Expresii in limba engleza/ Idioms

T

1. Who depends upon another man’s TABLE often dines late.
Rău te hrănesti cu mâncarea în traista altuia.
Cine tine pâinea în sânul altuia de multe ori rabdă de foame.
Sim. He that waits upon another’s trencher makes many a little dinner.
Cf. He that is fed at another’s HAND may stay long ere he be full.

One “TAKE IT” is more worth than two “Thou shalt have it”.
Mai bine o dată: na! decât tot: stai că ti-oi da!
Decât doi ti-oi da, mai bine un na.
Sim. Better to have than wish / One today is worth two tomorrows.
Always TAKING OUT of the meal-tub, and never putting in, soon comes to the bottom.
De unde tot iei si nu pui, curând se isprăveste.
Sacul din care tot iei si nu mai pui se goleste.
A great TALKER is a great liar.
Vorba multă nu e fără minciuni.
Var. Great talkers are great liars.
* Proverbs 10, 19 / Pilde 10, 19
The greatest TALKERS are the least doers.
Cine spune mult face putin.
Var. They brag most that can do least.
Sim. Much bruit and little fruit / Great boast and little roast / Much cry and little wool.
Cf. Great BRAGGERS, little doers / A long TONGUE is a sign of a short hand.
Every man to his TASTE.
Fiecare cu gustul lui.
Sim. Everyone as they like best / Tastes differ.
Cf. There is no ACCOUNTING for tastes.
TEACHING others teacheth yourself.
Când înveti pe altul, tu atunci mai mult înveti.
Învătînd pe altul, tu atunci mai mult înveti.
Var. One learns in teaching.
A THIEF knows a thief as a wolf knows a wolf.
Hot pe hot cunoaste.
A THIEF passes for a gentleman when stealing has made him rich.
Hotul nedovedit e negustor cinstit.
Once a THIEF, always a thief.
Cine fură o dată e fur totdeauna.
Sim. Once a knave, and ever a knave / He that has done ill once will do it again.
Save a THIEF from the gallows and he will help to hang you.
Pe cel ce nu-l lasi să moară, acela te omoară.
Pe cine nu-l lasi să moară, nu te lasă să trăiesti.
Scapă-l din foc, ca să te bage în foc.
Var. Save a thief from the gallows and he will hate you.
Sim. Save a stranger from the sea, and he’ll turn your enemy.
Cf. Let an ill MAN lie in thy straw, and he looks to be thy heir.
The THIEF does fear each bush an officer.
Omul nedrept se teme de toti.
Fricosu se sperie de umbra sa.
Sim. A guilty CONSCIENCE feels continual fear.
Little THIEVES are hanged, but great ones escape.
Tâlharul cel mic se spânzură si cel mare scapă.
Var. Petty thieves are hanged, the great ones go free.
Sim. Laws catch flies but let hornets go free.
Good THINGS come to some when they are asleep.
La omul cu noroc fierbe oala fără foc.
Dacă are omul noroc, măcar să samene si cărbuni si tot se face.
Cf. Whom GOD loves, his bitch brings forth pigs.
The best THINGS come in small packages.
În butilce mici, vinul cel mai bun.
Var. Good things are wrapped up in small parcels.
First THINK, and then speak.
Gândeste întâi, apoi vorbeste.
Cugetă bine înainte de a vorbi.
Var. Think first and speak afterwards.
Cf. Think on the END before you begin.
He that sows THISTLES shall reap prickles.
Cine seamănă spini, spini culege.
Men cut large THONGS of other men’s leather.
Din pielea altuia se fac curele lungi.
Sim. All men are free of other men’s goods / Men are very generous with what costs them nothing / To cut large shives of another’s loaf.
He that goes barefoot must not plant THORNS.
Printre spini trebuie să umbli încăltat.
He that handles THORNS shall prick his fingers.
Cine culege trandafiri, trebuie să se-nghimpe.
Cf. Who remove STONES bruise their fingers.
THOUGHT is free.
Pentru cugete nu ia nime vamă.
Var. Thoughts be free from toll.
Second THOUGHTS are best.
Dă-mi, Doamne, mintea românului cea de pe urmă.
Cf. It is easy to be WISE after the event.
The THREAD breaks where it is weakest.
Unde e ata mai subtire, acolo se rupe.
Cf. The CHAIN is no stronger than its weakest link.
Knotty TIMBER must have sharp wedges.
La lemnul tare trebuie secure ascutită.
Sim. A crabbed knot must have a crabbed wedge.
He that has TIME and looks for time, loses time.
Cine caută vreme pierde vremea.
Cine are vreme să n-o piarză.
There is a TIME for everything.
Tot lucrul la vremea lui.
Toate îsi au vremea lor.
Sim. Everything has its time.
* Ecclesiastes 3, 1 / Ecclesiastul 3, 1
There is a TIME to be born, and a time to die.
Vreme este să te nasti si vreme să mori.
