păcatele nu-l lasă.
Var. The road to hell is paved with good intentions.
A black HEN lays a white egg.
Găina neagră face oul alb.
He that comes of a HEN must scrape.
Ce naste din găină râcâie la pământ.
Cf. That that comes of a CAT will catch mice.
He that leaves the HIGHWAY to cut short, commonly goes about.
Să nu lasi drumul mare pentru cărare.
De vei da ocol, vei ajunge mai curând, de vei merge de-a dreptul, vei zăbovi mai mult.
Sim. Who leaves the old way for the new, will find himself deceived.
The HIGHWAY is never about.
Calea dreaptă este cea mai scurtă (bună).
It is hard to break a HOG of an ill custom.
Porcul ori încotro face, lui tot noroiul îi place; din ce e nu-l poti preface.
The worst HOG often gets the best pear.
Adesea para cea mai bună pică-n gura porcului.
Mărul cel frumos îl mănâncă porcii.
Sim. Into the mouth of a bad dog often falls a good bone.
HOLD fast when you have.
Tine ce ai în mână si n-alerga după minciună.
Every day is HOLIDAY with sluggards.
În casa lenesului întotdeauna e sărbătoare.
Sim. He that does nothing always finds helpers.
HONESTY may be dear bought, but can never be an ill pennyworth.
Cinstea e mai scumpă decât toate.
Omenia-i mai scumpă decât avutia.
He that has no HONEY in his pot, let him have it in his mouth.
Ori să fii cu miere-n gură, ori cu mâna-n buzunar.
Sim. He that has not silver in his purse should have silk on his tongue.
HONEY catches more flies than vinegar.
Mai multe muste cad în miere decât în otet.
Cf. You will catch more FLIES with a spoonful of honey than with a gallon of vinegar.
HONEY is not for the ass’s mouth.
Nu-i fânul pentru gâste.
HONEY is sweet, but the bee stings.
Albina face miere dulce, dar mai si împunge.
It is not with saying HONEY, Honey, that sweetness will come into the mouth.
Numai miere zicând, gura nu se îndulceste.
Make yourself all HONEY and the flies will devour you.
Cine se bagă în tărâte îl mănâncă porcii.
Cf. He that makes himself a SHEEP shall be eaten by the wolf.
Too much HONEY cloys the stomach.
Cin-va mânca multă miere, el o să verse si fiere.
Când dai peste miere, nu mânca peste măsură.
* Proverbs 25, 16 / Pilde 25, 16
HONOUR is the reward of virtue.
Onoarea se tine de virtute ca umbra trupului de tine.
Where there is no HONOUR, there is no grief.
Cinstea cu rusinea nu pot sta împreună.
Great HONOURS are great burdens.
Obrazul (Fata) subtire cu mare cheltuială se tine.
Sim. The more cost, the more honour.
HOPE deferred maketh the heart sick.
Asteptarea prea îndelungată îmbolnăveste inima.
* Proverbs 13, 12 / Pilde 13, 12
HOPE maketh not ashamed.
Nădejdea nu rusinează.
* Romans 5, 5 / Romani 5, 5
Too much HOPE deceives.
Unde este nădejde multă, acolo este si desertăciune.
Sim. Hope often deludes the foolish man.
Who lives by HOPE will die by hunger.
Cel ce trăieste sperând e în risc de a muri de foame.
Cine trăieste nădăjduind moare jinduind.
Sim. He that lives in hope hath a slender diet.
A boisterous HORSE must have a rough bridle.
La calul nărăvit, pinten ascutit.
A hired HORSE tired never.
Fiecare pune bucuros seaua pe iapa vecinului.
A HORSE, a wife, and a sword may be shewed, but not lent.
Pusca, calul si femeia nu se împrumută.
Trei lucruri nu se împrumută: calul, nevasta si pusca.
A HORSE may stumble that has four legs.
Calul că e cu patru picioare si tot se poticneste.
Sim. It is a good horse that never stumbles.
A running HORSE needs no spur.
La calul cel bun, numai o lovitură îi este de ajuns.
Var. Do not spur a free horse / A good horse should be seldom spurred.
Sim. The beast that goes always never wants blows.
