Ghid practic Învățături esențiale, meditații și exerciții

Introducere.

De când a fost publicată pentru întâia oară, în 1997, Puterea prezentului a influențat deja conștiința colectivă a planetei mai mult decât mi-aș fi putut vreodată imagina. A fost tradusă în cincisprezece limbi și primesc în fiecare zi mesaje de la cititori din toată lumea care îmi spun că viețile lor s-au schimbat după ce au intrat în contact cu învățăturile cuprinse în ea.

Deși efectele nebuniei minții egocentrice sunt încă vizibile peste tot, apare ceva nou. Niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni pregătiți să spargă tiparele colective ale minții, care au ținut omenirea în captivitatea suferinței din timpuri imemoriale. Apare o nouă stare de conștiință. Am suferit destul! Această nouă stare apare chiar în această clipă, în timp ce țineți această carte în mâini și citiți rândurile ce vorbesc despre posibilitatea unei vieți eliberate, în care nu mai provocați suferința, nici dumneavoastră înșivă, nici celorlalți.

Mulți dintre cititorii care mi-au scris și-au exprimat dorința ca aspectele practice ale învățăturilor cuprinse în Puterea prezentului să le fie prezentate într-un format mai accesibil, pentru a le putea folosi în viața lor de zi cu zi. Această cerere a constituit imboldul pentru a scrie cartea de față.

Pe lângă exerciții și practici, aceasta carte mai conține și scurte pasaje din prima lucrare, care pot reaminti câteva idei și concepte ce pot deveni noțiuni de bază pentru asimilarea în viața de zi cu zi a învățăturilor esențiale.

Multe dintre aceste pasaje sunt deosebit de potrivite pentru o lectură meditativă. Când practici lectura meditativă, nu o faci în primul rând pentru a acumula noi informații, ci pentru a intra într-o nouă stare de conștiință în timp ce citești. De aceea poți reciti de multe ori același pasaj și de fiecare dată îl vei simți proaspăt și nou. Numai cuvintele care sunt scrise sau rostite din starea de prezență au această putere transformatoare, care este puterea de a trezi prezența în cititor.

Cel mai bine este că aceste pasaje să fie citite încet. De multe ori veți dori să vă opriți și să vă acordați un moment de reflecție sau de liniște. Alteori puteți pur și simplu să deschideți cartea la întâmplare și să citiți câteva rânduri.

Pentru cititorii care s-au simțit descurajați sau copleșiți de Puterea prezentului, această carte poate servi ca introducere.

Eckhart Tolle

9 iulie 2001

Partea I.

Cum accedem la puterea prezentului.

Când conștiința vă este îndreptată în afară, apar mintea și lumea.

Când este îndreptată înăuntru, își recunoaște propria Sursa și se întoarce acasă în Nemanifestat.

CAPITOLUL 1

Ființa și iluminarea.

În spatele miriadelor de forme de viață care sunt supuse nașterii și morții există Singura Viață, eternă și omniprezentă. Mulți oameni folosesc cuvântul Dumnezeu pentru a o descrie, eu o numesc adesea Ființă. Cuvântul Ființă nu explică nimic, dar nici cuvântul Dumnezeu nu o face. Ființă are totuși avantajul de a fi un concept deschis. Nu reduce infinitul invizibil la o entitate finită. Ne este imposibil să o reducem la o imagine mentală. Nimeni nu și-o poate revendica în exclusivitate. Este propria dumneavoastră prezență și vă este imediat accesibilă sub forma propriului dumneavoastră sentiment de prezență. Așa că e numai un foarte mic pas de la cuvântul Ființă până la experiența Ființei.

FIINȚA NU SE AFLĂ DOAR DINCOLO, CI ȘI ÎNĂUNTRUL fiecărei forme de viață, ca esența invizibilă și indestructibilă. Ceea ce înseamnă că vă este accesibilă acum sub forma celui mai intim sine al dumneavoastră, a adevăratei dumneavoastră naturi. Dar nu căutați să o cuprindeți cu mintea. Nu încercați să o înțelegeți.

Ea poate fi cunoscută numai când mintea e tăcută. Când ești prezent, când atenția îți este îndreptată total și intens asupra momentului Prezent, Ființa poate fi simțită, dar nu poate fi niciodată înțeleasă mental.

A regăsi conștiința Ființei și a rămâne în acea stare de „desăvârșire a simțirii” înseamnă iluminare.

Cuvântul iluminare duce cu gândul la o realizare supraomenească, iar egoul vrea să perpetueze această idee; dar iluminarea este pur și simplu starea dumneavoastră naturală de a tăi în unitate cu toată Ființa. Este o stare de conectare la ceva incomensurabil și indestructibil, la ceva care, aproape paradoxal, vă reprezintă în esență pe dumneavoastră, și totuși cu mult mai mult. Este regăsirea adevăratei naturi dincolo de nume și formă.

Incapacitatea de a simți aceasta conectare dă naștere iluziei separării – a acelei scindări interioare și a separării de lumea înconjurătoare. Atunci te percepi, conștient sau inconștient, ca pe un fragment izolat. Apare frica, iar conflictele interioare și exterioare devin regulă.

Cel mai mare obstacol în calea trăirii acestei conectări este identificarea cu mintea, care face ca gândul să devină compulsiv. A nu fi în stare să te oprești din gândit e o boală cumplită, dar nu ne dăm seama de acest lucru pentru că aproape toată lumea suferă de ea, așa că o considerăm ceva firesc. Acest neîncetat zgomot mental ne împiedică să găsim lumea liniștii interioare care este inseparabila de Ființă și, de asemenea, creează un sine fals, care aruncă o umbră de frică și suferință.

Identificarea cu mintea creează un ecran compact de concepte, etichete, imagini, cuvinte, judecăți, și definiții care blochează orice relație autentică. Creează scindare interioară, se interpune între dumneavoastră și ceilalți oameni, între dumneavoastră și natura, între dumneavoastră și Dumnezeu. Ecranul de gânduri creează iluzia separării, iluzia că existați separat de „celălalt”. Uitați atunci faptul esențial că, dincolo de aparenta fizică și de diferitele forme, sunteți una cu tot ce există.

Mintea reprezintă un instrument minunat dacă este folosită corect. Însă, folosită greșit, devine foarte distructivă. Pentru o exprimare mai exactă, nu este vorba de faptul că vă folosiți greșit mintea – de obicei n-o folosiți deloc. Ea va folosește pe dumneavoastră. Aceasta este boală. Credeți că sunteți mintea dumneavoastră. Este o iluzie. Instrumentul a pus stăpânire pe dumneavoastră.

Este aproape ca și cum ați fi posedat fără să o știți, și în felul acesta credeți că sunteți entitatea care vă posedă.

ÎNCEPUTUL LIBERTĂȚII e înțelegerea faptului că nu sunteți „gânditorul”. În momentul în care începeți să observați gânditorul, un nivel superior de conștiință devine activ.

Atunci începeți să va dați seama că în spatele gândului se află o dimensiune vastă de inteligență și că gândul nu reprezintă decât un minuscul aspect al acestei inteligențe. Vă mai dați seama că toate lucrurile care contează cu adevărat – frumusețea, dragostea, creativitatea, bucuria, pacea interioară – izvorăsc de dincolo de minte.

Ați început să vă treziți.

Eliberarea de minte.

Vestea cea bună este că vă puteți elibera de minte. Aceasta este singura eliberare autentică. Puteți face primul pas chiar acum.