* Ecclesiastes 3, 2 / Ecclesiastul 3, 2
There is a TIME to love, and a time to hate.
Vreme este să iubesti si vreme să urăsti.
* Ecclesiastes 3, 8 / Ecclesiastul 3, 8
There is a TIME to speak, and a time to be silent.
Vreme este să taci si vreme să grăiesti.
* Ecclesiastes 3, 7 / Ecclesiastul 3, 7
There is a TIME to weep, and a time to laugh.
Vreme e a râde, vreme e a plânge.
* Ecclesiastes 3, 4 / Ecclesiastul 3, 4
TIME and straw make medlars ripe.
Cu răbdare si cu tăcere se face agurida miere.
Încetul cu încetul se face otetul.
Cf. With TIME and art the leaf of the mulberry-tree becomes satin.
TIME, as he grows old, teaches many lessons.
Vremea este cel mai bun învătător.
Var. Time shall teach thee all things.
TIME cures all things.
Vremea vindecă toate.
Sim. Time is a great healer.
TIME devours all things.
Vremea toate le găseste si toate le topeste.
Timpul face si desface.
TIME discloses all things.
Timpul descoperă toate.
Sim. Time will tell.
* Matthew 10, 26 / Matei 10, 26
* Mark 4, 22 / Marcu 4, 22
TIME flies.
Vremea vine, vremea trece.
Vremea anevoie vine si fuge numaidecât.
Var. Time flees away without delay / Time has wings.
TIME is a file that wears and makes no noise.
Timpul are dinti de otel.
TIME is money.
Timpul e bani.
TIME lost cannot be won again.
Timpul pierdut nu se mai întoarce.
Sim. An occasion lost cannot be redeemed.
TIME tries truth.
Vremea descoperă adevărul.
Sim. Time is the father of truth / Truth is time’s daughter.
TIME works wonders.
Timpul îndreaptă toate.
With TIME and art the leaf of the mulberry-tree becomes satin.
Cu vreme si cu răbdare si frunza de dud se face mătase.
Cf. TIME and straw make medlars ripe.
Other TIMES, other manners.
Altă făină se macină acum la moară.
TIMES change and we with them.
Cu timpul toate se schimbă.
Here TODAY and gone tomorrow.
Astăzi esti, mâine nu esti.
Azi pe pământ, mâine în mormânt.
Var. Today gold, tomorrow dust.
Sim. Today a man, tomorrow none.
I TODAY, you tomorrow.
Azi mie, mâine tie.
* Ecclesiasticus 38, 22 / Sirah 38, 24
Stuff TODAY and starve tomorrow.
Astăzi când are parale mănâncă zaharicale; când se caută mâine, n-are cu ce să-si ia pâine.
Azi are, satură zece, si mâine flămând petrece.
Azi întinde pân-o rupe, mâine n-are s-o astupe.
Never put off till TOMORROW what you can do today.
Nu lăsa pe mâine ce poti face astăzi.
Sim. Work today, for you know not how much you may be hindered tomorrow.
Ye know not what shall be on the TOMORROW.
Nu stiti ce se va întâmpla mâine.
* James 4, 14 / Iacov 4, 14
A honey TONGUE, a heart of gall.
Dulce la limbă, amar la inimă.
În buze miere si-n inimă fiere.
Sim. He has honey in the mouth and the razor at the girdle.
A long TONGUE is a sign of a short hand.
Bun de gură, rău de lucru (mână).
Var. They brag most that can do least.
Sim. Much bruit and little fruit / Great boast and little roast / Much cry and little wool.
Cf. Great BRAGGERS, little doers / The greatest TALKERS are the least doers.
The lame TONGUE gets nothing.
Omul cu rusine piere, nimeni nu-i dă pân nu-i cere.
Sim. He that cannot ask, cannot live / Dumb men get no land.
The TONGUE ever turns to the aching tooth.
Limba izbeste în dintele ce te doare.
La măseaua care te doare te loveste limba mai des.
The TONGUE talks at the head’s cost.
Cine-si păzeste limba îsi păzeste capul.
Gura de multe ori capul jos l-aruncă.
Sim. A fool’s tongue is long enough to cut his own throat.
* Proverbs 13, 3; 21, 23 / Pilde 13, 3; 21, 23
TONGUE breaks bone and herself has none.
Limba oase n-are, dar oase sfărâmă.
Limba oase n-are, dar unde-atinge doare.
Var. The tongue is not steel, yet it cuts.
* Proverbs 25, 15 / Pilde 25, 15
* Ecclesiasticus 28, 18 / Ecclesiasticus 28, 18
Foolish TONGUES talk by the dozen.
Limba nebunului este o moară fără grăunte.
You can have TOO MUCH of a good thing.
Ce-i prea mult nu-i sănătos.
Ce-i prea mult strică.
Sim. More than enough is too much / Too much breaks the bag.
Cf. COVETOUSNESS breaks the bag .
An handful of TRADE is an handful of gold.
Meseria e brătară de aur.
He that learns a TRADE has a purchase made.
Omul cu mestesug nu piere.
Cine are o meserie are o mosie.
TRADE is the mother of money.
Cu mestesugul nu mori de foame.
Mestesugarul e totdeauna cu banul în mână.
Sim. A trade is better than service.
Two of a TRADE seldom agree.