He that has a white HORSE and a fair wife never wants trouble.
Calu bun si nevasta frumoasă îti pun capu.
Vinul bun, nevasta frumoasă sunt două veninuri dulci.
Live, HORSE, and you’ll get grass.
Să trăiesti, murgule, să pasti iarbă verde.
Trăieste, murgule, că o să-ti dau iarbă verde.
Asteaptă murgule să pasti iarbă verde.
Sim. While the grass grows, the horse starves.
One thing thinks the HORSE, and another he that saddles him.
Una gândeste cârciumarul si alta betivul.
Var. The horse thinks one thing and he that rides him another.
Sim. One thing thinketh the bear, and another he that leadeth him.
Scabbed HORSE cannot abide the comb.
Calul râios se scarpină de copacul scorburos.
The common HORSE is worst shod.
Pe măgarul mai multora, lupul îl mănâncă.
The HORSE that draws most is most whipped.
Tot în boul ăl de trage dă.
Who hath no HORSE may ride on a staff.
Cine n-are cal, să urce pe jos la deal.
You can take a HORSE to the water, but you can’t make him drink.
Pe porc nu-l faci să bea apă din fedeles.
You look for the HORSE you ride on.
Sede pe măgar si caută măgarul.
Cf. The BUTCHER looked for his knife and it was in his mouth / You are like the man that sought his MARE, and he riding on her.
Trust not a HORSE’s heel, nor a dog’s tooth.
Femeia, pusca si calul n-are crezământ.
He that reckons without his HOST must reckon twice.
Face socoteala fără birtas.
Socoteala de acasă nu se potriveste cu cea din târg.
An HOUR in the morning is worth two in the evening.
Un ceas dimineata plăteste cât trei după prânz.
It chances in an HOUR, that happens not in seven years.
N-aduce anul ce aduce ceasul.
Ce aduce minutul, n-aduce ceasul.
Când norocu-si schimbă pasul n-aduce anul ce aduce ceasul.
The morning HOUR has gold in its mouth.
Dimineata poartă aur în gură.
Ora diminetii e aurul vietii.
Ziua bună se cunoaste de dimineată.
Sim. The Muses love the morning.
Burn not your HOUSE to fright the mouse away.
Dă foc casei ca să ardă soarecii.
Ca să ardă soarecii, nu da foc morii.
Arde moara, dar si soarecii se prăpădesc.
In the HOUSE of a fiddler all fiddle.
În casa lăutarului fiecare joacă.
It is a sad HOUSE where the hen crows louder than the cock.
Vai de casa unde cotcorogesc găinile si cocosul tace.
Vai de casa în care găina cântă cocoseste.
When the HOUSE is burned down, you bring water.
Aduce apă după ce s-a stins focul.
Cf. When a thing is done, ADVICE comes too late / It’s too late to shut the STABLE-DOOR after the horse has bolted / It is easy to be WISE after the event.
Woeful is the HOUSEHOLD that wants a woman.
Casa e casă, când ai o gospodină în casă.
Omul fără sotie e ca o casă pustie.
HUNGER drives the wolf out of the woods.
Foamea goneste pe lup din pădure.
HUNGER finds no fault with the cookery.
Foamea e cel mai bun bucătar.
Sim. Hunger is the best sauce / Hunger makes hard beans sweet.
All are not HUNTERS that blow the horn.
Nu toate femeile cu cheile la brâu sunt gospodine.
He that HURTS another hurts himself.
Rău faci, rău găsesti.
Cf. He that MISCHIEF hatches, mischief catches.
A HUSBAND must be deaf and the wife blind to have quietness.
Bărbatul surd si nevasta oarbă, cea mai tihnită căsătorie.
Când muierea-i mută si bărbatul surd, viata cea mai bună între amândoi.
Var. A deaf husband and a blind wife are always a happy couple.
HUSBAND, don’t believe what you see, but what I tell you.
Nu crede, bărbate, ce vezi cu ochii, ci crede ce-ti spun eu.
The HUSBAND is always the last to know.
Nu stie bărbatul ce stie satul.
Var. The cuckold is the last that knows of it.
The HUSBAND is the head of the wife.
Bărbatul este cap femeii.