Cei de-o meserie stau în gâlcevie.
Sim. The herringman hates the fisherman.
A man of many TRADES begs his bread on Sunday.
Douăsprezece meserii, treisprezece sărăcii.
Celui cu meserii multe, casa-i este fără curte.
Cf. Jack of all TRADES, and master of none.
Jack of all TRADES and master of none.
Multe stie, multe croieste si nici una nu isprăveste.
Cf. A man of many TRADES begs his bread on Sunday.
A TRAVELLER may lie with authority.
Cel din tară străină poate spune câte-i va plăcea.
Sim. Old men (soldiers) and travellers may lie by authority / Long ways, long lies.
He that TRAVELS far knows much.
Nu cine trăieste mult stie multe, ci cine umblă mult stie multe.
* Ecclesiasticus 34, 10 / Sirah 34, 10
TREACHERY will come home to the traitor.
Cine pe altul caută să însele el mai întâi se înseală.
Cine vrea să însele se înseală.
Where your TREASURE is, there will your heart be also.
Unde este comoara voastră, acolo este si inima voastră.
Unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta.
* Matthew 6, 21 / Matei 6, 21
Lay not up for yourselves TREASURES upon earth.
Nu vă adunati comori pe pamânt.
* Matthew 6, 19 / Matei 6, 19
A good TREE cannot bring forth evil fruit.
Nu poate pom bun să facă roade rele.
* Matthew 7, 18 / Matei 7, 18
Sim. Good fruit of a good tree.
A TREE is known by its fruit.
Pomul după roade se cunoaste.
Copacul după fruct se cunoaste.
* Matthew 7, 19; 12, 33 / Matei 7, 19; 12, 33
In the place where the TREE falleth, there it shall be.
Copacul unde a căzut, acolo rămâne.
Var. As a tree falls, so shall it lie.
* Ecclesiastes 11, 3 / Ecclesiastul 11, 3
It is only at the TREE loaded with fruit that people throw stones.
La copacul fără poame nimenea nu aruncă piatra.
Like TREE, like fruit.
Cum e pomul si rodul.
Pomul din rodul lui se cunoaste, de e bun sau de e rău.
The highest TREE hath the greatest fall.
Arborele mare cade tare.
Sim. The post of honour is the post of danger.
When the TREE is fallen every one runs to it with his axe.
La copacul căzut toti aleargă să taie crengi.
Copacul când cade jos, toti cu topoarele pe el se pun.
He that seeks TROUBLE, never misses.
Cine caută ceartă găseste bătaie.
Cine caută pe dracu întotdeauna îl găseste.
Sim. Harm watch, harm catch.
In TRUST is treason.
Cine mult se încrede în altii adeseori se si înseală.
Sim. Quick believers need broad shoulders / Distrust is the mother of safety / Trust is the mother of deceit / He who trusteth not is not deceived.
Put not your TRUST in princes.
Nu vă încredeti în cei puternici.
* Psalms 146, 3 / Psalmii 146, 3
Face to face, the TRUTH comes out.
Adevărul este cum te văd si cum mă vezi.
Nothing hurts like the TRUTH.
Adevărul supără pe om.
There is TRUTH in wine.
Arama omului la betie se arată.
Var. In wine there is truth.
TRUTH and oil are ever above.
Adevărul iese ca untdelemnul la suprafată.
Cf. TRUTH is mighty and will prevail / TRUTH will out.
TRUTH finds foes, where it makes none.
Adevărul a spune, vrăjmasi dobândesti.
Gura aduce ura.
TRUTH has a scratched face.
Adevărul umblă cu capul spart.
Sim. Follow not truth too near the heels, lest it dash out thy teeth.
TRUTH is mighty and will prevail.
Adevărul decât toate mai tare este.
Cf. TRUTH and oil are ever above / TRUTH will out.
TRUTH may be blamed, but cannot be shamed.
Dreptatea niciodată nu piere.
TRUTH needs not many words.
Adevărul într-un cuvânt, iar minciuna în mii si sute.
Sim. In many words the truth goes by.
TRUTH will out.
Adevărul pe la sfârsit pururea se cunoaste.
Cf. TRUTH and oil are ever above / TRUTH is mighty and will prevail.
All TRUTHS are not to be told.
Orice adevăr nu e bun de spus.
The more you stir a TURD, the worse it stinks.
Scârna, de ce o scormonesti mai mult, mai mult si pute.
One good TURN deserves another.
Binele cu bine se răsplăteste.
Cf. A good DEED is never lost / DO well and have well.
One ill TURN deserves (asks, requires) another.
Rău cu rău se vindecă.
Rău faci, rău găsesti.
Răul cu rău se goneste.
Best to bend while it is a TWIG.
Pomul se-ndreptează de mic, nu de mare.
Îndoaie teiul până e tânăr.
No man cand do TWO things at once.
A juca la două nunti nu se poate.
Nu poti tine doi pepeni într-o mână.
TWO bigs will not go in one bag.
Două mâte în sac nu încap.
TWO sparrows on one ear of corn make an ill agreement.
Doi insi pe-o sfoară anevoie pot juca.

U

1. Better UNBORN than untaught.
Nu e orfan cel fără tată si mamă, ci cel fără învătătură.

UNION is strength.
În unire stă tăria.
Când sunt doi puterea creste.
Var. In union (concord) is strength.
Sim. United we stand, divided we fall.
V
1. VANITY of vanities, all is vanity.
Desertăciunea desertăciunilor, toate sunt desertăciuni!

The noblest VENGEANCE is to forgive.
Iertarea e răzbunarea cea mai bună.
Sim. Pardons and pleasantness are great revenges of slanders.
Empty VESSELS make the greatest sound.
Butia goală sună mai tare.
Butile goale mai mult zgomot fac.
Var. Empty vessels make the most sound.
The VINE brings forth three grapes: the first of pleasure, the second of drunkenness, the third of sorrow.
La buciumul vitei trei vlăstari cresc: unul al sănătătii, altul al veseliei si altul al turbării.
Make a VIRTUE of necessity.
A face haz de necaz.
Face voie de nevoie si haz de necaz.
Sim. To make the best of a bad job.
VIRTUE is a jewel of great price.
Omenia-i mai scumpă ca avutia.
VIRTUE is its own reward.
Omenia omenie cere, si cinstea cinste.
The VOICE of the people, the voice of God.
Vocea poporului, vocea cerului.
* Daniel 10, 6 / Daniel 10, 6

W
1. All things come to those who WAIT.
Cine poate astepta are tot ce vrea.
Var. Everything comes to him who waits.

A white WALL is a fool’s paper.
Zidul alb e hârtia nebunilor.
WALLS have ears.
Zidurile au urechi.
Peretii au urechi si ferestrele ochi.
Cf. FIELDS have eyes, and woods have ears.
WAR is death’s feast.
Războiul, lup nesătios.
Good WARE makes quick markets.
Marfa să fie bună, musterii nu lipsesc.
Vaca bună se vinde din staul.
Good WATCH prevents misfortune.
Paza bună trece primejdia rea.
Dirty WATER will quench fire.
Apa cât de tulbure, tot stinge focul.
Toată apa stinge focul.

Foul WATER as soon as fair will quench hot fire.
La vreme de nevoie si cu lături poti stinge cel mai mare foc.
WATER afar off quenches not fire.
Apa depărtată nu stinge focul.
We never know the worth of WATER till the well is dry.
Când seacă apa se cunoaste pretul fântânii.
Var. You never miss the water till the well runs dry.
Cf. The COW knows not what her tail is worth till she hath lost it / A GOOD thing lost is a good thing valued.
Still WATERS run deep.
Apele line sunt adânci.
Ca apa lină, nici o primejdie mai rea.
Sim. Take heed of still waters, the quick pass away.
Stolen WATERS are sweet.
Apa furată e mai plăcută.
Var. Stolen pleasures are sweet.
Cf. Forbidden FRUIT is sweet.

The longest WAY round is the shortest way home.
Cine înconjoară ajunge mai curând.
The greatest WEALTH is contentment with a little.
Fericit acela care se multumeste cu putin.
Sim. He hath enough who is contented with little / Content is more than a kingdom / He is rich enough that wants nothing.
In fair WEATHER prepare for foul.
Omul cuminte îsi cumpără vara sanie si iarna car.
Ill WEEDS grow apace.
Buruiana rea creste curând.
Bălăria creste repede.
Ill WEEDS wax well.
Iarba rea nu piere.
All’s WELL that ends well.
Finea bună, toate bune.
Never be weary of WELL doing.
Să nu încetăm de a face binele.
* Galatians 6, 9 / Galateni 6, 9
The worst WHEEL of a cart creaks most.
Roata cea mai proastă, aceea mai rău scârtîie.
Roata stricată face zgomot mai mare.
Var. The worst wheel of a cart makes most noise.
He who greases his WHEELS helps his oxen.
Unge osia ca să nu scârtîie carul.
Unge rotile dacă vrei să meargă carul.
Every WHITE hath its black, and every sweet its sour.
Nu e miere fără fiere.
Every WHY has its wherefore.
Toată întrebarea are si un răspuns.
A fair WIFE and a frontier castle breed quarrels.
Femeia frumoasă este pagubă la casă.
Nevasta frumoasă e belea în casă.
A good WIFE’s a goodly prize, saith Solomon the wise.
Femeia cinstită e coroana bărbatului.
Nevasta cu mintea bună e bărbatului cunună.
Femeia bună e plug de aur în casa omului.

Refuse a WIFE with one fault, and take one with two.
Cine caută nevastă fără cusur neînsurat rămâne.
The cunning WIFE makes her husband her apron.
Vai de casa unde bărbatul e muere.
He that WILL not when he may, when he will he shall have nay.
Cine nu face când poate, nu face când vrea.
Where there’s a WILL, there’s a way.
Voieste si vei putea.
Dacă vrei, poti.
Sim. A wilful man will have his way.
Cf. Nothing is impossible to a willing HEART.
Where your WILL is ready, your feet are light.
Vointa inimii dă aripi picioarelor.
Inima voioasă, picioare agere.
Blow the WIND never so fast, it will fall at last.
Ploaia care vine cu putere mare nu durează mult.
Ploaia măruntică multă vreme tine, iar cea repede, cum vine, asa se duce.
Come with the WIND, go with the water.
Din vânt a venit, în vânt s-a dus.
Vântul aduce, vântul duce.
Sim. Light come, light go.
Cf. EASY come, easy go / LIGHTLY gained, quickly lost.
They that sow the WIND shall reap the whirlwind.
Cine seamănă vânt culege furtună.

Good WINE needs no bush.
Vinul bun de sine se laudă.
The best WINE is that a body drinks of another man’s cost.
Cine bea în datorie se îmbată îndoit.
When the WINE is in, the wit is out.
Vinul îl bei de bun si el te face nebun.
WINE is a turncoat.
Prieteni ai mesei, iar nu ai nevoii.
Var. Wine is a turncoat, first a friend, then an enemy.
WINE makes glad the heart of man.
Vinul veseleste inima omului.

He covers me with his WINGS, and bites me with his bill.
Cu lingura îti dă dulceată si cu coada îti scoate ochii.
În ochi cu gura te linge, în dos cu acu te-mpunge.
Pe din fată te linge, pe din dos te frige.
A fair day in WINTER is the mother of a storm.
La vremea cea caldă din mijlocul iernii să nu te-ncrezi.
Learn WISDOM by the follies of others.
Din nebunia străină să inveti minte.
No WISDOM to silence.
Cine tace, acela e mai întelept.
Cf. SILENCE is often the best answer / SPEAK fitly, or be silent wisely / A WISE head makes a close mouth.

WISDOM is better than strength.
Mai bună este întelepciunea decât puterea.

A WISE head makes a close mouth.
Înteleptul tace si face.
Cf. SILENCE is often the best answer / SPEAK fitly, or be silent wisely / No WISDOM to silence.
He is WISE that is rich.
Omul bogat este întelept în ochii lui.

It is easy to be WISE after the event.
După ce s-a întâmplat ceva, atunci fiece babă poate proroci.
După bătălie multi viteji se arată.
Cf. When a thing is done, ADVICE comes too late / When the HOUSE is burned down, you bring water / It is too late to shut the STABLE-DOOR after the horse has bolted.
No man is WISE at all times.
Chiar si înteleptii smintesc câteodată.
Cf. Every man is a FOOL sometimes and none at all times / Every man is MAD on some point.
WISE men have their mouth in their heart, fools their heart in their mouth.
Inima înteleptului e în limbă si a nebunului în gură.
Inima nebunului este în gura lui, iar gura înteleptului este în inima lui.
* Ecclesiasticus 21, 26 / Sirah 21, 28
WISE men learn by other men’s harms; fools, by their own.
Înteleptul învată din pătania altora, nesocotitul nici din a sa.
Sim. It is good to beware by other men’s harms / It is good to learn at other men’s cost / He is happy whom other men’s perils make wary.
Cf. LEARN wisdom by the follies of others.
A WOLF in sheep’s clothing.
Lup îmbrăcat în piele de oaie.

It never troubles a WOLF how many the sheep be.
Lupul nu caută că oile sunt numărate.
Lupul duce mielul si însemnat.
Talk of the WOLF, and his tail appears.
Vorbesti de lup si lupul la usă.
De lup când se grăieste, coada i se iveste.
Cf. Talk of the DEVIL, and he is bound to appear.
The WOLF may lose his teeth, but never his nature.
Lupul îsi schimbă părul, dar năravul ba.
Lupul îsi pierde măselele, dar nu obiceiurile.
Cf. The FOX may grow grey, but never good.
The WOLF preys farthest from his home.
Lupul nu mănâncă niciodată la gaură.
Lupul împrejurul lui nu strică.
Sim. The fox preys farthest from his home (den).
To set the WOLF to keep the sheep.
Nu da oaia în paza lupului.
Pune lupul păzitor la oi.
Var. You give the wolf the wether to keep.
Sim. He sets the FOX to keep his geese.

Who keeps company with the WOLF will learn to howl.
Cine se bagă între lupi trebuie să urle.
Var. One must howl with the wolves.
A bad WOMAN is worse than a bad man.
Cea mai bună muiere, ca cel mai rău bărbat.
A fair WOMAN without virtue is like palled wine.
Frumusetea fără întelepciune este ca o floare în tină.
A WOMAN, a dog, and a walnut tree, the more you beat them the better they be.
Femeia nebătută e ca moara neferecată.
Cu calul si cu nevasta nebătută nu faci nici pe dracul.
Muierea e ca coasa, dacă n-o bati, nu ascultă.
Var. A spaniel, a woman, and a walnut-tree, the more they’re beaten the better they be.
Dally not with WOMEN or money.
Cu femeile si copiii să nu glumesti.
Never choose your WOMEN or your linen by candlelight.
Nici pânză nici muiere să nu alegi la lumânare.
Pânză si nevastă noaptea să nu-ti alegi.
Var. Choose neither a woman nor linen by the candle-light.
Three WOMEN and a goose make a market.
Când trei femei se întâlnesc, mai mult decât o sută de gâste gârâlesc.
Două muieri si o gâscă fac târgul cucului.
Femeile, când se adună, parcă-s gâstele la pârâu.
Sim. Many women, many words; many geese, many turds / Where there are women and geese, there wants no noise.
When an ass climbs a ladder, we may find wisdom in WOMEN.
Când mărăcinii vor scoate rodii, atunci si muierile cuvinte de ispravă.
WOMEN are as changeable as the wind.
Nimic mai schimbăcios ca vremea si ca muierile.
Var. Women are as wavering as the wind.
Sim. A woman is a weathercock / A woman’s mind and winter wind change oft.
WOMEN are the devil’s nets.
Femeia e calul (scula, sora) dracului.
He cannot see the WOOD for the trees.
Nu vede pădurea din cauza copacilor.
Var. You cannot see the wood for the trees.
Sim. You cannot see the city for the houses.
Like WOOD, like arrow.
După arc, si săgeata.
Better give the WOOL than the sheep.
Mai bine lâna s-o dai decât oaia s-o pierzi.
A WORD and a stone let go cannot be called back.
Vorba ce zboară odată nu se mai întoarce.
Vorba dac-o scapi din gură n-o mai poti prinde.
Sim. A word spoken is past recalling / Words have wings and cannot be recalled.
A WORD to a wise man is enough.
O singură vorbă e de ajuns celui ce va să te înteleagă.
Sim. Half a word is enough for a wise man.
Cf. Few WORDS to the wise suffice.
An honest man’s WORD is as good as his bond.
Vorba unui om cinstit face mai mult ca un înscris.
De la omul cinstit e destul un cuvânt.
From WORD to deed is a great space.
De la zisă pân-la faptă, tot mai este o bucată.
De la vorbă până la faptă, ca de la pământ la cer.
Cf. SAYING and doing are two things / SAYING is one thing, and doing another.
Many a true WORD is spoken in jest.
Adevărul se spune glumind.
Multe adevăruri se spun în glumă.
Fair (Soft) WORDS break no bones.
Vorba dulce oase frânge.
Fair WORDS fill not the belly.
Vorbele nu potolesc foamea.
Cf. Good WORDS fill not a sack.
Fair WORDS hurt not the mouth.
De vorba bună nu te doare gura.
Cf. Fair WORDS break no bones.
Few WORDS to the wise suffice.
De putine vorbe înteleptul întelege, iar cel nebun nici când urechile i le spargi.
Cf. A WORD to a wise man is enough.
Fine WORDS butter no parsnips.
Oala nu se umple cu vorbe.
Good WORDS anoint us, and ill do unjoint us.
Cuvântul bun unge si cel rău împunge.
Good WORDS cool more than cold water.
O vorbă bună stinge focul mai curând decât o bute de apă.
Cf. A soft ANSWER turneth away wrath.
Good WORDS fill not a sack.
Vorba goală nu umple sacul.
Cf. Fair WORDS fill not the belly / Many WORDS will not fill a bushel.
Kind WORDS go a long way.
Cu vorbe dulci mai multă pâine mănânci.
Cu vorba bună si pe dracul îmblânzesti.
Sim. A man’s hat in his hand, never did him any harm.
Cf. LIP-HONOUR costs little, yet may bring in much.
Many WORDS will not fill a bushel.
Nu multimea cuvintelor umple dimerlia.
Cf. Good WORDS fill not a sack.
WORDS and feathers the wind carries away.
Gura zice, vântul duce.
Sim. Words are but wind / Words fly, writings remain.
WORDS cut more than swords.
O vorbă rea răneste mai mult decât o sabie ascutită.
Limba taie mai rău ca sabia.

After the WORK is done, repose is sweet.
După lucru e bun repausul.
După muncă, odihna plăcere dulce ne aduce.
As the WORK, so the pay.
Cum ti-e lucru, asa ti-e plata.
Cum muncesti, asa ti se plăteste.

He that will not WORK shall not eat.
Cine nu munceste, nu mănâncă.
Var. If you won’t work, you shan’t eat.
Sim. No mill, no meal / A horse that will not carry the saddle must have no oats.
Cf. No PAINS, no gains / No SWEET without some sweat.
* II Thessalonians / II Tesaloniceni 3, 10
The WORK shows the workman.
Lucrul laudă pe mester.
La treabă se vede omul ce poate.
Cf. The WORKMAN is known by his work.
WORK today, for you know not how much you may be hindered tomorrow.
Ce poti lucra astăzi nu lăsa pe mâine.
A bad WORKMAN quarrels with his tools.
Vizitiul prost bate calul bun.
The WORKMAN is known by his work.
Mesterul se cunoaste la lucru.
La treabă se vede omul ce poate.
Cf. The WORK shows the workman.
The WORLD is a ladder for some to go up and some down.
Asa e roata lumii, unii suie, altii coboară.
Lumea e ca un put cu două ciuturi; când se urcă cea plină, se coboară cea desartă.
Sim. Thus fareth the world, that one goeth up and another goeth down / In the world, who knows not to swim goes to the bottom.
Even a WORM will turn.
Si râma, când o calci, ridică capul să te muste.
Var. Tread on a worm and it will turn.
Cf. The FLY has her spleen and the ant her gall.
It is not wise to open old WOUNDS.
Rana, dacă se deschide, anevoie se închide.
Rana veche usor sângerează.
Y
1. It will be all the same a hundred YEARS hence.
Apa trage la matcă si omul la teapă.
Var. It will be all one a thousand years hence.

YEARS know more than books.
Ca vremea nici un dascăl mai bun.
Better be the head of the YEOMANRY than the tail of the gentry.
Mai bine tăran în picioare decât boier în genunchi.
YESTERDAY will not be called again.
Toate sunt trecătoare ca ziua de ieri.
If the YOUNG man would and the old man could, there would be nothing undone.
Dă-mi, Doamne, puterea tânărului si mintea bătrânului.
If you lie upon roses when YOUNG, you’ll lie upon thorns when old.
Cine la tinerete e lenes suferă la bătrânete.
Cf. An idle YOUTH, a needy age.
What’s YOURS is mine, and what’s mine is my own.
Ce-i al tău e si al meu, tu la mine parte n-ai.

An idle YOUTH, a needy age.
La tinerete cine nu lucrează, la bătrânete râiază.
Cine n-aleargă la tinerete nu odihneste la bătrânete.
Var. A young courtier, an old beggar.
Cf. If you lay upon roses when YOUNG, you’ll lie upon thorns when old.

Eident* YOUTH makes easy age.
Cine învată la tinerete se odihneste la bătrânete.
Cine munceste la tinerete o să aibă la bătrânete.
*diligent
What YOUTH is used to, age remembers.
Deprinderea din tinerete rămâne si la bătrânete.
Sim. Whoso learneth young forgets not when he is old.
Cf. What we first LEARN, we best know.

YOUTH will have its course.
Tineretele, vremea nebuniilor.
Omul la tinerete ca calul fără frâu.